Chiar dacă președintele SUA a recunoscut tensiunile într-un interviu publicat miercuri, el a insistat că relația sa cu Netanyahu este solidă și că au o conexiune, în parte, pentru că ambii sunt lideri „în timp de război”, scrie Associated Press.

„Am lucrat foarte bine împreună. Îmi place mult Bibi. Și lucrez foarte bine cu el”, a declarat Trump pentru The New York Post.

„Dezacorduri tactice”, dar „obiective comune” între Trump și Netanyahu

Într-un interviu acordat canalului american de știri economice CNBC, Netanyahu a răspuns că el și Trump au uneori „dezacorduri tactice”, dar au „obiective comune” și „sunt de acord asupra lucrurilor principale”.

„Mă respectă. Îl respect. Întotdeauna găsim o modalitate de a ne rezolva diferențele”, a declarat prim-ministrul.

Presiune pentru rezolvarea războiului din Iran

Comentariile președintelui Trump despre apelul de luni au oferit un semn al presiunii crescânde cu care se confruntă pentru a rezolva războiul din Iran, deoarece prețurile mai mari la energie și incertitudinea economică amenință perspectivele republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului și împiedică comerțul global.

Discuțiile s-au prelungit timp de săptămâni și au fost tensionate de războiul tot mai mare al Israelului cu grupul de miliții susținut de Iran din Liban. Conflictele au devenit din ce în ce mai interconectate, deoarece Iranul insistă că orice potențial armistițiu în războiul de acolo trebuie să calmeze și luptele din Liban.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabilă joi, 4 iunie, între orele 12:00 și 23:00. Sunt vizate cea mai mare parte a Munteniei, estul Olteniei și sud-vestul Moldovei. Printre zonele aflate sub avertizare se numără Bucureștiul și județele Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Ialomița, Olt, Prahova, Teleorman, Vâlcea și Vrancea.

Potrivit meteorologilor, în intervalul avertizat vor fi perioade cu averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și, pe alocuri, vijelii cu rafale de 50–70 km/h. De asemenea, este posibilă grindină de mici și medii dimensiuni. În intervale scurte, de una până la trei ore, sau prin acumulare, cantitățile de apă vor ajunge la 15–25 l/mp, iar izolat pot depăși 30–40 l/mp.

ANM precizează că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea pe arii restrânse și în restul țării, iar mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor.

Pentru Capitală, prognoza specială arată că vremea va fi în general instabilă în intervalul 04 iunie, ora 09:00 – 23:00. Cerul va avea înnorări temporar accentuate, vor fi averse ce pot cumula 15–20 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii cu viteze de 50–70 km/h și posibil grindină. Temperatura maximă se va situa în jurul valorilor de 25–26 de grade.

În contextul vremii severe, IGSU recomandă populației să urmărească avertizările oficiale, să fixeze obiectele care pot fi luate de vânt, să rămână în interior pe durata furtunii și să evite apropierea de copaci, stâlpi sau cabluri electrice. Șoferii sunt sfătuiți să oprească în locuri sigure, departe de arbori sau cabluri, până la încetarea fenomenelor.

Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii.

În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați.

Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.

În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică.

Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturi

Misiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD.

În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul.

Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.

Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi.

În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU.

Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.

Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul.

Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027.

Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.

Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”.

„Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval.

Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară.

Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris

Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică.

„Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump.

Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune.

Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul

Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”.

Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie.

„Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump.

Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată.

Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului

Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu.

Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite.

Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu

În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”.

„Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump.

Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”.

Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.

„În urma activităților desfășurate și a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mureș. Acesta urmează să fie prezentat magistraților, cu propunere legală”, transmite IPJ Mureș. 

Fostul preot a fost reținut după ce autoritățile din Mureș au pus în aplicare, tot miercuri, două mandate de percheziție domiciliară. 

„Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, în vederea documentării întregii activități infracționale și pentru stabilirea cu exactitate a stării de fapt și de drept”, se mai arată în informarea autorităților. 

Cristian Pomohaci este o figură publică cunoscută atât din zona muzicii populare, cât și din fostul său statut clerical. De-a lungul timpului, numele său a fost asociat cu mai multe controverse și dosare penale. 

În trecut, acesta a mai fost vizat într-o anchetă privind relații cu minori, dosar clasat în 2019 pe motiv de prescripție, potrivit informațiilor publice. 

De asemenea, în 2020, Pomohaci a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, într-un dosar legat de veniturile obținute din activități de închiriere. 

În plan bisericesc, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a transmis în 2026 o circulară prin care a reiterat că fostul preot nu mai are calitate clericală și nu mai este recunoscut de Biserica Ortodoxă Română 

Documentul a fost citit în mai multe parohii din județele Alba și Mureș și avertiza credincioșii să nu participe la presupuse slujbe sau servicii religioase oficiate de acesta.

Oficiali din cele mai mari trei economii ale Europei (Germania, Franța și Marea Britanie) au discutat posibilitatea organizării unor negocieri la care să participe ambele părți, afirmă surse citate de Bloomberg.

Ei au discutat această chestiune și cu omologii lor ucraineni.

În condițiile în care negocierile conduse de SUA sunt blocate, iar forțele ruse suferă pierderi tot mai mari pe fondul unui impas pe câmpul de luptă, cele trei state văd o oportunitate de a-l aduce, eventual, pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor, au spus sursele.

Presiunea asupra Kremlinului crește și pe fondul atacurilor ucrainene cu drone tot mai eficiente în interiorul Rusiei.

Prin deschiderea negocierilor acum, aliații europeni ar urmări să evite încă o iarnă în care Rusia va intensifica, cel mai probabil, atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice, în timp ce Putin încearcă să submineze moralul ucrainenilor.

Decizia finală rămâne la Kiev

Persoanele au subliniat că orice decizie finală privind lansarea unor tentative de dialog cu Rusia îi aparține lui Zelenski și că statele europene nu îl vor presa pe președintele ucrainean să accepte o strategie cu care nu este de acord.

Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să discute în zilele următoare cu Friedrich Merz, din Germania, și cu Emmanuel Macron, președintele Franței.

Zelenski a avertizat că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme Patriot și de alte capabilități de apărare aeriană, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele țării. Luna trecută, el a spus că Europa ar trebui să încerce să își contureze un rol în eforturile de negociere care până acum au fost conduse în principal de SUA.

Bloomberg a relatat luni că înalți oficiali din Ministerul rus de Finanțe l-au avertizat pe Putin că nivelul cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei se află pe o traiectorie nesustenabilă.

Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE.

Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați.

În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR.

Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice.

„Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul.

Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE.

Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.

„Comisia a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă”, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România. 

Evaluarea specifică pentru primăvara acestui an cuprinde modul în care statele membre au respectat cadrul bugetar UE. Potrivit sursei citate evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare.

Comisia a evaluat și implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară.

Recomandări pentru țara noastră

Astfel, Raportul de țară pentru România din 2026 vine cu o serie de recomandări pentru ca țara noastră să ajungă la un echilibru financiar.

În primul rând, țara noastră trebuie să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv.

Potrivit Comisiei Europene, România trebuie să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Guvernul trebuie să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.

De asemenea, în Energie este nevoie de stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică.

Comisia cere implementarea reformei pensiilor

În ceea ce privește finanțele publice, Comisia Europeană cere în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.

De asemenea, Guvernul trebuie să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit.

Comisia Europeană își dorește și continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, dar și să susțină ritmul de implementare al politicii de coeziune.

Statul român trebuie să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare.

De asemenea, România trebuie să aibă o administrație publică mai eficientă la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional.

România trebuie să faciliteze, de asemenea, investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur, potrivit Comisiei Europene.

O altă cerință este punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru companiile de stat.

Cerințe și în domeniul Muncii

În domeniul muncii, statul trebuie să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie, dar și să abordeze deficitul de competențe al celor care intră pe piața muncii.

Statul român trebuie să reducă, de asemenea, riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În prima etapă a calendarului european, statele membre ale UE discută planurile lor economice și bugetare și convin asupra priorităților esențiale. În a doua parte a ciclului, cunoscută sub denumirea de „semestru național”, se preconizează că statele membre aliniază politicile naționale, în special bugetele naționale pentru anul următor. În plus, Comisia Europeană poartă un dialog periodic cu statele membre și cu părțile interesate, pe întreg parcursul anului, potrivit sursei citate.

Polițiștii din cadrul Secției 2 Poliție Vama Veche – 2 Mai au fost sesizați, miercuri, în jurul orei 16:00, printr-un apel la 112, cu privire la producerea unui accident în localitatea Limanu. 

Oamenii legii care au intervenit la fața locului au găsit un băiat în vârstă de 9 ani care se blocase sub un capac de canalizare. 

La locul incidentului a intervenit un echipaj medical, însă cadrele medicale nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața copilului, fiind constatat decesul acestuia. 

„trupul neînsuflețit va fi transportat la morgă în vederea efectuării autopsiei, pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului. În cauză a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă”, mai transmit polițiștii constănțeni.