73,4% dintre elvețienii cu drept de vot au susţinut, duminică, o iniţiativă care impune entităţilor statului să garanteze disponibilitatea constantă a numerarului, excluzând posibilitatea înlocuirii totale a acestuia cu monedă virtuală.

Referendumul a avut loc după ce inițiativa Mișcării pentru Libertatea Elveției, de protejare a numerarului, a strâns peste 100.000 de semnături, scrie POLITICO.

Textul aprobat la referendumul care a fost organizat duminică stabileşte că această garanţie va fi înscrisă în Constituţie.

Iniţiativa aprobată astăzi urmează să fie integrată în legislația țării.

Elveția a înregistrat o scădere a plăților în numerar în ultimul deceniu. În 2017, mai mult de șapte din zece plăți la casă erau în numerar. În 2024, numerarul a reprezentat doar 30% din tranzacțiile efectuate în magazine, potrivit datelor Băncii Naționale a Elveției.

Planurile Băncii Centrale Europene de a emite o extensie virtuală a euro au alimentat teoriile conspiraționiste conform cărora guvernele urmăresc să controleze populația prin retragerea completă a numerarului. Acest lucru a determinat executivul UE să propună un proiect de lege care va consolida numerarul fizic în societățile din întreaga uniune.

Mii de oameni au ieșit duminică, de Ziua Internațională a Femeii, pe străzile din mai multe mari orașe europene, participanții la manifestații cerând încetarea inegalității și a violenței de gen.

Femeile au protestat și pentru un acces mai bun la servicii medicale specifice de gen, pentru egalitate salarială, dar și pentru tratament echitabil în orice domeniu, relatează Euronews.

În Berlin, aproximativ 20.000 de persoane au participat la marșul organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Manifestanții au condamnat violența împotriva femeilor în Germania, dar și discriminarea de gen.

Mii de oameni au ieșit și pe străzile din marile orașe din Spania. În Barcelona, peste 22.000 de persoane au cerut egalitate şi încetarea violenţei, iar manifestații au avut loc și în Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla, Granada, Bilbao și San Sebastian.

„Nu războiului” și „Feministele antifasciste împotriva războiului imperialist” au fost printre sloganurile scrise pe pancartele protestatarilor.

Cei care au luat parte la manifestații și-au exprimat solidaritatea cu femeile afectate de războiul din Ucraina, Iran, Gaza și din alte părți, mai relevă sursa citată.

Ziua Internațională a Femeii a fost recunoscută de ONU în 1977 și este o sărbătoare globală marcată de demonstrații, în mare parte ale femeilor, în întreaga lume, de la proteste combative la curse caritabile.

Duminică, 8 martie 2026, de la ora 18:30, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, organizate de Loteria Română.

Pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 au avut loc două trageri: una principală și una suplimentară.

Pentru cea de-a doua tragere, Loteria Română a suplimentat fondul de câștiguri al categoriei I, după cum urmează:

LOTO 6/49 – 200.000 de lei

JOKER – 100.000 de lei

LOTO 5/40 – 50.000 de lei

Numerele câștigătoare de duminică, 8 martie

Iată ce numere au fost extrase duminică, 8 martie:

Loto 6/49 tragerea principală: 3, 48, 22, 29, 31, 44

Loto 6/49 tragerea suplimentară: 30, 22, 14, 36, 41, 46

Noroc: 2 6 1 1 6 1 3

Noroc Plus: 6 7 9 9 2 3

Joker tragerea principală: 18, 24, 41, 16, 20 + 10

Joker tragerea suplimentară: 43, 18, 26, 20, 3 + 15

Loto 5/40 tragerea principală: 40, 20, 9, 2, 12, 31

Loto 5/40 tragerea suplimentară: 9, 8, 11, 22, 7, 25

Super Noroc: 2 9 8 8 8 7

Prețul petrolului se apropie de pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată în aproape patru ani, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu îi determină pe cei mai mari producători să reducă producția.

Potrivit Financial Times, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran reduc producția sau închid complet câmpurile petroliere, întrucât riscă să depășească volumul rezervoarelor de stocare. Pe fondul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, țițeiul se acumulează în Golf.

Comercianții au avertizat că sectorul petrolier se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istorie, în timp ce atacurile Iranului asupra tancurilor petroliere din Strâmtoarea Ormuz afectează producția în țările responsabile pentru aproximativ un sfert din aprovizionarea globală cu țiței.

În ultimele zile, indicele de referință al petrolului american West Texas Intermediate, a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din istorie, depășind 90 de dolari pe baril. În aceeași situație se află și indicele internațional Brent.

„Dacă situația nu se îmbunătățește rapid, mă aștept ca prețul Brent să atingă trei cifre la începutul săptămânii viitoare. Nu există semne reale de ieșire diplomatică din impas, în timp ce tot mai mulți producători din Golf anunță reduceri de producție”, a spus Richard Bronze, șeful departamentului de geopolitică al companiei de consultanță Energy Aspects, pentru Financial Times.

În această săptămână, ministrul energiei din Qatar a avertizat, în exclusivitate pentru Financial Times, că războiul din Orientul Mijlociu ar putea „dărâma economiile lumii”, anticipând că toți exportatorii de energie din Golf vor opri producția în câteva săptămâni, iar prețul petrolului va ajunge chiar și la 150 de dolari pe baril.

„Echipa de geniști a poliției din New York a efectuat o analiză preliminară a dispozitivului care a fost detonat și utilizat ieri în timpul unui protest și a stabilit că nu este vorba de un dispozitiv fals sau de o bombă fumigenă”, a declarat comisarul Jessica S. Tisch într-o postare pe X. „Este, de fapt, un dispozitiv exploziv improvizat care ar fi putut provoca leziuni grave sau moartea”.

Analiza unui al doilea dispozitiv recuperat de la fața locului este în curs de desfășurare. Nu au fost raportate victime, scrie CNN.

Manifestație și contra-manifestație

Incidentul s-a petrecut în timpul lunii sacre islamice Ramadan, în fața casei primului primar musulman al orașului New York, Zohran Mamdani, și a soției sale, Rama Duwaji.

O manifestație anti-islamică organizată de influencerul de dreapta și revoluționarul grațiat din 6 ianuarie, Jake Lang, a atras aproximativ 20 de participanți, în timp ce o contra-manifestație numită „Drive the Nazis Out of New York” (Alungați naziștii din New York) a atins un număr maxim de aproximativ 125 de persoane, a spus Tisch.

Cele două grupuri au fost separate în zone de protest desemnate de ofițerii NYPD, dar tensiunile au escaladat puțin înainte de prânz. În jurul orei 12:15, un protestatar asociat grupului lui Lang a folosit spray cu piper împotriva contraprotestatarilor, a spus Tisch.

Aproximativ 20 de minute mai târziu, un contraprotestatar în vârstă de 18 ani „a aprins și a aruncat un dispozitiv incendiator către zona de protest”, care a aterizat pe o trecere de pietoni, a spus Tisch.

Flăcări și fum

„Martorii au raportat că au văzut flăcări și fum în timp ce acesta zbura prin aer înainte de a lovi o barieră și de a se stinge la câțiva metri de ofițerii de poliție”, a adăugat ea.

Un videoclip înregistrat cu aplicația Citizen arată momentul în care dispozitivul a fost aruncat, protestatarii și polițiștii încercând să se îndepărteze de locul unde a aterizat. Din alt unghi, se vede un bărbat sărind peste cineva care vorbea la un megafon și aruncând dispozitivul aprins.

Bărbatul a fugit apoi spre sud pentru a recupera un al doilea dispozitiv de la un tânăr de 19 ani, înainte de a-l aprinde și a începe să fugă, a spus Tisch. El a aruncat al doilea dispozitiv pe stradă, iar polițiștii au securizat zona, reținând ambii bărbați.

Înregistrarea video arată fum în aer și mai multe persoane fugind de al doilea dispozitiv, în timp ce poliția reține un bărbat la pământ.

Echipa de geniști a NYPD a examinat ambele dispozitive, stabilind preliminar că erau puțin mai mici decât o minge de fotbal și păreau a fi un borcan înfășurat în bandă neagră, conținând bolțuri, șuruburi și un fitil de hobby, a spus Tisch.

Explozia din fața Ambasadei SUA din Oslo, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, ar putea fi un atac deliberat legat de „situația actuală de securitate”, a anunțat poliția norvegiană, relatează NBC News.

În urma exploziei au fost înregistrate pagube minore, însă nimeni nu a fost rănit.

„Una dintre ipoteze este că ar fi vorba de un act de terorism, dar nu suntem complet siguri de acest lucru”, a declarat Frode Larsen, șeful unității comune de investigații și informații a poliției, pentru postul public de televiziune norvegian NRK, scrie BBC.

De asemenea, oficialul norvegian a afirmat pentru postul public de televiziune că „trebuie să fim deschiși la posibilitatea ca în spatele a ceea ce s-a întâmplat să existe și alte cauze”.

Momentan, nimeni nu a fost arestat în legătură cu incidentul, dar poliția caută unul sau mai mulți făptași și cooperează strâns cu ambasada, a spus Larsen.

Autoritățile norvegiene au catalogat evenimentul ca fiind „inacceptabil”, iar ministrul de externe Espen Barth Eide a subliniat faptul că „securitatea misiunilor diplomatice este foarte importantă pentru noi”.

Explozia a avut loc în jurul orei locale 1:00 și s-a produs la intrarea în secția consulară.

Potrivit ISU Satu Mare, un accident rutier s-a produs în municipiul Satu Mare, în apropiere de Centura Ocolitoare, în zona Sătmărel. Aici, un autoturism s-a răsturnat în afara părții carosabile, iar două persoane au rămas încarcerate.

Intervin o autospecială de stingere, echipajul de descarcerare, un echipaj EPA SMURD și terapia intensivă mobilă.

De asemenea, la intervenție participă și două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean.

Din primele informații, o victima a fost proiectată în afara mașinii și se afla în stop cardio-respirator. Echipajele medicale efectuează manevrele de resuscitare.

Papa Leon al XIV-lea a îndemnat, duminică, la încetarea bombardamentelor și a solicitat revenirea la dialog în contextul violențelor din Iran și Orientul Mijlociu.

În cadrul rugăciunii Angelus din Piața Sfântul Petru de duminică, Papa Leon a afirmat că războiul din Orientul Mijlociu alimentează frica și ura și s-a declarat îngrijorat că situația conflictuală s-ar putea extinde, implicând și alte țări aflate în vecinătate.

„Pe lângă episoadele de violență și devastare și climatul generalizat de ură și frică, există și îngrijorarea crescândă că conflictul s-ar putea extinde și că alte țări din regiune, inclusiv dragul Liban, ar putea cădea din nou în instabilitate”, a spus Papa Leon, potrivit Reuters.

„Să ne ridicăm rugăciunea umilă către Domnul ca zgomotul bombelor să înceteze, ca armele să tacă și ca spațiul să se deschidă pentru dialog, în care vocile popoarelor să poată fi auzite”, a completat Suveranul Pontif.

Papa Leon al XIV-lea a lansat apeluri la încetarea focului și în legătură cu celelalte mari conflicte actuale, respectiv războiul Rusiei în Ucraina și cel al Israelului în Gaza.

George Russell de la Mercedes a câștigat Marele Premiu al Australiei, prima cursă din acest sezon de Formula 1. Acesta a fost urmat de coechipierul său Kimi Antonelli, iar Charles Leclerc a terminat la mai mult de 15 secunde în urma sa, scrie Sky News.

„Știam că va fi o provocare. Am intrat pe grila de start; am văzut nivelul bateriei. Nu aveam nimic în rezervor, am avut un start prost și, sincer, am avut niște dueluri foarte strânse cu Charles (Leclerc). M-am bucurat foarte mult să trec linia de sosire”, a spus Russell după încheierea cursei, potrivit Associated Press.

Russell, care pleca din pole position, a avut un start lent, la fel ca Antonelli, care a coborât pe locul șapte, permițându-i lui Leclerc să preia conducerea în primul viraj.

Pe de altă parte, Oscar Piastri de la McLaren a suferit un accident în drum spre grila de start pentru Marele Premiu al Australiei.

Australianul Oscar Piastri care s-a calificat al cincilea în funcție de cel mai rapid timp, a lovit bordura la virajul 4 și s-a întors în boxe, potrivit AFP.

„Oscar s-a ciocnit de zid în turele spre grilă. Este bine”, au spus reprezentanții McLaren.

„Mașina lui Oscar este recuperată de pe pistă. Din păcate, nu va începe cursa în Marele Premiu al Australiei.”

Lando Norris, singurul pilot McLaren rămas în cursă după accidentul lui Piastri, a încheiat în top 5.

Președintele SUA, Donald Trump, și premierul britanic Keir Starmer au purtat, duminică, o convorbire telefonică la câteva ore după ultimele critici aduse de liderul de la Casa Albă la adresa prim-ministrului.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, discuțiile dintre cei doi au vizat situația din Orientul Mijlociu, dar și cooperarea militară dintre Marea Britanie și SUA, scrie Reuters.

„Liderii au început prin a discuta despre ultima situație din Orientul Mijlociu și cooperarea militară dintre Marea Britanie și SUA prin utilizarea bazelor RAF în sprijinul autoapărării colective a partenerilor din regiune. Prim-ministrul și-a exprimat, de asemenea, condoleanțele sincere președintelui Trump și poporului american în urma morții a șase soldați americani”, se arată în anunțul oficial.

Donald Trump, critic la adresa lui Starmer

Recent, Donald Trump a lansat numeroase atacuri împotriva Regatului Unit, pe care îl consideră „foarte necooperant” în contextul ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului.

Sâmbătă, în cadrul unei postări pe Truth Social, Trump a anunțat că „nu este nevoie” ca Marea Britanie să desfășoare un portavion în Orientul Mijlociu.

„Regatul Unit „ia în sfârșit în serios în vedere trimiterea a două portavioane în Orientul Mijlociu. Asta e tot, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele”, a scris președintele SUA pe contul său de Truth Social, potrivit Le Figaro. „Dar ne vom aminti de asta. Nu avem nevoie ca oamenii să se alăture războaielor când noi am deja câștigat”, a mai spus Trump.

Convorbirea dintre cei doi a avut loc în contextul în care patru bombardiere americane au aterizat, duminică după-amiază, la o bază RAF din Marea Britanie pentru a desfășura „operațiuni defensive specifice” menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în Orientul Mijlociu.