Răzvan Foncea, Policy Researcher and Strategist la Edge Institute, susține că digitalizarea este esențială pentru securitatea națională și că un stat digitalizat poate rezista mai bine atacurilor hibride, a declarat acesta la podcastul „Frontier Defense” al G4Media.
El a propus crearea unui „scut digital” și a unei arhitecturi clare de guvernanță. Aceasta ar include un centru de comandă pentru transformarea tehnologică. Foncea susține că momentul anulării alegerilor din 2024, care ne face vulnerabili, trebuie folosit în beneficiul țării, începând cu publicarea unui raport similar celui prin care a fost condamnat comunismul.
Printre vulnerabilitățile României se numără, în acest moment, lipsa interoperabilității datelor, competențele digitale scăzute din administrație și societate, precum și utilizarea riscantă a inteligenței artificiale de către stat. Pentru remediere, el recomandă educația digitală timpurie, testarea inovațiilor în huburi de tip „sandbox” și campanii naționale de alfabetizare.
Digitalizarea, pilon esențial al apărării și securității naționale
Discuția vine în contextul în care România ocupă o poziție codașă în clasamentul global al digitalizării, aflându-se pe locul 72 în topul indicelui EGDI (E-Government Development Index), realizat de ONU. Țara noastră se situează astfel sub state precum Uzbekistan, Kazahstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. Oana Gheorghiu, vicepremier, a explicat situația prin faptul că oamenii politici corupți din România nu doresc digitalizarea, deoarece aceasta creează transparență. „De fapt, statul român nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit. Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă, deocamdată”, a declarat ea.
Un stat digitalizat își protejează mai bine cetățenii în fața amenințărilor hibride și militare, potrivit lui Răzvan Foncea.
„Statele care sunt cele mai reziliente din perspectiva amenințărilor pe care le întâmpină – și aici discut despre amenințări pe toate fronturile, nu numai pe cale militară – sunt și cele care, în general, au un grad de digitalizare mult mai ridicat”, a declarat reprezentantul Edge Institute.
„În cele mai multe cazuri, iar exemplul Estoniei mi se pare ilustrativ în acest sens, faptul că ai o versiune digitalizată a statului îți permite inclusiv să-ți ocrotești cetățenii într-o manieră mult mai solidă”, a adăugat el. O inițiativă recentă a statului estonian este cea de creare a ambasadelor de date.
Acestea presupun plasarea de servere cu date care țin de infrastructura digitală a statului, informații despre cetățeni sau documente pe teritoriul altor state partenere, astfel încât, în caz de război pe cale terestră, statul să aibă continuitate și să poată funcționa, așa cum funcționau, pe vremuri, guvernele în exil. „Și din perspectiva aceasta cred că avem un exemplu ilustrativ că digitalizarea poate, de fapt, să salveze statul”, a explicat Foncea.
Ucraina este, de asemenea, un exemplu ilustrativ, care a lansat Diia, o aplicație de e-guvernare, un fel de „stat într-un smartphone”. Scopul ei principal este de a digitaliza complet relația dintre cetățean și autorități. Astfel, Kievul nu a pierdut legătura cu milioanele de cetățeni refugiați după izbucnirea conflictului și nici cu cei aflați în zonele izolate. România, care nu are o astfel de platformă, ar avea mult de suferit în caz de conflict.
Totodată, fără un centru de comandă și un leadership asumat, eforturile de transformare a statului sunt ineficiente, crede Răzvan Foncea. „Fără o arhitectură de guvernanță solidă, nu putem să digitalizăm statul”, a spus invitatul, adăugând că trebuie „să existe la nivel central și un responsabil politic, și anume un viceprim-ministru pentru transformare digitală”. Este vorba despre un Government Chief Information Officer, practic un coordonator al întregului proces de transformare digitală.
Necesitatea de a construi un „scut digital”
După anularea alegerilor din 2024 în urma interferențelor, România trebuie să facă din reziliența digitală un proiect de țară. „Așa cum avem un scut la Deveselu, care ne ocrotește din perspectivă militară, din perspectivă digitală avem nevoie de un scut similar, iar asta presupune o formare în masă a administrației publice”, a explicat reprezentantul Edge Institute.
Edge Institute încearcă să identifice modalități prin care să dezvolte capacitatea instituțiilor publice de a răspunde în astfel de scenarii. Foncea spune că, în ciuda părerii generale, nu avem foarte multe talente în combaterea atacurilor informatice în România, iar conexiunea dintre talentele care există și administrația publică este „una lacunară în continuare”.
Tot referitor la anularea alegerilor din 2024, Răzvan Foncea crede că România are nevoie de un raport, similar cu raportul care condamna comunismul în 2006 sau raportul Comisiei Internaționale „Elie Wiesel” privind Holocaustul din România. „Pentru că acesta este un moment de cotitură în istoria recentă a României, este un moment de vulnerabilitate, dar, pe de altă parte, avem nevoie și de un exercițiu de reconciliere națională”, a explicat Foncea.
Însă momentul respectiv poate fi folosit în beneficiul României. „Dacă spuneam mai devreme că România a fost un exemplu de manual de interferență electorală, din perspectiva mea avem potențialul să devenim un exemplu de manual de reziliență digitală și să ne asumăm proiectul de scut digital al Uniunii Europene, al lumii libere, în parteneriat cu toți prietenii României”, a continuat Răzvan Foncea.
Lipsa interoperabilității și folosirea greșită a inteligenței artificiale
Serviciile digitale trebuie să comunice între ele în România și să funcționeze într-un management solid al datelor, spune reprezentantul Edge Institute. „Nu există protocoale de interoperabilitate între structuri ale aceluiași minister”, iar acest lucru „duce la o vulnerabilitate structurală pentru România”.
Totodată, adoptarea și finanțarea strategică a inteligenței artificiale sunt deficitare în țară. Strategia națională de AI trebuie legată direct de viitorul cadru de investiții europene pentru a fi cu adevărat funcțională. „Marea oportunitate pe care o avem este să adoptăm noua strategie în ciclul 2028-2034, care va fi și cadrul financiar multianual la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să conectăm programe operaționale și fonduri de investiții cât mai clare pentru a dezvolta inteligența artificială în România”, a spus Foncea.
Potrivit invitatului, în prezent, funcționarii publici folosesc inteligența artificială într-un mod greșit și riscant. AI-ul este utilizat fără protocoale clare de securitate sau etică. „În momentul de față AI-ul în administrația publică este utilizat din ce în ce mai mult, dar este utilizat profund greșit. Funcționari care introduc date personale în conversațiile lor cu LLM-uri, sunt documente publice care sunt realizate cu AI, sunt proiecte de lege în Parlament care sunt scrise cu AI și este evident atunci când ai unul în față”, a afirmat Foncea.
În acest moment, spune reprezentantul think tank-ului, absorbția fondurilor europene pentru digitalizare se blochează din cauza lipsei capacității administrative. Instituțiile locale sunt slab pregătite și le lipsește un cadru clar de achiziții publice pentru soluții tehnologice.
Ce putem face?
Tranziția industriei IT de la outsourcing la inovație și produse cu valoare adăugată este o soluție pentru a merge înainte pe calea digitalizării. Acest lucru se poate face prin dezvoltarea de „sandbox-uri” (spații de testare reglementată), potrivit lui Foncea. „Noi recomandăm crearea de sandbox-uri, de spații de testare și reglementare în care autoritățile publice vin alături de mediul academic, de ONG-uri, de firme și testează soluții inovatoare”, a explicat el.
Totodată, specialistul de la Edge Institute crede că educația digitală trebuie să înceapă de timpuriu, încă din grădiniță sau din clasele primare, urmând modelele din Estonia sau Danemarca. „Să începem cât mai devreme, preferabil chiar din grădiniță, din anii inițiali ai formării, dar ulterior, mai ales din învățământul primar, să dezvoltăm anumite competențe digitale în rândul elevilor, inclusiv competențe de AI, o înțelegere a fenomenului cibernetic”, a explicat invitatul.
Apoi, România are nevoie de o campanie de masă pentru alfabetizarea digitală a cetățenilor. Fiind pe ultimul loc în UE la competențe digitale, o „caravană digitală” ar putea aduce cunoștințe în zonele rurale, mai spune Răzvan Foncea.
