Mediafax

„Da, însă important este ca noi să facem tot ce ține de noi pentru ca să nu ajungem la acest scenariu”, a spus Nicușor Dan, la Fanatik, întrebat dacă ar cere intervenția militară a NATO în cazul în care, în timpul mandatului său, Rusia ar ataca republica Moldova.

El spune că Europa trebuie să-și consolideze capacitatea militară tocmai pentru a descuraja astfel de agresiuni.

„În primul rând, trebuie să continuăm sprijinul pentru Ucraina pentru că asta este o garanție pentru securitatea Republicii Moldova și în al doilea Europa împreună, mărindu-și cheltuielile militare și în felul aceste echilibrând balanța de securitate cu Statele Unite trebuie să negocieze cu administrația americană astfel încât o eventuală retragere a lor să fie progresivă și să poată fi suplinită”, a mai spus Nicușor Dan.

Articolul Ar cere Nicușor Dan intervenția NATO în cazul în care Rusia ar ataca Moldova? Ce răspuns a dat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cursul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump a anunțat că va impune, începând cu data de 2 aprilie, tarife diferențiate de la o țară la altă. De asemenea, el a declarat săptămâna trecută că o taxă de 25 % asupra mașinilor expediate în SUA va intra în vigoare a doua zi.

Sondajul YouGov, realizat în Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia și Regatul Unit a arătat că, în cazul în care tarifele americane vor fi aplicate, majorități mari – de la 79% dintre respondenți în Danemarca la 56% în Italia – sunt în favoarea unor taxe de retorsiune asupra importurilor americane, scrie The Guardian.

Danezii, germanii și spaniolii, printre cei mai „furioși”

În Germania, 68% dintre respondenți au susținut măsurile de retorsiune, în timp ce 79% din dintre danezi sunt în favoarea unei asemenea măsuri. Această evaluare a fost împărtășită de 71% dintre respondenții din Spania, 70% din Franța și Italia, 62% din Suedia, 60% din Regatul Unit și jumătate dintre danezii intervievați în cadrul sondajului, care a fost realizat în a doua și a treia săptămână din martie.

Marți, UE a promis deja un răspuns „prompt, robust și calibrat” în cazul în care Washingtonul își va pune planul în aplicare.

Articolul Sondaj: Vest-europenii sprijină introducerea de tarife de represalii pentru produsele americane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ceilalți trei soldați au fost găsiți morți luni, după ce salvatorii au recuperat vehiculul blindat al celor patru soldați dispăruți într-o zonă de antrenament militar din apropierea graniței cu Belarus.

„Profund întristat să anunț că trupul celui de-al patrulea soldat american, care se antrena în Lituania, a fost găsit”, a scris președintele lituanian Gitanas Nauseda pe platforma de socializare X, prezentând condoleanțe.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat, de asemenea, cel de-al patrulea deces.

Salvatorii au petrecut zile întregi săpând pentru a recupera vehiculul blindat M88 Hercules pe care soldații îl foloseau ca parte a unui exercițiu la terenul de antrenament Pabrade, unde unitățile americane se rotesc din 2019.

Articolul Al patrulea soldat american dispărut a fost găsit mort în Lituania apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nicușor Dan i-a răspuns, marți seara, la Fanatik.ro, ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, de ce nu preia metroul la Primăria Municipiului București.

„Nu l-am luat pentru că sunt un om serios și responsabil. Metroul înseamnă o subvenție anuală de un miliard de lei, pe care Primăria Capitalei nu-l are. Dacă, și am spus inclusiv domnului Grindeanu, dacă noi punem în aplicare referendumul pe care bucureștenii l-au votat și avem un buget centralizat la nivelul Primăriei Capitalei, de 12-13 miliarde, din aceste 12-13 miliarde putem să punem un miliard pentru subvenția la metrou. Dar dacă împărțim, dăm bani la sectoare, Primăria Capitalei rămâne cu 5 miliarde, din care două jumate le dă deja pe subvenția pe autobuze și pe termie, și mai avem și teatrele, și spitalele, și toate serviciile publice, nu putem să luăm metroul, deși eu mi-aș dori”, a spus Nicușor dan.

Primarul general, care vrea să fie președintele României, a fost întrebat, în continuare, dacă își dorește ca referendumul să producă efecte în contextul în care el nu ar mai fi la Primăria Capitalei și a răspuns afirmativ.

„Da, pentru că asta există. Pentru că, ieri… zilele trecute, filmam un TikTok pe stradă și a trecut o doamnă și mi-a arătat un coș de gunoi și mi-a spus: „Uite, nu ați strâns gunoiul”. Degeaba i-am spus eu că-i primarul de sector, că domnia sa era convinsă că eu sunt șeful primarilor de sector și oricum e responsabilitatea mea. Deci da, îmi doresc să existe o responsabilitate pe care oamenii să o direcționeze foarte clar”, a mai spus Dan.

Articolul Nicușor Dan explică de ce nu a preluat metroul la Primăria Generală: Sunt un om serios și responsabil apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Introducerea urmează testării non-live în Premier League și operării live în runda a cincea a Cupei luna trecută.

Cluburile din Premier League au fost de acord în unanimitate cu implementarea anul trecut, iar tehnologia ar fi trebuit să fie utilizată până în decembrie, dar a întâmpinat probleme în timpul testelor.

În prezent, oficialii VAR verifică offside-urile, dar acest lucru s-a confruntat cu critici puternice pentru timpul necesar pentru a lua o decizie, lăsând, de asemenea, fanii de pe stadion fără reluări, scrie Reuters.

„Tehnologia semi-automată de offside automatizează elementele cheie ale procesului decizional de offside pentru a sprijini arbitrul asistent video (VAR)”, a transmis liga într-o declarație.

„Oferă o plasare mai eficientă a liniei virtuale de offside, folosind urmărirea optică a jucătorilor, și generează grafice virtuale”.

Tehnologia a fost utilizată la Cupa Mondială 2022 și la Liga Campionilor, precum și la Cupa Asiei de anul trecut.

Articolul Premier League va folosi pentru prima dată tehnologia semi-automată de offside apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„O știre care nu există, pentru că lucrurile bune nu se comunică: România, 9,7%, media UE fiind de 8,6%, azi. Ca sumă nominală, România atinge 3 miliarde euro absorbite din coeziune, după ce, anul trecut, guvernul Ciolacu I, primise în conturi 2,4 miliarde euro, atingând un grad de absorbție de 7,3% (tot peste media UE care era de 6,6%)”, scrie marți, pe Facebook, Adrian Câciu.

El arată că România are contracte în valoare totală de peste 30 miliarde de euro și că banii intrați reprezintă aproape 10%.

„Apropos, sper să nu treceți prea ușor peste faptul că media UE este de doar 8,6% la al patrulea an de implementare a noului exercitiu, 2021-2027”, transmite el.

Conform deputatului PSD, România este pe locul 10 ca procent de absorbție, dar este pe locul 3 în UE ca suma nominală atrasă.

Articolul Câciu: Gradul de absorbție a fondurilor de coeziune e 9,7%, mai mare decât media UE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

USR cere ministrei Muncii să prezinte Planul de măsuri și acțiuni pe care Ministerul le-a derulat în cadrul mandatului său pentru protejarea copiilor și adulților din centrele rezidențiale, pentru întărirea mecanismelor de control și asigurarea resurselor necesare pentru servicii sociale de calitate.

„PSD a cedat la criza azilelor groazei și a schimbat-o pe doamna Firea cu doamna Oprescu, dar n-a schimbat obiceiurile și legile care permit abuzurile. Am chemat-o pe doamna ministru în Parlament pentru că avem o datorie pentru copii, iar obiceiurile celor prinși de a invoca protecția politică de sus trebuie oprite. Comunismul a omorât 15.000 de copii cu dizabilități în centre, pe când noi acum avem și resurse europene, și bune practici din alte țări, societate civilă implicată și unii profesioniști de bună-credință, ar fi trebuit să avem și lecții învățate care să oprească neglijența”, spune deputata Oana Țoiu.

Articolul USR o cheamă pe ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, la Ora Guvernului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, procurorii fac cercetări faţă de un medic, inculpat în legătură cu săvârşirea prezumtivei infracţiuni de ucidere din culpă.

Din cercetările făcute s-a stabilit că inculpatul, în 5 decembrie 2022, în calitate de medic chirurg, conducător al echipei din sala de operații, a efectuat o operație unei victime de 74 de ani, pentru o tumoră de rect, în cadrul unei unităţi spitaliceşti din București.

Procurorii arată că „i-a plantat acesteia un câmp moale cu dimensiunile de circa 30/35 cm, cu rol de control al hemostazei, pe care a omis să-l extragă înaintea suturării plăgii, (…) faptă cu legătură directă de cauzalitate în dezvoltarea unei stări toxico-septice, soldată cu insuficienţă multiplă de organ şi care, în final, a produs decesul victimei la data de 24.01.2023”.

Continuarea cercetărilor în acest caz a arătat că cinci membri ai Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală, „în baza unei înţelegeri prealabile şi la solicitarea unei persoane interesate, cu ocazia întrunirii lor, nu au aprobat din punct de vedere ştiinţific conţinutul raportului medico-legal de necropsie întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul cercetat în cauza de faţă pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă”.

Conform comunicatului, faţă de cele cinci persoane s-a dispus extinderea efectuării în continuare a urmăririi penale, acestea dobândind calitatea de suspect în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului.

Luni au fost făcute percheziții la sediul Institutului Naţional de Medicină Legală din Bucureşti. Totodată, cei cinci membri ai comisiei au fost duși la audieri.

Cercetările continuă în acest caz sub supravegherea procurorului de caz.

Articolul Cinci membri ai unei comisii din INML urmăriți penal, suspectați de favorizarea unui medic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) a precizat că 32% dintre respondenți se așteptau la „un împăciuire mai degrabă injustă, deși cu îndeplinirea unor cerințe ale Ucrainei”, în timp ce 22% se așteptau la o „pace total injustă”, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.

Doar 3% dintre ucrainenii intervievați au răspuns că în continuare cred că Trump ar putea aduce o pace dreaptă, iar 15% se așteaptă la o „pace relativ dreaptă, deși cu unele concesii față de Rusia”, a comunicat institutul.

Într-un sondaj asemănător realizat de KIIS în decembrie, 20% dintre respondenți au spus că se așteaptă la o „pace mai degrabă injustă”, iar 11% la un rezultat complet injust, a precizat Anton Hrushetskyi, directorul executiv instituției de cercetare în comunicatul KIIS, arătând că „și în 2024, existau deja unele dezamăgiri legate de acțiunile SUA în Ucraina, dar administrația Trump a întărit destul de decisiv dezaprobarea cetățenilor din ucraina față de Statele Unite”.

SUA nu mai sunt un aliat care dorește o pace acceptabilă în Ucraina

În ceea ce privește Europa, 64% dintre ucraineni o consideră un aliat al Ucrainei care dorește o pace în condiții acceptabile, în timp ce 28% nu o văd în acest fel.

În cazul Statelor Unite, 67% din persoanele supuse sondajului cred că SUA au „ obosit” de Ucraina și presează țara pentru a acorda concesii Rusiei. Doar 24% mai cred că SUA sunt un aliat care ar dori o pace acceptabilă.

Cifrele sugerează că ucrainenii au devenit mai puțin optimiști cu privire la faptul că Ucraina poate conta pe o pace dreaptă, mediată de președintele american Donal Trump.

Trump a promis să aducă un sfârșit rapid acestui război de trei ani, dar de-a lungul timpului a repetat adesea punctele de vedere ale Kremlinului în ceea ce privește războiul din Ucraina, ba chiar a învinovățit Ucraina pentru începutul conflictului, la un moment dat. De asemenea, SUA a suspendat temporar ajutorul militar și partajarea de informații cu Ucraina, ceea ce aduce avantaje forțelor ruse.

Articolul Peste 50% dintre ucraineni se tem că eforturile lui Trump vor duce la o pace nedreaptă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Boloș nu a reușit să explice convingător de ce România pierde bani europeni și nici ce măsuri ia pentru ca în 2025 să nu pățim ca în 2024 și să rămânem fără niciun euro încasat prin PNRR. În schimb, ministrul Fondurilor Europene are planuri să transforme PNRR într-un fel de PNDL 2, cu proiecte alese în funcție de coloratura politică, nu de importanță”, acuză USR.

„L-am chemat astăzi (marți – n.r.) pe ministrul Marcel Boloș pentru a afla de ce România pierde bani gratis de la Uniunea Europeană. Bani care pot fi folosiți pentru școli, pentru spitale și autostrăzi. Plus că nu se fac nici reformele pe care ni le-am asumat ca țară prin PNRR. Guvernul Ciolacu 1 nu a adus niciun leu prin PNRR în România, iar Guvernul Ciolacu 2 poate va aduce o parte din cererea de plată nr. 3, căci cealaltă parte este suspendată din cauza neîndeplinirii unor reforme esențiale, precum cea a pensiilor speciale. Ca să nu mai zic de faptul că, din cauza șefilor numiți politic la super-agenția înființată inutil de premierul Nordis, românii pierd 396 de milioane de lei”, declară deputata USR, Diana Stoica.

Explicațiile date de Boloș în fața Comisiei pentru afaceri europene

Potrivit USR, Marcel Boloș, de două ori ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernele PSD-PNL, a explicat în fața Comisiei pentru afaceri europene cum Sănătatea și Educația sunt domenii rămase în urmă și cum antreprenorii români au de primit 1 miliard de euro pentru lucrările realizate.

„Multe dintre spitale nu au ajuns nici măcar la stadiul de șantier și a mai rămas doar 1 an și 3 luni până la termenul limită de finalizare a construcției. Așa că, ce să vezi? Din cele 24 de spitale, prinse la început în PNRR – din care au rămas apoi 19 – vor mai fi finanțate prin PNRR eventual 13, iar pentru restul se vor căuta alte surse de finanțare”, adaugă deputata USR Diana Stoica.

USR atrage atenția că Guvernul Ciolacu 2 ar vrea să scoată proiecte majore de investiții din PNRR și să pună, în loc, investiții făcute după 2021 pe bani de la bugetul de stat, prin programe naționale precum „Anghel Saligny”.

„Guvernul PSD vrea ca în loc de PNRR să ne dea PNDL. Adică, în loc de spitale poate o canalizare. În loc să accelereze măcar acum, pe ultima sută de metri, vreunul din cele 63,5% jaloane neîndeplinite, Guvernul Ciolacu 2 ar vrea să finanțeze creația lui Dragnea, acel PNDL 2, unde s-au ales proiecte în funcție de coloratura politică, nu în funcție de vreun criteriu obiectiv pentru locuitorii din acele localități”, concluzionează Diana Stoica.

USR adaugă că se va opune cu toate forțele „dragnizării” PNRR, singurul proiect de țară pe care România l-a avut, o oportunitate unică de 28,5 miliarde de euro „la care nu ne permitem să dăm cu piciorul”.

Articolul USR: Marcel Boloș recunoaște dezastrul făcut de Guvernul Ciolacu în ceea ce privește PNRR apare prima dată în Mediafax.