Mediafax

Oficialul a subliniat că „brațul lung al Israelului” poate ajunge „în Tehran, Tabriz, Isfahan și oriunde se plănuiește un atac împotriva statului evreu”.

Avertismentul adresat Iranului

Katz a precizat că, dacă va fi necesar, „vom reveni cu o forță și mai mare”. Mesajul vine la scurt timp după campania aeriană de 12 zile din iunie, când aviația israeliană, sprijinită de Statele Unite, a vizat instalații nucleare iraniene pe fondul temerilor că Teheranul ar fi aproape de obținerea armei nucleare, acuzații negate de Iran.

Operațiunea aeriană, încheiată pe 23 iunie printr‑un armistițiu intermediat de SUA și anunțat de președintele Donald Trump, a stârnit temeri privind extinderea conflictului în regiune. În pofida armistițiului, retorica belicoasă continuă. Israelul își reafirmă dreptul de a acționa preventiv, iar Iranul respinge orice acuzație legată de programul său nuclear.

Casa Albă nu a comentat încă noile declarații ale lui Katz, însă diplomații europeni avertizează că un nou atac ar putea prăbuși fragilul armistițiu. Analistul militar Avi Ben‑Zion consideră că retorica dură vizează descurajarea: „Mesajul este clar. Orice amenințare la adresa Israelului va primi un răspuns disproporționat.” În același timp, experții avertizează că escaladarea ar putea atrage alte puteri regionale într‑un conflict direct.

Articolul Israel va lovi Iranul din nou dacă va fi nevoie. Katz avertizează că „nu există loc de ascuns” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Reuters, vânzările de camioane grele electrice în China au înregistrat o creştere accelerată în prima jumătate a anului 2025, ajungând să reprezinte aproximativ 25% din totalul vânzărilor de camioane noi, potrivit estimărilor din industrie.

Acest avans semnificativ este susţinut de subvenţiile guvernamentale şi de dezvoltarea rapidă a infrastructurii de încărcare, în special în zonele industriale şi logistice.

Creşterea adoptării camioanelor electrice, alături de popularitatea tot mai mare a celor pe gaz natural lichefiat (LNG) şi de vânzările ridicate de maşini electrice, reduce semnificativ cererea de motorină.

Conform unei prognoze realizate de o firmă de consultanţă, consumul de motorină în China este estimat să scadă cu 6,3% în 2025.

Această tendinţă ar putea grăbi atingerea vârfului cererii de petrol în China, spun analiştii, subliniind astfel impactul profund al tranziţiei energetice asupra pieţei globale de energie.

Într-un context în care creşterea economică a Chinei încetineşte, presiunea asupra consumului de petrol devine tot mai evidentă.

Articolul Vânzările de camioane electrice din China cresc accelerat şi reduc cererea de motorină apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, Statele Unite vor impune de la 1 august o taxă vamală de 35% asupra importurilor din Canada, a declarat preşedintele Donald Trump joi, într-o scrisoare transmisă premierului canadian Mark Carney şi publicată pe platforma sa socială.

Liderul american a avertizat că, în cazul în care Canada va răspunde cu măsuri de retorsiune, tariful ar putea fi majorat şi mai mult.

Această decizie face parte dintr-o amplă extindere a politicii comerciale protecţioniste promovate de Trump, care a anunţat recent noi tarife împotriva mai multor parteneri comerciali, inclusiv aliaţi tradiţionali precum Japonia şi Coreea de Sud.

Administraţia americană a impus deja o taxă de 50% pe importurile de cupru.

Trump a spus că urmăreşte aplicarea unor tarife generale de 15%-20% pentru majoritatea celorlalţi parteneri comerciali ai SUA, fără a preciza o listă completă de ţări sau produse vizate.

Articolul Trump impune un tarif de 35% pe importurile din Canada apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acest fenomen de „naționalizare economică” a fost alimentat de retragerea masivă a companiilor occidentale de pe piața rusă, de exproprieri și de preluări directe ale activelor marilor afaceri rusești de către stat. În replică la sancțiunile impuse de Occident, Vladimir Putin a semnat mai multe decrete care permit confiscarea activelor deținute de companii străine, printre care se numără Uniper (Germania) și Carlsberg (Danemarca).

Potrivit firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners (NSP), valoarea totală a acestor confiscări se ridică la 3,9 trilioane de ruble, fiind vizate sute de companii, atât occidentale, cât și autohtone. Aceste preluări au fost justificate prin diverse mecanisme legale: nevoia de resurse strategice, acuzații de corupție, presupuse ilegalități în procesele de privatizare sau management defectuos.

Economia rusă, reorientată spre „autarhie economică” în contextul sancțiunilor

Modelul „Fortăreața Rusia” a fost consolidat după invazia Ucrainei, pe fondul celei mai grave confruntări cu Occidentul de la Războiul Rece încoace. Potrivit oficialilor ruși, măsurile economice dure au fost necesare pentru a proteja economia de un „atac occidental organizat”.

Președintele Putin susține că retragerea firmelor occidentale a creat oportunități pentru producătorii locali și a impulsionat dezvoltarea unor noi capacități industriale. Totuși, modelul economic actual favorizează extinderea controlului statului asupra economiei și pune într-o poziție inferioară companiile private rusești.

Confiscările masive reflectă strategia „Fortăreața Rusia” și noua realitate economică a Kremlinului

Potrivit datelor FMI, economia rusă s-a menținut relativ stabilă în timpul războiului, însă dimensiunea sa nominală în dolari a scăzut în 2024 la 2,2 trilioane, fiind cu mult sub nivelurile atinse de China, Uniunea Europeană sau SUA.

Între timp, statul rus intenționează să preia și participații în marile companii interne: recent, procurorii ruși au cerut confiscarea pachetului majoritar de acțiuni al miliardarului Konstantin Strukov în compania producătoare de aur Uzhuralzoloto.

Articolul Rusia a confiscat active de 50 de miliarde de dolari în trei ani, într-o tranziție accelerată spre modelul economic „Fortăreața Rusia” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform The Guardian, organizatorii festivalului Rubicon din Bratislava, Slovacia, au anunţat anularea evenimentului programat pe 20 iulie, în urma unui val de reacţii publice provocate de participarea controversatului artist american Kanye West.

Decizia vine după ce mii de persoane au semnat o petiţie prin care cereau anularea concertului, denunţând piesa „Heil Hitler”, lansată de West pe 8 mai, chiar de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste.

Evenimentul urma să fie singura apariţie live confirmată a artistului în Europa în 2025.

Însă, potrivit organizatorilor, mai mulţi artişti şi parteneri s-au retras după anunţarea prezenţei lui West, iar presiunea publică a dus în cele din urmă la anularea festivalului.

Piesa „Heil Hitler” a fost aspru criticată pentru că se încheie cu un fragment audio dintr-un discurs susţinut de Adolf Hitler în 1935, în care dictatorul le cerea susţinătorilor „să se ridice pentru el, aşa cum a făcut-o şi el pentru ei”.

Articolul Festivalul Rubicon a fost anulat în urma unei petiții. Este implicat și Kanye West apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, fostul preşedinte argentinian Alberto Fernández a fost acuzat oficial de corupţie de către procurori, într-un dosar ce vizează presupuse nereguli în atribuirea contractelor de asigurare pentru sectorul public în timpul administraţiei sale.

Judecătorul federal Sebastián Casanello a decis ca Fernández să rămână în libertate pe durata anchetei, dar a ordonat blocarea unor active în valoare de aproximativ 11 milioane de dolari, aparţinând fostului lider de stânga.

Este al doilea dosar penal deschis pe numele lui Fernández după ce a părăsit funcţia, însă primul care implică acuzaţii de corupţie.

Într-un alt caz, fostul preşedinte a fost acuzat la începutul anului de violenţă de gen împotriva fostei prime doamne, Fabiola Yáñez.

În acest nou dosar, procurorii susţin că Fernández a încheiat contracte incompatibile cu funcţia publică, fapt ce ar putea atrage o pedeapsă cu închisoarea între unu şi şase ani.

Articolul Fostul preşedinte al Argentinei, Alberto Fernández, este acuzat oficial de corupţie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Concluzia rezultă dintr-un studiu recent care analizează efectele retragerii gheţii asupra activităţii vulcanice.

Cercetătorii au studiat istoria calotei glaciare din Patagonia pentru a înţelege cum influenţează gheţarii vulcanii. Descoperirile arată că atunci când gheţarii se retrag, presiunea de la suprafaţa Pământului scade, scoarţa terestră se ridică şi gazele din magma subterană se pot expanda – un factor cheie pentru declanşarea erupţiilor vulcanice, transmite Science Alert.

Pablo Moreno-Yaeger de la Universitatea Wisconsin-Madison, care a prezentat cercetarea la Conferinţa Goldschmidt, explică: „Gheţarii tind să suprime volumul erupţiilor vulcanilor aflaţi sub ei. Dar, pe măsură ce gheţarii se retrag din cauza schimbărilor climatice, aceşti vulcani vor erupe mai frecvent şi mai exploziv”.

Analiza a şase vulcani din Chile a demonstrat că activitatea eruptivă din trecut a fost influenţată de avansarea şi retragerea gheţarilor. În cazul vulcanului Mocho-Choshuenco, acum inactiv, a durat aproximativ 3.000-5.000 de ani până când retragerea gheţarilor din regiune a dus la erupţii explozive.

Fenomenul nu se limitează la Patagonia. Oamenii de ştiinţă au observat tendinţe similare în Islanda, iar studiul sugerează că acelaşi proces ar putea afecta Antarctica, unde peste 100 de vulcani sunt prinşi sub gheaţă, precum şi părţi din America de Nord, Noua Zeelandă şi Rusia.

Pericolul real constă în crearea unui cerc vicios: topirea gheţarilor declanşează erupţii, iar erupţiile contribuie la încălzirea globală prin eliberarea de gaze cu efect de seră, ceea ce accelerează şi mai mult topirea.

Chiar dacă magma nu străpunge complet calota de gheaţă, ar putea topi structura din interior.

Deşi lumea nu se află în pericol iminent de „bombardament vulcanic”, iar procesul ar putea dura sute sau mii de ani, cercetătorii consideră esenţial să fie pregătiţi pentru aceste schimbări pe termen lung.

Articolul Topirea gheţarilor ar putea reactiva sute de vulcani din întreaga lume apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui anunț oficial făcut joi de companie, noua abordare reflectă modul actual în care publicul descoperă conținut viral: prin recomandări personalizate, căutări și secțiunea de comentarii, nu printr‑o listă unică all‑in‑one.

Ce se schimbă?

Noua structură concentrează tendințele pe verticalele de conținut cele mai consumate, înlocuind lista unificată cu clasamente separate. Utilizatorii pot accesa noile topuri în meniul Explore, pe canalele creatorilor sau în feed‑ul de abonamente. YouTube promite să adauge și alte categorii, pe măsură ce macro‑ și micro‑tendințele se diversifică.

De ce se renunță la lista unică

Compania motivează schimbarea prin numărul tot mai mare de micro‑tendințe generate de comunități diferite și prin scăderea traficului înregistrat de pagina Trending în ultimii cinci ani. Dacă în 2015 era suficientă o listă generală pentru a surprinde viralele momentului, astăzi conținutul viral apare simultan în multiple nișe, iar algoritmul de recomandare personalizează deja experiența fiecărui utilizator.

Impactul asupra descoperirii conținutului

Pentru spectatori, descoperirea clipurilor populare va rămâne centrată pe recomandările algoritmice, susținută de noile clasamente publice. YouTube afirmă că varietatea de conținut promovat va crește, fiind „mai relevantă și mai naturală” pentru modul în care oamenii explorează platforma.

Beneficii pentru creatori

În YouTube Studio, fila Inspiration va continua să ofere idei personalizate pentru creatorii care doresc să identifice rapid următoarea tendință. În plus, funcția experimentală Hype va permite publicului să amplifice videoclipurile noi, iar programul Creators on the Rise va evidenția talente emergente pe rețelele sociale .

Articolul YouTube renunță la pagina Trending după 10 ani și lansează topuri inteligente pe categorii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă.

„Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad.

Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora.

RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete.

Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise.

Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.

Articolul Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, Administraţia Trump va demara în zilele următoare concedierile la Departamentul de Stat, a anunţat joi secretarul adjunct pentru management şi resurse, Michael Rigas, într-un e-mail trimis angajaţilor.

Acesta a precizat că instituţia va începe comunicarea oficială cu membrii personalului care vor fi afectaţi de reducerea de personal.

Reorganizarea este parte a unei reforme mai ample iniţiate de preşedintele Donald Trump, care vizează reducerea aparatului diplomatic al SUA şi realinierea politicii externe la priorităţile agendei „America First”.

În luna mai, Departamentul de Stat a propus concedierea a aproape 1.900 de angajaţi.

Articolul Departamentul de Stat al SUA începe notificările pentru concedierile masive apare prima dată în Mediafax.