Noua opțiune face parte din suita Apple Intelligence și extinde funcționalitățile existente care detectează parolele slabe sau expuse în breșe de securitate.

Potrivit companiei, sistemul va putea utiliza capabilități de inteligență artificială pentru a accesa site-urile web relevante, a autentifica utilizatorul și a genera o nouă parolă în locul celei compromise. Parola actualizată va fi salvată automat în aplicația Passwords a Apple.

Până acum, utilizatorii trebuiau să schimbe manual parolele pentru fiecare cont afectat, un proces care putea deveni dificil mai ales în cazul conturilor protejate prin autentificare în doi pași.

Noua funcție reprezintă unul dintre cele mai concrete exemple de utilizare a inteligenței artificiale de tip „agentic”, capabilă să efectueze acțiuni în numele utilizatorului. Apple susține că tehnologia poate interveni direct pentru a remedia o problemă de securitate imediat după identificarea unei parole compromise.

Analiștii din domeniul tehnologiei consideră că funcția ar putea avea un impact semnificativ asupra securității cibernetice a utilizatorilor obișnuiți, în condițiile în care reutilizarea parolelor și întârzierea schimbării acestora după o breșă de date rămân practici frecvente.

Noua opțiune diferențiază Apple de alte companii tehnologice. Deși managerii de parole ai unor platforme concurente pot identifica parole slabe sau compromise, aceștia nu pot, în prezent, să le schimbe automat în numele utilizatorului.

Apple nu a anunțat deocamdată calendarul complet de implementare a funcției. Aceasta face parte din noua generație de instrumente Apple Intelligence prezentate în cadrul WWDC 2026.

„FIFA confirmă că arbitrul Omar Abdulkadir Artan nu va putea nici să se antreneze, nici să arbitreze la Cupa Mondială 2026, după ce i-a fost refuzată intrarea în Statele Unite”, a transmis FIFA într-un comunicat.

Organizația a precizat că a fost informată de autoritățile americane că statutul arbitrului nu va fi modificat în perioada următoare.

„FIFA nu intervine în procedurile de imigrare ale țării gazdă, inclusiv în acordarea vizelor. În conformitate cu practica aplicată la competițiile anterioare organizate de FIFA, guvernul țării gazdă este cel care decide în ultimă instanță cui îi este acordată viza și cine este admis pe teritoriul său”, se mai arată în comunicat.

Motivele pentru care arbitrului somalez i-a fost refuzată intrarea în Statele Unite nu au fost făcute publice.

Artan, care a sosit sâmbătă pe aeroportul internațional din Miami, a fost împiedicat să intre pe teritoriul american și, în consecință, a fost eliminat de pe lista oficialilor de meci ai competiției găzduite de Statele Unite, Canada și Mexic.

El ar fi fost primul arbitru somalez care ar fi oficiat la o ediție a Cupei Mondiale.

Somalia se numără printre statele vizate de restricțiile de călătorie impuse de administrația Trump

Cazul intervine în contextul în care cetățenii somalezi se numără printre cei vizați de restricțiile de călătorie impuse de administrația președintelui american Donald Trump. La sfârșitul anului trecut, liderul de la Casa Albă a anunțat intenția de a înăspri politica privind imigrația din Somalia și de a elimina statutul special care proteja anumite categorii de cetățeni somalezi de expulzare.

Artan făcea parte din grupul celor 52 de arbitri selectați de FIFA pentru Cupa Mondială din 2026. El activează în competițiile interne din Somalia din 2018, anul în care a obținut ecusonul FIFA, și a arbitrat la turneul final al Cupei Africii pe Națiuni din 2023.

În 2025, Confederația Africană de Fotbal l-a desemnat arbitrul anului în fotbalul masculin.

În aprilie, președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, a salutat desemnarea lui Artan pentru Cupa Mondială, afirmând că acesta „a devenit un simbol al inspirației pentru noua generație de somalezi” datorită profesionalismului și integrității sale.

Franța a învins Irlanda de Nord cu scorul de 3-1, luni seara, la Villeneuve-d’Ascq, într-un meci de pregătire pentru Cupa Mondială 2026. Meciul a fost decis de atacantul Michael Olise, autorul tuturor golurilor formației pregătite de Didier Deschamps.

După o primă parte lipsită de claritate în jocul ofensiv, „Les Bleus” au deschis scorul chiar înainte de pauză, prin Olise (43). Jucătorul lui Bayern München și-a trecut în cont alte două reușite în partea secundă, în minutele 49 și 75, completând un hat-trick spectaculos. Unicul gol al nord-irlandezilor a fost înscris de Patrick Kelly (64).

Deși au controlat partida, francezii au arătat din nou vulnerabilități defensive, după ce fuseseră învinși săptămâna trecută de Coasta de Fildeș (1-2).

Printre aspectele pozitive ale francezilor s-au numărat revenirea fundașului William Saliba, care a evoluat jumătate de meci, dar și prestația promițătoare a tânărului Désiré Doué. În schimb, Kylian Mbappé și Ousmane Dembélé au avut evoluții sub așteptări.

Franța va debuta la Cupa Mondială săptămâna viitoare împotriva Senegalului.

Într-un alt meci de pregătire, Țările de Jos au învins Uzbekistanul cu 2-1 la New York, într-o partidă decisă în minutele de prelungire.

Cody Gakpo a deschis scorul din penalty în minutul 31, însă olandezii au ratat numeroase ocazii și au fost egalați în minutul 90+1 prin Sergeev. Formația antrenată de Ronald Koeman a obținut victoria la ultima fază a meciului, când Gakpo a transformat un nou penalty, în minutul 90+7.

Succesul a fost umbrit de accidentarea portarului Bart Verbruggen, titularul postului de portar, care a părăsit terenul în minutul 67. Starea sa fizică ridică semne de întrebare înaintea debutului la Cupa Mondială, programat pe 14 iunie, împotriva Japoniei.

Deși a câștigat, echipa din Țările de Jos a evidențiat probleme de eficiență în fața porții, după ce a dominat partida și și-a creat numeroase ocazii de gol.

Juristul britanic se confruntă de peste doi ani cu acuzații de comportament sexual necorespunzător formulate de o fostă colaboratoare, potrivit AP.

Khan a respins în mod constant toate acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Decizia finală privind viitorul său în funcție revine acum organismului care supraveghează activitatea Curții Penale Internaționale.

Acesta urmează să convoace o sesiune specială în cadrul căreia va decide dacă Karim Khan poate continua să ocupe funcția de procuror-șef al instanței internaționale cu sediul la Haga.

Suspendarea intervine într-un moment sensibil pentru Curtea Penală Internațională, instituție responsabilă de investigarea și judecarea celor mai grave crime internaționale, inclusiv genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Programul, denumit „America’s Workforce Academy” (AWA), va fi lansat inițial în statele Louisiana, Ohio, Indiana și Texas, ca proiect-pilot în cursul acestui an.

Potrivit companiei, inițiativa reprezintă cea mai mare investiție privată din istoria Statelor Unite ale Americii într-un program de formare pentru meserii specializate care include garanția angajării absolvenților.

Participanții vor obține o certificare emisă de Centrul Național pentru Educație și Cercetare în Construcții, precum și un certificat propriu al programului AWA, documente care vor putea fi utilizate la angajare în diverse sectoare economice și la diferiți angajatori.

„Statele Unite vor avea nevoie de sute de mii de lucrători calificați pentru a construi infrastructura necesară astfel încât țara să rămână lider în domeniul inteligenței artificiale. Oamenii trebuie să aibă acces la educație și la oportunitățile care le permit să ocupe aceste locuri de muncă. Credem că viitorul trebuie să fie accesibil tuturor. Dorim să oferim superinteligență personală pentru fiecare persoană și vrem ca un număr cât mai mare de oameni să contribuie la construirea acestui viitor alături de noi”, a afirmat Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta.

„Revoluția inteligenței artificiale aduce schimbări, dar și oportunități istorice. O nouă generație de muncitori va construi infrastructura și rețelele care vor susține puterea economică a Americii în această nouă eră”, a declarat și Dina Powell McCormick, vicepreședinte al Meta.

Lansarea programului este legată de creșterea investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială

Compania a explicat că decizia de a lansa programul este legată de creșterea accelerată a investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială și în centrele de date, domenii care necesită un număr tot mai mare de electricieni, tehnicieni de fibră optică, mecanici și alți lucrători specializați.

„Infrastructura AI pe care o construim astăzi necesită o forță de muncă extraordinară pentru a deveni realitate. America are nevoie de sute de mii de lucrători calificați, iar acest program creează căi clare și accesibile către aceste cariere”, a afirmat Rachel Peterson, vicepreședinte responsabil de centrele de date ale Meta.

Un element distinctiv al programului este faptul că participanții vor fi plătiți în timpul perioadei de pregătire și nu vor suporta costuri de școlarizare sau datorii educaționale.

Compania, evaluată la aproximativ 852 miliarde de dolari după cea mai recentă rundă de finanțare, a precizat că nu a luat încă o decizie privind momentul listării, însă depunerea documentelor îi oferă flexibilitatea de a deveni companie publică într-un interval mai scurt dacă va considera oportun acest pas.

„Am depus recent un formular S-1 confidențial. Nu am decis încă momentul listării; este posibil să mai dureze, deoarece există lucruri pe care dorim să le facem și care sunt probabil mai ușor de realizat ca societate privată”, a transmis compania într-un comunicat.

Procedura confidențială permite companiilor să prezinte situațiile financiare și alte documente autorităților de reglementare înainte ca acestea să fie făcute publice investitorilor.

Compania intenționează, de asemenea, să faciliteze o ofertă prin care angajații să poată vinde o parte din acțiunile deținute la evaluarea actuală, măsură care ar putea reduce presiunea pentru obținerea de lichidități înaintea listării.

Fondată ca laborator de cercetare în domeniul inteligenței artificiale, OpenAI a cunoscut o expansiune accelerată după lansarea chatbotului ChatGPT în 2022. Potrivit companiei, platforma are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal.

Anunțul vine într-un context de competiție intensă în industria inteligenței artificiale. Cu o săptămână înainte, rivalul Anthropic a anunțat la rândul său depunerea confidențială a documentelor pentru listare, după o rundă de finanțare care a evaluat compania la aproximativ 965 miliarde de dolari. În paralel, compania aerospațială SpaceX se pregătește de debutul pe piața publică.

Directorul companiei afirmă că firma intră într-o „a treia fază”

Directorul general al OpenAI, Sam Altman, a afirmat că firma intră într-o „a treia fază” a dezvoltării sale. După etapa de cercetare și cea de transformare într-o companie de produse, obiectivul actual este extinderea accesului la inteligența artificială avansată.

„Economia începe să se restructureze în jurul inteligenței artificiale. Întrebarea centrală este cum putem face AI-ul avansat abundent, accesibil, sigur și util pentru fiecare persoană și organizație”, a spus Altman.

În pofida creșterii rapide și a finanțărilor masive atrase, OpenAI continuă să investească semnificativ în infrastructura necesară dezvoltării și operării modelelor de inteligență artificială, ceea ce menține presiunea asupra profitabilității companiei.

O eventuală listare a OpenAI, alături de cele pregătite de Anthropic și SpaceX, ar putea marca una dintre cele mai importante perioade pentru piața ofertelor publice inițiale din sectorul tehnologic.

„O conversație foarte pozitivă. Sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ în săptămânile următoare pentru a da un nou impuls diplomației în vederea încheierii războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski pe Telegram.

Liderul ucrainean se întorcea la Kiev după întrevederi la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, consacrate modalităților de avansare a negocierilor pentru încheierea conflictului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani.

În cadrul discuțiilor de la Londra, liderii europeni și-au exprimat sprijinul pentru organizarea unei întâlniri directe între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, în încercarea de a obține o încetare a focului.

Negocierile mediate de Statele Unite și coordonate de Witkoff și Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, au înregistrat progrese limitate în ultimele luni, în contextul în care atenția Washingtonului s-a concentrat tot mai mult asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu și a dosarului iranian.

Zelenski a afirmat că, deși o mare parte a atenției internaționale este îndreptată către situația din Iran, „obiectivul nostru comun privind pacea în Europa rămâne pe agendă”.

Președintele ucrainean a precizat că discuțiile cu emisarii americani au vizat și perspectivele unor contacte diplomatice în marja summitului G7 care va avea loc la Evian, în Franța, și a mulțumit Statelor Unite pentru ceea ce a numit „evaluarea pozitivă a poziției Ucrainei”.

Discuții și cu președintele Franței

După convorbirea cu emisarii americani, Zelenski a spus că a discutat telefonic și cu președintele francez Emmanuel Macron, cu care a coordonat următorii pași diplomatici privind războiul din Ucraina.

„Am avut o conversație foarte consistentă cu președintele Franței. Am revenit asupra principalelor puncte discutate cu o zi înainte la Londra și ne-am coordonat pașii următori. De asemenea, am discutat detaliile convorbirii cu emisarii președintelui Statelor Unite. Trebuie să folosim fiecare oportunitate disponibilă pentru a revitaliza diplomația și pentru a apropia sfârșitul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a transmis Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că pregătirile pentru reuniunea liderilor G7 de la Evian sunt în desfășurare și a subliniat importanța obținerii unor rezultate concrete. „Ne pregătim pentru formatul G7 din Franța și este important să existe rezultate puternice. Mulțumesc, Emmanuel!”, a adăugat președintele ucrainean.

Întrebat, la Antena 3 CNN, despre componența viitorului Guvern, Tomac a declarat că își dorește o echipă formată din profesioniști și a oferit primele exemple de miniștri pe care intenționează să îi propună.

„Sunt foarte încântat și m-am bucurat că colegul meu, domnul profesor Sorin Costreie, a acceptat să fie ministru al Educației și chiar vicepremier. Pentru că îmi doresc să am și o echipă profesionistă”.

Tomac a precizat că Executivul va avea trei vicepremieri. „În ministrul educației și voi mai avea doi vicepremieri care vor gestiona zona economică. Un vicepremier pentru că eu cred că este vital să facem un salt uriaș într-un timp foarte scurt. Vom avea un vicepremier pentru digitalizare”.

Premierul desemnat a anunțat și numele celui care ar urma să conducă Ministerul Apărării.

„Mă bucur foarte mult că actualul nostru ambasador la NATO, domnul Danuț Nicolaescu, a acceptat invitația mea de a face parte din viitorul guvern. Este un om care are toată expertiza necesară, un diplomat de excepție și înțelege perfect situația de securitate în care se află România și mă bucur că va fi viitorul ministru al Apărării”, a afirmat Tomac.

Tomac poartă discuții cu mai mult specialiști

În ceea ce privește portofoliile economice și cel al digitalizării, acesta a spus că nu a luat încă o decizie finală.

Referitor la digitalizare, Tomac a precizat că poartă discuții cu mai mulți specialiști. „Și aici am identificat mai mulți profesioniști cu care urmează să am întâlniri mâine și, evident, voi stabili care este persoana pe care vreau să o cooptez în echipă”, a spus premierul desemnat.

Tomac a anunțat și alte nume care ar urma să facă parte din viitorul Cabinet.

„Mă bucur că omul care a reușit cu foarte mult profesionalism să avanseze dosarul nostru de aderare la OCDE, domnul secretar de stat Luca Niculescu, a acceptat să vină în viitorul guvern”, a declarat acesta.

Pentru Ministerul Agriculturii, premierul desemnat a spus că îl are în vedere pe „domnul profesor Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice”.

De asemenea, pentru Ministerul Mediului, Tomac a anunțat că a reușit să-l coopteze „un profesionist care își desfășoară activitatea de mai bine de 10 ani în Ministerul Mediului, domnul secretar general Teodor Dulceață”.

În ceea ce privește Ministerul Dezvoltării, premierul desemnat a declarat că Vladimir Ionaș va face parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. „Este un om bine pregătit la Ministerul Dezvoltării”.

Pentru Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, premierul desemnat a precizat că analizează în continuare mai multe variante.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a afirmat că viitorul Executiv trebuie să transmită un semnal de stabilitate către mediul economic.

„Mesajul pe care îl transmit este că nu vor mai crește taxe și impozite în România în următoarea perioadă. Este un prim semnal că lucrurile pot intra pe o traiectorie sănătoasă în ceea ce privește creșterea economică”, a declarat acesta.

Energie mai ieftină prin investiții

Premierul desemnat a susținut că România dispune de resurse și capacități care i-ar permite să aibă prețuri mai mici la energie.

În opinia sa, principalul obstacol îl reprezintă procedurile administrative excesive care întârzie proiectele din domeniu.

„Noi avem capacitatea de a avea energie mai ieftină, însă interesele din această zonă și birocrația excesivă blochează dezvoltarea unor proiecte importante”, a afirmat Tomac.

Acesta a precizat că a discutat în ultimele zile cu foști miniștri și reprezentanți ai Ministerului Energiei și că a identificat soluții pentru accelerarea investițiilor.

Rol important pentru mediul privat

Tomac consideră că sectorul privat trebuie să joace în continuare un rol central în dezvoltarea capacităților de producție energetică.

Potrivit acestuia, cele mai importante investiții realizate în ultimii ani în domeniul energiei au provenit din mediul privat.

„Cele mai mari investiții în această zonă s-au făcut din zona privată și ele trebuie în continuare încurajate”, a spus premierul desemnat.

El a adăugat că România are nevoie de o producție mai mare de energie pentru a putea reduce costurile suportate de consumatori.

„Dacă vrem să avem energie mai ieftină, avem nevoie de mai multă energie”, a declarat Tomac.

Debirocratizarea, instrument de creștere economică

Premierul desemnat a afirmat că simplificarea procedurilor administrative și digitalizarea instituțiilor trebuie să devină priorități ale viitorului Guvern.

„Corelat cu digitalizarea, acest proces de debirocratizare în energie poate stimula și mai mult economia”, a spus el.

Tomac a respins ideea existenței unor soluții rapide pentru problemele economice și a susținut că dezvoltarea trebuie construită prin măsuri concrete.

„Nu pot să vin în fața românilor să le spun că avem formule miraculoase”, a afirmat acesta.

Fonduri europene și oprirea risipei

Potrivit premierului desemnat, relansarea economiei trebuie să se bazeze pe atragerea fondurilor europene, încurajarea investițiilor și reducerea cheltuielilor inutile ale statului.

„Singura soluție este să oprim risipa banului public acolo unde se poate și să stimulăm economia”, a declarat Tomac.

El a adăugat că România trebuie să folosească mai eficient fondurile europene și să creeze condiții pentru creșterea producției interne.

„Trebuie să îi încurajăm pe români să producă și să fim competitivi pentru piața globală”, a concluzionat premierul desemnat.

Tomac a explicat că legea salarizării este una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă consideră că proiectul nu a fost prezentat suficient de clar și că a generat nemulțumiri justificate în rândul celor vizați.

„Nu sunt de acord cu această formulă de a le crește doar unor categorii și evident că cea mai mare parte a persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare veniturile”, a declarat premierul desemnat de Nicușor Dan, într-o intervenție la Antena 3 CNN.

Legea, amânată ani la rând

El a adăugat că proiectul nu a fost explicat suficient de clar, ceea ce a alimentat nemulțumirile angajaților din sectorul public.

„Oamenii, pe bună dreptate, citind proiectul de lege, își pun multe semne de întrebare și sunt nemulțumiți”, a spus Tomac.

Potrivit acestuia, legea a fost amânată ani la rând, atât din motive legate de pandemie, cât și din considerente electorale, iar acum autoritățile se află sub presiunea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR.

Tomac: Nu e o lege de majorări salariale

Tomac susține că proiectul nu ar trebui privit ca un act normativ destinat majorării salariilor, ci ca o reformă menită să echilibreze grilele de salarizare din sectorul public.

„Aici este marea problemă pe care trebuie să o explicăm cinstit. Ce avea misiunea de a echilibra între diferite categorii grilele de salarizare nu a fost făcut bine, din punctul meu de vedere”, a declarat politicianul.

„Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă”

El a precizat că a discutat în repetate rânduri subiectul atât cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, cât și cu reprezentanții partidelor politice și s-a declarat încrezător că poate fi găsit un compromis pentru adoptarea legii.

„Sper și-mi doresc să găsim compromisul necesar pentru a merge înainte”, a declarat premierul desemnat.

Tomac a dat asigurări că va susține dialogul cu toate categoriile afectate de prevederile proiectului. „Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă”, a afirmat el.

„Voi sta alături de echipa guvernamentală, oricât va fi necesar, pentru a discuta cu toate categoriile afectate, în așa fel încât să găsim soluția necesară”, a declarat premierul desemnat, care s-a arătat încrezător că poate fi găsită o soluție acceptată atât politic, cât și la nivel european.