O muscă carnivoră periculoasă se răspândește în SUA și stârnește îngrijorare, potrivit NBC News. Recent, autoritățile din Texas au confirmat două noi infecții. Larvele au fost găsite la un vițel și la un câine. Astfel, numărul total de cazuri detectate în SUA a ajuns la patru.

Alertă în SUA. Ce măsuri au luat autoritățile

Americanii s-au confruntat cu o situație asemănătoare în anii 50. Acum, autoritățile din SUA vor să cheltuiască peste 1 miliard de dolari pentru a opri focarul. Principala lor armă: eliberarea în natură a muștelor sterile.

De asemenea, au fost introduse restricții de circulație pentru animalele domestice din jurul focarelor. Zonele considerate în pericol sunt atent monitorizate.

Muștele carnivore depun ouă în rănile deschise și membranele mucoase ale oricărui animal cu sânge cald. Larvele care apar ulterior se hrănesc cu carnea animalului gazdă. Dacă nu primește tratament, animalul atacat moare în câteva zile.

Marți, în cadrul celei de-a doua zile a operațiunii „JUPITER 5”, sunt desfășurate 51 de acțiuni operative la nivel național, fiind puse în aplicare 207 mandate de percheziție domiciliară și 77 de mandate de aducere în dosare penale aflate în instrumentarea unităților de parchet din țară.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt investigate mai multe infracțiuni, iar valoarea prejudiciului se ridică la peste 23,5 milioane de lei.

„Sunt investigate infracțiuni economico-financiare, fapte de corupție, infracțiuni silvice, infracțiuni privind regimul armelor și munițiilor, înșelăciune, spălarea banilor, camătă, fals în declarații, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, delapidare, contrabandă, abuz în serviciu, punere în circulație de produse contrafăcute și obținere ilegală de fonduri, fals material în înscrisuri oficiale, bancrută simplă și bancrută frauduloasă, șantaj, infracțiuni la regimul jocurilor de noroc, tăiere fără drept de arbori, furt de arbori, braconaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și infracțiuni prevăzute de legislația fiscală”, se arată în comunicat.

În acest sens, anchetatorii urmăresc ridicarea de documente, sisteme informatice și medii de stocare a datelor care pot constitui probe în cauzele investigate. De asemenea, sunt vizate bunuri susceptibile de a proveni din activități infracționale sau deținute fără drept.

În paralel, procurorii au în vedere dispunerea unor măsuri preventive și instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile, conturilor bancare și altor valori patrimoniale, pentru recuperarea prejudiciilor.

„Operaţiunea „JUPITER” are drept scop combaterea criminalităţii la nivel naţional prin acţiuni coordonate între Ministerul Public şi Poliţia Română, constând în identificarea şi destructurarea grupărilor infracţionale, tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate, recuperarea prejudiciilor şi a produsului infracţional”, mai precizează comunicatul.

Prototipul a fost montat recent pe un Audi A8 și prezentat publicului în cadrul unor demonstrații organizate la Iași, Bârlad și Focșani. Potrivit inventatorului, reacțiile au fost spectaculoase, iar videoclipurile publicate pe rețelele sociale au strâns peste un milion de vizualizări în doar câteva zile.

Cum funcționează sistemul Rosmar H

Conform explicațiilor oferite de Adrian Roșca, tehnologia se bazează pe un sistem în care roțile nu se învârt în mod convențional, ci culisează liniar pe o tijă de aproximativ 1,4 metri. Mișcarea este realizată cu ajutorul unor propulsoare cu aer comprimat de până la 360 de bari, care dezvoltă forțe de peste 71.000 de newtoni pe fiecare roată.

Inventatorul susține că actualul prototip este doar o etapă de dezvoltare și că viitoarele versiuni vor utiliza curse mult mai scurte ale roților, de aproximativ 20 de centimetri, ceea ce ar permite atingerea unor viteze foarte mari.

„Mașina viitorului va imita mersul pe jos, iar impulsul va fi unul liniar, nu rotativ”, afirmă Adrian Roșca.

Promisiunea unei accelerații spectaculoase

Deși prototipul funcționează în prezent la viteze reduse, inventatorul susține că tehnologia sa ar putea permite performanțe greu de imaginat pentru automobilele actuale.

Potrivit acestuia, versiunea finală a sistemului Rosmar H ar putea accelera până la 333 km/h într-o singură secundă, datorită modului diferit de transfer al energiei către sistemul de deplasare, relatează Vremea Nouă.

Aceste afirmații nu au fost validate independent de instituții sau organisme specializate în testarea vehiculelor, însă inventatorul spune că dezvoltarea proiectului este în plină desfășurare.

Un miliard de euro pentru Bârlad?

Adrian Roșca consideră că invenția sa ar putea atrage finanțări europene de proporții și compară potențialul proiectului cu cel al companiei dezvoltate de antreprenorul croat Mate Rimac.

Inventatorul susține că România ar putea obține până la un miliard de euro pentru dezvoltarea și industrializarea tehnologiei Rosmar H.

„Noi avem brevete auto și revoluționăm domeniul. Dacă în Croația s-au atras astfel de investiții pentru proiecte inovatoare, de ce nu am putea face același lucru la Bârlad?”, spune acesta.

O fabrică la Bârlad și zeci de mii de locuri de muncă

Reprezentanții Centrului de Inventică Rosmar H afirmă că obiectivul final este construirea unei unități de producție în municipiul Bârlad, unde să fie fabricate vehiculele bazate pe această tehnologie.

Potrivit susținătorilor proiectului, dacă invenția va ajunge în faza de producție industrială, investiția ar putea transforma radical economia locală și ar putea genera mii de locuri de muncă.

Estimările avansate de inițiatori indică posibilitatea creării unei platforme industriale care ar putea angaja, în timp, până la 50.000 de persoane.

Doar patru persoane erau considerate dispărute în evidențele oficiale din provinciile sudice din Filipine, în apropierea locului unde s-a produs cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade luni dimineață, însă Oficiul de Apărare Civilă a recunoscut că mai multe clădiri prăbușite și grav avariate trebuie inspectate temeinic pentru a depista posibili supraviețuitori sau victime, potrivit AP.

Cutremurul a avut centrul în largul insulei Mindanao, a doua cea mai populată insulă filipineze, a rănit aproape 500 de persoane și a strămutat peste 20.000, majoritatea fugind în adăposturi de urgență.

Mulți oameni care și-au părăsit locuințele s-au temut de un tsunami. În Filipine s-au măsurat valuri de până la 1,4 metri deasupra nivelului mării, dar singurele pagube provocate de tsunami au fost la șase barăci pe piloni dintr-un sat de coastă. Valuri mai mici au ajuns la țărm în Indonezia și Palau și chiar în sudul Japoniei.

Școli și clădiri guvernamentale, afectate

Aproximativ 2.000 de case și 117 clădiri și instalații guvernamentale au fost avariate în mai multe provincii, conform unei evaluări inițiale a pagubelor realizate de guvern. Aeroportul internațional din General Santos a rămas închis, ceea ce a forțat anularea a 63 de zboruri interne, cu excepția celor aflate în misiune umanitară.

Aproximativ 6.000 de clădiri de școli publice din provinciile afectate de cutremur trebuie evaluate înainte de reluarea cursurilor. Cutremurul a avut loc în prima zi de cursuri la nivel național, după o pauză de vară de două luni, iar mulți dintre cei răniți erau tineri elevi care se adunaseră cu entuziasm pentru ceremoniile de ridicare a drapelului de dimineață.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut autorităților britanice să deblocheze cele 2,4 miliarde de lire sterline provenite din vânzarea clubului Chelsea de către miliardarul rus sancționat, Roman Abramovici, și să direcționeze banii către apărarea Ucrainei.

Într-un interviu acordat publicației The Guardian, liderul ucrainean a vorbit și despre decizia unor consilii locale conduse de partidul Reform UK de a îndepărta steagurile Ucrainei de pe clădirile publice.

„Sper că le vor pune la loc”, a declarat președintele ucrainean, referindu-se la aceste steaguri.

El a spus că relația dintre Ucraina și Regatul Unit rămâne una extrem de importantă în contextul războiului cu Rusia, scrie Kyiv Post.

„Ucraina și Marea Britanie au nevoie una de cealaltă”, a afirmat Zelenski, adăugând că Londra a fost unul dintre cei mai importanți aliați ai Kievului de la începutul invaziei rusești.

Liderul ucrainean a reluat apoi subiectul fondurilor rezultate din vânzarea forțată a clubului Chelsea de către Roman Abramovici.

Cele 2,4 miliarde de lire sterline sunt blocate de mai mulți ani din cauza disputelor juridice și politice privind modul în care ar trebui folosite.

Președintele a susținut că aceste fonduri ar trebui să fie folosite pentru sprijinirea Ucrainei și pentru întărirea capacităților de apărare ale țării.

Potrivit lui, banii ar putea contribui la finanțarea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă.

Declarațiile au fost făcute în timp ce Zelenski se afla la Londra, unde s-a întâlnit cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz.

Liderii europeni au discutat despre continuarea sprijinului pentru Ucraina înaintea summit-urilor G7 și NATO.

Întâlnirea de la Londra a avut loc după un nou masiv val de atacuri aeriene lansate de Rusia asupra infrastructurii și orașelor ucrainene.

Potrivit analizei CNN, seria declarațiilor a început la sfârșitul lunii martie, la scurt timp după escaladarea conflictului. Pe 23 martie, Trump afirma că există „aproape toate punctele de acord” necesare pentru încheierea unei înțelegeri. O zi mai târziu susținea că Iranul este dornic să ajungă la un compromis, iar în zilele următoare a mers și mai departe, afirmând că Teheranul „cerșește” practic un acord.

Predicții repetate, fără rezultat

Pe 29 martie, liderul de la Casa Albă declara că vede un acord încheiat chiar în săptămâna următoare. După anunțarea armistițiului din 7 aprilie, Trump a transmis că cele două părți sunt „foarte aproape” de finalizarea documentului și că mai sunt necesare doar două săptămâni pentru oficializarea acestuia.

Donald Trump, anunț despre conflictul din Iran pe rețeaua de socializare Truthsocial.

Au urmat noi declarații optimiste. Pe 17 aprilie, Trump afirma că Iranul „a acceptat totul” și că acordul va fi semnat „în următoarea zi sau două”. Câteva zile mai târziu vorbea despre o rezolvare rapidă a conflictului, iar la începutul lunii mai spunea că războiul nu va mai dura mult. Cu toate acestea, negocierile au continuat să stagneze, iar acordul promis nu s-a materializat.

De ce continuă Trump să vorbească despre un acord apropiat

CNN notează că nu există indicii clare că un acord este astăzi mai aproape decât era în aprilie. Cu toate acestea, Trump a continuat să transmită mesaje optimiste, inclusiv în ultimele zile. Pe 8 iunie, președintele american declara pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final cu Iranul”, dar că schimburile de atacuri dintre Iran și Israel riscă să complice situația. O zi mai târziu, într-un eveniment politic, el susținea din nou că negocierile avansează și că Iranul este dispus să ofere „totul” pentru a ajunge la o înțelegere.

Analiza  ridică întrebări cu privire la credibilitatea acestor estimări, într-un moment în care previziunile similare făcute de Trump în ultimele două luni nu s-au concretizat. Publicația sugerează că declarațiile ar putea avea rolul de a liniști piețele financiare, de a exercita presiune publică asupra negocierilor sau de a proiecta imaginea unui progres diplomatic care, în realitate, rămâne incert.

Potrivit surselor, cei doi membri ai echipajului au fost salvați. Cauza prăbușirii nu este deocamdată cunoscută.

The New York Times scrie că nu este clar dacă aparatul de zbor a fost doborât de forțele iraniene, dacă a suferit o defecțiune mecanică sau dacă incidentul a fost provocat de o altă problemă.

Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile publicate de cotidianul american.

Incidentul are loc într-un context de tensiuni persistente în regiune, după ce Israelul și Iranul au reluat recent atacurile reciproce înainte de o reducere temporară a confruntărilor.

Până luni seară, administrația președintelui Donald Trump nu făcuse public incidentul. Potrivit The New York Times, Casa Albă a fost contactată pentru comentarii, însă nu a oferit un răspuns imediat. Nici Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) nu a comentat informațiile privind prăbușirea elicopterului.

Forțele americane utilizează în zona Strâmtorii Ormuz elicoptere Apache, drone MQ-9 Reaper și avioane de luptă F/A-18 și F-35 în cadrul operațiunilor de securizare a traficului maritim.

Elicopterul AH-64 Apache, echipat inclusiv cu rachete Hellfire, este considerat una dintre cele mai importante platforme de atac folosite de armata americană în regiune. Acesta este utilizat pentru descurajarea atacurilor cu ambarcațiuni rapide și pentru interceptarea dronelor lansate de forțele susținute de Iran.

Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale acestei veri va putea fi observat și din România în serile de 9, 10 și 11 iunie, atunci când planetele Venus și Jupiter vor apărea foarte aproape una de cealaltă pe cer, imediat după apusul Soarelui, potrivit National Geographic.

Punctul maxim al conjuncției planetare va avea loc în seara de 9 iunie 2026, când cele două planete vor părea aproape lipite pe bolta cerească, oferind o imagine inedită deasupra orizontului vestic.

Fenomenul va putea fi urmărit cu ochiul liber și este considerat unul dintre cele mai impresionante evenimente astronomice vizibile în această perioadă.

Deși Venus și Jupiter se află la sute de milioane de kilometri distanță de Pământ, din perspectiva observatorilor de pe Terra, ele vor părea foarte apropiate una de cealaltă și vor putea fi identificate cu mare ușurință cu ochiul liber.

Venus va fi cel mai ușor de recunoscut datorită luminozității foarte puternice și este cunoscută popular drept steaua serii. Jupiter va apărea și el ca un punct luminos vizibil pe cerul nopții.

În aceeași zonă ar putea fi observată și planeta Mercur, însă aceasta va fi foarte aproape de orizont și mult mai greu de văzut fără anumite condiții atmosferice speciale.

Potrivit informațiilor, cele mai bune condiții pentru observarea fenomenului vor fi între orele 21:00 și 23:00, mai ales imediat după apusul Soarelui, când planetele se află mai sus pe cer. Un lucru important de amintit este că punctul culminant al fenomenului va avea loc pe 9 iunie.

Ce este o conjuncție planetară

Specialiștii explică faptul că o conjuncție planetară este doar un efect optic și nu înseamnă că planetele se apropie cu adevărat în spațiu atunci când fenomenul are loc.

Astronomul spun că fenomenul apare atunci când două corpuri cerești se aliniază aparent pe aceeași direcție de observare de pe Pământ, deși în realitate ele sunt separate de distanțe foarte mari.

Această apropiere este doar vizuală și nu presupune nicio interacțiune fizică între planete. Mai mult, astfel de conjuncții au loc aproximativ o dată pe an, însă nu toate sunt la fel de spectaculoase sau ușor de observat, fiindcă vizibilitatea depinde de poziția planetelor și de condițiile atmosferice.

Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic.

„Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook.

Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman.

„Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic.

Ce spune Bilic despre grăsimi

Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic.

„Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic.

Sfatul lui Bilic

Concluzia aparține nutriționistului.

„Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat luni că țara sa a încetat focul asupra Iranului, însă a subliniat că lupta împotriva Iranului și a Hezbollahului „nu s-a încheiat”.

Pe de altă parte, Teheranul a promis „măsuri mai severe și zdrobitoare” în cazul în care Israelul va lansa noi atacuri, inclusiv în Liban, acolo unde forțele israeliene se luptă cu gruparea Hezbollah, relatează BBC.

Duminică seara, Teheranul a lansat rachete asupra Israelului, ca represalii pentru un atac asupra Beirutului. Israelul a ripostat luni, la primele ore ale dimineții, lansând atacuri asupra a ceea ce a declarat a fi obiective militare din Republica Islamică.

Schimbul de focuri a marcat primul atac de acest fel de la armistițiul convenit în luna aprilie, care a suspendat confruntările dintre SUA, Israel și Iran.

Potrivit BBC, Casa Albă a confirmat că președintele american Donald Trump l-a sunat pe Netanyahu pentru a discuta despre criză. Un oficial israelian a declarat că Israelul și-a suspendat atacurile la cererea acestuia.

Trump cere încetarea „imediată” a focului între Israel și Iran

După atacurile reciproce, Trump a cerut public ambelor țări să „înceteze imediat focul”, întrucât acestea puneau în pericol negocierile dintre Washington și Teheran privind un acord pentru încetarea războiului regional.

„Israelul și Iranul… intenționează să încheie un ARMISTIȚIU imediat! Negocierile finale privind «pacea» sunt în curs, cu condiția ca ignoranța sau prostia să nu le stea în cale”, a scris el pe Truth Social.

Războiul a izbucnit pe 28 februarie, când SUA și Israel au lansat un atac comun asupra Iranului. În urma acestuia, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis.

Iranul a ripostat, lansând rachete și drone asupra Israelului și a statelor arabe din Golf care găzduiesc baze militare americane. În plus, Strâmtoarea Ormuz a fost blocată, provocând o creștere bruscă a prețului petrolului la nivel global.