Pe lângă ADN-ul de mamut lânos, cercetătorii au descoperit și material genetic de la lupi, bizoni, cai, un ghepard și sute de plante. Cernerea prin excrementele de veveriță poate părea „mai puțin atrăgătoare” decât descoperirea unui colț de mamut, a declarat pentru AFP Tyler Murchie, cercetător în paleogenomică la Universitatea McMaster (Canada) și autor principal al studiului publicat în Nature Communications, relatează Le Figaro.

Însă cantitatea „spectaculoasă” de informații pe care o conțin sugerează că excrementele sunt o modalitate subestimată de a afla mai multe despre trecutul îndepărtat al planetei noastre, adaugă el. Inițial, oamenii de știință au crezut că vor studia doar microbiomul veveriței (microbiota intestinală și materialul genetic) înainte de a descoperi o „biodiversitate cu adevărat surprinzătoare a organismelor”, spune Tyler Murchie. Și acest lucru se datorează „comportamentului natural de arhivist” al rozătoarelor .

O capsulă a timpului, perfect conservată

Veverițele arctice sunt active doar patru luni pe an și își petrec restul timpului hibernând. În această scurtă perioadă de veghe, „trebuie să iasă afară și să mănânce cât de mult pot”, explică cercetătorul.

Veverițele își umplu vizuinile cu nuci, semințe, frunze, oase, blană și orice altceva pot găsi. Dar, în timp, permafrostul în creștere – un strat de sol înghețat permanent – a sigilat definitiv unele vizuini, creând o capsulă a timpului perfect conservată. Cercetătorii au descoperit chiar și un exemplar mic și „super drăguț” de veveriță de pământ, care era perfect înghețat. „Tocmai adormise pentru un sezon și nu se mai trezise… a fost descoperită doar când un paleontolog trecea întâmplător pe acolo”, explică el.

Psihologii au stabilit că oamenii deschiși față de operațiile estetice sunt cei cu tulburări de personalitate, potrivit Psy Post. Tulburarea de personalitate este caracterizată prin lipsa empatiei, comportament manipulator, absența remușcărilor și un stil de viață adesea impulsiv.

De asemenea, persoanele narcisiste sunt mai deschise la modificarea aspectului lor fizic prin proceduri cosmetice.

Un studiu recent, publicat în Aesthetic Plastic Surgery, a subliniat relația oarecum previzibilă între anumite trăsături și atitudinea favorabilă față de chirurgia estetică. Cercetarea a fost făcută deoarece intervențiile chirurgicale de acest tip sunt din ce în ce mai populare, fiind impulsionate de promovarea de pe rețelele de socializare.

Mulți tineri adulți consideră intervenția chirurgicală ca o cale normală către auto-îmbunătățire, iar cercetătorii încearcă să înțeleagă motivele psihologice.

Psihologii au schimbat strategia

Majoritatea investigațiilor anterioare privind personalitatea și chirurgia cosmetică s-au concentrat în mare măsură pe populațiile occidentale. Orientul Mijlociu are norme culturale și religioase distincte. Cercetătorii au vrut să vadă dacă factorii psihologici observați în Europa și Statele Unite sunt valabili și pentru studenții kurzi care au standarde sociale diferite.

Ca urmare, echipa de cercetare a chestionat 1.321 de studenți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din medii diferite. Studenții au completat două chestionare psihologice utilizate pe scară largă.

Primul test a măsurat cele trei trăsături de personalitate întunecate, cerându-le participanților să își evalueze acordul cu afirmațiile despre manipularea altora sau ignorarea moralității. A doua evaluare a măsurat cât de favorabil au perceput studenții chirurgia cosmetică pe o scală de șapte puncte.

Rezultatele studiului

Acest chestionar de acceptare a chirurgiei cosmetice a împărțit atitudinile în trei dimensiuni separate. Prima categorie a măsurat beneficiile personale, cum ar fi convingerea că o intervenție chirurgicală minoră are mai mult sens decât sentimentul de rău față de aspectul fizic.

A doua categorie a evaluat stimulentele sociale, cum ar fi dacă aprobarea unui partener l-ar încuraja să se opereze. Ultima categorie a măsurat probabilitatea reală ca un student să își programeze o procedură în viitor.

Studiul a relevat o diviziune pronunțată între sexe în ceea ce privește scorurile de personalitate. Studenții de sex masculin au obținut scoruri mai mari la toate cele trei trăsături de personalitate întunecate decât colegii lor de sex feminin.

Psihologii au făcut analize în funcție de mai mulți factori

Atitudinile față de chirurgie au arătat un model diferit. Studentele au raportat o probabilitate mai mare de a lua în considerare cu adevărat o procedură cosmetică pentru ele însele în viitor. Atât bărbații, cât și femeile au prezentat niveluri similare de acord când a venit vorba de recunoașterea beneficiilor personale sau sociale ale unei operații estetice.

Cercetătorii au mai analizat dacă vârsta, starea civilă sau mediul economic au influențat atitudinea unui student față de intervențiile chirurgicale. Rezultatele pentru acești factori socio-economici nu au fost semnificative statistic.

Atracția psihologică a îmbunătățirii fizice pare să afecteze în mod egal studenții din diferite categorii de venit, în ciuda costului financiar ridicat al acestor proceduri medicale.

Aceste descoperiri au aplicații practice pentru furnizorii de servicii medicale. Cercetătorii le recomandă chirurgilor plasticieni și profesioniștilor din domeniul sănătății mintale să evalueze trăsăturile de personalitate ale potențialilor lor pacienți în timpul consultațiilor inițiale.

Mexicul, care găzduiește turneul de fotbal împreună cu SUA și Canada, urmează să dea startul festivităților cu o ceremonie de inaugurare și un meci de deschidere joi, într-un eveniment plin de vedete.

Cupa Mondială vine într-un moment în care președinta Claudia Sheinbaum se află într-o situație politică delicată, navigând printr-o relație în deteriorare cu SUA în perioada premergătoare negocierilor comerciale din iulie, scandaluri politice și preocupări legate de securitate în urma unei explozii de violență într-un oraș gazdă în februarie.

Presiunea a continuat să crească pe măsură ce turiștii au invadat Mexico City, iar guvernul s-a confruntat cu o serie de critici din partea protestatarilor și a locuitorilor, care susțin că autoritățile au acordat prioritate competiției în detrimentul nevoilor sociale urgente ale națiunii latino-americane.

„Mexicul dorește să proiecteze lumii o imagine care nu corespunde întocmai cu realitatea”, a declarat Carlos Pérez Ricart, analist politic mexican la Centrul Mexican pentru Cercetare și Educație Economică.

Sărbătoare în Mexico City

Logo-ul FIFA, flori portocalii, mingi de fotbal uriașe și alte decorațiuni sportive împodobesc străzile din capitala Mexicului și din celelalte două orașe gazdă, Guadalajara și Monterrey.

Conform Federației Mexicane de Fotbal, competiția sportivă ar urma să aducă venituri de 3 miliarde de dolari pentru hoteluri, restaurante și locații sportive.

Inaugurarea de joi și meciul de deschidere, în care Mexicul va înfrunta Africa de Sud, sunt așteptate să atragă mai multă atenție decât restul competiției, având în vedere că supervedeta columbiană Shakira și o serie de alți artiști sunt programați să susțină spectacole.

Dacă totul decurge fără probleme, va fi o realizare importantă pentru Sheinbaum, a spus Pérez Ricart, arătând lumii că Mexicul este „modern și capabil să organizeze evenimente de mare impact”.

Protestele se intensifică în Mexico City

De luni de zile, autoritățile mexicane au întărit măsurile de securitate în încercarea de a calma îngrijorările, după câteva zile de violențe care au paralizat în februarie orașul Guadalajara, gazdă a Cupei Mondiale.

Se așteaptă ca peste 100.000 de soldați, marinari, membri ai Gărzii Naționale și ofițeri de poliție să fie mobilizați în cele trei orașe care găzduiesc meciuri, însă tensiunile sociale care au crescut de câteva săptămâni au reprezentat cel mai mare obstacol, în special în Mexico City.

Criticii din Mexic au afirmat că guvernul a cheltuit prea mulți bani și prea mult timp pentru a veni în întâmpinarea vizitatorilor străini, în detrimentul locuitorilor țării.

De mai bine de o săptămână, sindicatul profesorilor din țară a blocat drumurile și a dărâmat statuile dedicate Cupei Mondiale, în cadrul unei acțiuni anuale menite să obțină condiții de muncă mai bune.

Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Zelenski a declarat că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a subliniat că locul țării sale este în cadrul Alianței Nord-Atlantice, scrie TVPWorld.

La rândul său, Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului.

Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali să mențină eforturile diplomatice, să continue acordarea de asistență militară și financiară și să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Summitul are loc într-un moment în care Kievul caută garanții suplimentare de securitate și o integrare mai profundă în structurile occidentale, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia.

Statele nordice și baltice se numără printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând constant pentru menținerea ajutorului acordat Kievului, intensificarea presiunilor asupra Moscovei și conturarea unei perspective mai clare privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO.

Media de ore lucrate în UE este de 35,9 ore pe săptămână. Cifra include atât muncitorii cu normă întreagă, dar și cu diverse norme parțiale, cei chestionați având vârste cuprinse între 20 și 64 de ani și muncind în cadrul locului lor de muncă principal.

Cu toate acestea, diferențele sunt mari. În Olanda, media de ore lucrate este de 31,9 ore pe săptămână, iar în Grecia, 39,6 ore pe săptămână.

Dacă se includ și țările candidate la aderarea la UE, și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb, un muncitor din Turcia lucrează în medie 42,4 ore în fiecare săptămână, iar în Bosnia, 40,9 ore, în timp ce în Serbia, săptămâna de lucru a unui muncitor se încheie după 40,6 ore de muncă.

Muncitorii din țările balcanice lucrează mai mult

Macedonia de Nord, cu o medie de 39,5 ore și Bulgaria, cu o medie de 38,7 ore, urmează în clasament. Țările balcanice domină clasamentul săptămânilor de lucru cele mai lungi sunt Grecia și Turcia.

Experții atrag atenția, însă că o săptămână de lucru cu mult prea multe ore duce la scăderea productivității angajaților, dar și la oboseală.

„În nicio țară angajații nu își «aleg» programul de lucru: dimpotrivă, aceștia lucrează un program «normal» (care este influențat de angajatori). Productivitatea scăzută ar putea explica programul de lucru mai lung din țările menționate mai sus, precum și lipsa puterii angajaților”, a declarat, pentru Euronews Business, profesorul David Spencer de la Universitatea din Leeds, Anglia.

Jorge Cabrita, director de cercetare la Eurofound, a precizat că diferențele dintre sistemele de stabilire a programului de lucru pot contribui la o înțelegere a motivului pentru care există diferențe între țările europene.

Olanda, țara cu cea mai scurtă săptămână de lucru

Olanda are cea mai scurtă săptămână de lucru din Europa. Olandezii lucrează în medie 31,9 ore pe săptămână.

Cabrita a subliniat că 4 din 10 olandezi lucrează part-time, o pondere semnificativ mai mare decât orice țară UE. De asemenea, țara are una dintre cele mai scurte săptămâni de lucru medii stabilite prin convenții colective din blocul comunitar.

„Olanda a trecut la mai multă muncă cu normă parțială, ceea ce a contribuit la reducerea săptămânii medii de lucru; cu toate acestea, săptămâna de lucru pentru angajații cu normă întreagă este încă mai aproape de 40 de ore”, a declarat Spencer pentru sursa citată.

Media de ore lucrate săptămânal din Germania, Norvegia și Danemarca urmează în clasament cu 33,9 ore, ceea ce înseamnă că angajații din Olanda lucrează săptămânal cu aproximativ două ore mai puțin decât nemții, norvegienii și danezii.

Un muncitor din Austria lucrează, în medie, 34 de ore pe săptămână, în timp ce în Belgia, timpul petrecut la serviciu este de 34,3 ore pe săptămână, iar în Finlanda este de 34,7 ore pe săptămână. În aceste țări, o zi de lucru are mai puțin de 7 ore, într-o săptămână de lucru de 5 zile. 

Germania, cea mai scurtă săptămână de lucru din cele patru mari puteri economice din UE

Germania înregistrează cea mai scurtă săptămână de lucru dintre cele patru mari economii ale UE, cu 33,9 ore. Angajații din Germania lucrează cu 1,7 ore mai puțin pe săptămână decât cei din Franța, care petrec la serviciu în medie, 35,6 ore săptămânal.

Spaniolii muncesc, în medie, 36,3 ore într-o săptămână, în timp ce media de ore lucrate din Italia este de 36,1 ore pe săptămână. Astfel, un spaniol și un italian muncesc cu mai mult de două ore decât un cetățean german.

„Programul de lucru mai scurt din Germania, de exemplu, reflectă în parte puterea sindicatelor și efectul pozitiv al negocierilor colective”, a declarat profesorul David Spencer.

În România se lucrează mai mult decât în Ungaria

În România, media de ore lucrate săptămânal este de 38,2, în timp ce în Ungaria, aceeași medie este de 37,4. În Polonia, un muncitor lucrează 38,7 ore săptămânal, în Cehia, 37,5 în Cehia, 35,9 în Elveția, 35,4 în Suedia și 35,1 în Irlanda.

În general, țările din Europa de Nord și de Vest au, de obicei, săptămâni de lucru mai scurte decât cele din Europa Centrală și de Est. Cercetătorul Jorge Cabrita a precizat că regimurile de stabilire a programului de lucru, structurile de angajare și structurile economice mai largi drept factori-cheie ai diferențelor dintre țări.

Sindicatele joacă un rol important în stabilirea limitelor de ore lucrate pentru angajați. Un alt indicator de diferențiere ar fi programul part-time. În regim part-time, un angajat va lucra mai puțin decât în regim full-time.

Liber profesioniștii lucrează mai mult

În mod surprinzător, liberii profesioniști – cum ar fi avocații, notarii, medicii cu propriul cabinet, dar și orice alt tip de persoană care are o firmă și lucrează pe cont propriu, tinde să lucreze mult mai mult decât cei care sunt angajați la alte firme.

De asemenea, numărul de ore lucrate săptămânal variază în funcție de sector. Muncitorii din domeniul agricol, au cea mai lungă săptămână de lucru din UE, muncind 42 de ore pe săptămână, în timp ce managerii lucrează 40, 6 ore pe săptămână, iar soldații din forțele armate lucrează 39,4 ore pe săptămână.

Muncitorii cu ocupații elementare, precum cei din domeniul salubrității și al curățeniei, operatori de deratizare, portari, etc.. lucrează 31, 8 ore pe săptămână, iar funcționarii din administrație lucrează 34 de ore pe săptămână. Lucrătorii din sectorul de vânzări și servicii lucrează 34,5 ore pe săptămână.

Anthropic, compania care dezvoltă chatbotul Claude, a publicat recent o analiză amplă, citată de Il Post, în care descrie ceea ce consideră a fi unul dintre cele mai importante riscuri ale următorilor ani: apariția unui proces de „auto-îmbunătățire recursivă”, în care o inteligență artificială devine suficient de performantă încât să poată crea și optimiza singură versiunile sale viitoare.

Claude scrie deja cea mai mare parte a codului companiei

Potrivit Anthropic, aproximativ 80% din codul utilizat în prezent de companie este generat de propriul chatbot, Claude. Situația s-a schimbat radical într-un interval foarte scurt: la începutul anului 2025, doar o mică parte din cod era produsă automat, majoritatea sarcinilor fiind realizate de programatori umani.

Claude, model de inteligenta artoficială Anthropic. Sursa foto: X/Claude

Compania afirmă că nu doar cantitatea de cod generat a crescut spectaculos, ci și calitatea acestuia. Dacă la sfârșitul anului trecut codul produs de AI era inferior celui scris de dezvoltatori, astăzi diferențele sunt minime, iar Anthropic estimează că sistemul ar putea depăși performanțele umane chiar în cursul acestui an. În paralel, Claude este folosit și în activități de cercetare. Anthropic susține că a realizat deja proiecte de cercetare conduse aproape integral de agenți AI, care au obținut rezultate mai bune decât echipele umane, chiar dacă au necesitat mai mult timp de procesare.

De la asistent digital la sistem care se dezvoltă singur

Conceptul care îngrijorează cel mai mult compania este cel de „auto-îmbunătățire recursivă”. În acest scenariu, un model AI devine suficient de avansat pentru a proiecta și antrena singur versiuni mai performante ale sale, declanșând un ciclu continuu de progres tehnologic.

Ideea este apropiată de conceptul de „singularitate tehnologică”, discutat de decenii în mediul academic și în industria tehnologică. Teoria presupune că, odată ce o inteligență artificială își poate accelera singură dezvoltarea. Astfel, ritmul progresului ar putea depăși capacitatea oamenilor de a înțelege sau controla sistemele create. Anthropic nu afirmă că acest scenariu este inevitabil, însă consideră că nu mai poate fi tratat ca o simplă ipoteză science-fiction.

Trei scenarii pentru viitorul inteligenței artificiale

Compania descrie trei posibile direcții de evoluție. Primul scenariu presupune încetinirea naturală a progresului tehnologic, din cauza limitărilor hardware sau a dificultăților inerente modelelor actuale de AI. Este însă varianta considerată cea mai puțin probabilă. Al doilea scenariu, văzut drept cel mai realist, prevede apariția unor sisteme extrem de eficiente care vor transforma radical economia. Grupuri mici de oameni ar putea realiza munca unor organizații de zeci de mii de angajați, folosind agenți AI autonomi. În acest caz, oamenii rămân relevanți, dar lucrează într-o colaborare strânsă cu inteligența artificială.

Agent AI Claude, Anthropic. Sursa foto: Youtube

Al treilea scenariu este și cel mai controversat. Potrivit Anthropic, dezvoltarea accelerată a AI ar putea reduce semnificativ rolul economic al oamenilor, într-o lume în care munca umană nu mai este competitivă în raport cu sistemele automate.

De ce nu se va opri cursa AI

Deși cere mai multă prudență, Anthropic recunoaște că un acord global pentru încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale este improbabil. Companiile tehnologice se află într-o competiție intensă, iar state precum SUA și China consideră AI o tehnologie strategică pentru securitatea națională. În aceste condiții, orice actor care ar încetini voluntar dezvoltarea riscă să fie depășit de concurență. Paradoxal, Anthropic argumentează că tocmai reputația sa de companie preocupată de siguranță o obligă să continue investițiile și dezvoltarea. În viziunea sa, dacă organizațiile considerate mai prudente ar încetini, avantajul ar putea fi preluat de actori mai puțin preocupați de riscurile asociate inteligenței artificiale.

Marea Britanie va ajuta Ucraina la construirea unei alternative europene a sistemului de apărare aeriană Patriot, pentru a reduce dependența Kievului față de armamentul din SUA.

Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile recente cu premierul britanic Keir Starmer.

„Țările E3 [Franța, Germania și Marea Britanie] ne vor ajuta cu capacități antibalistice. Apropo, sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el.”, a spus Zelenski, potrivit The Telegraph.

Anunțul vine în contextul în care Kievul are dificultăți din ce în ce mai mari în interceptarea rachetelor balistice lansate de Rusia, întrucât stocurile pentru apărarea aeriană se află la un nivel critic.

Cu această ocazie, Zelenski a făcut apel la Donald Trump să intensifice livrările de interceptori Pac-3 ai sistemului, care sunt în cantități limitate de la începutul războiului președintelui american împotriva Iranului.

Planul Kievului

Potrivit surselor ucrainene citate de The Telegraph, planul Kievului este ca propria industrie de apărare internă să producă rachetele de interceptare pentru sistemul european.

Concret, aceste rachete ar urma să fie echipate cu sisteme radar, de urmărire și de ghidare dezvoltate de firme europene.

„Rolul Ucrainei este de a produce rachete interceptoare anti-balistice, iar noi le testăm deja”, a declarat o persoană informată cu privire la planurile coaliției. (…) Avem nevoie de sisteme de ghidare de la aliații noștri pentru a pune totul laolaltă și a crea un Patriot european, dar mult mai ieftin și cu capacitatea de a crește producția”, a declarat o sursă pentru The Telegraph.

În prezent, Ucraina se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în a-și asigura aprovizionarea cu rachete de fabricație americană, în contextul în care atenția președintelui american Donald Trump s-a îndreptat spre războiul SUA lansat împotriva Iranului.

Președintele Consiliului Concurenței va răspunde întrebărilor momentului în scandalul legat de decizia instituției împotriva băncilor privind manipularea ROBOR. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Instituția acuză băncile de coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

G4Media și Economedia lansează astăzi emisiunea „Harta de impact”, un nou produs jurnalistic premium realizat în parteneriat de cele două redacții. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) desenează live harta deciziilor care contează și arată publicului cum îi influențează acestea buzunarul, afacerea sau cariera.

Jurnaliști cu experiență din cele două redacții vor aduce în prim plan informații exclusive și teme relevante pentru public, fie că este vorba de salariați, liber profesioniști sau antreprenori.

În fiecare ediție vom avea în studio personaje-cheie pe subiectele arzătoare ale momentului.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au finalizat rechizitoriul și au dispus trimiterea în judecată a unui bărbat în vârstă de 33 de ani (aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea), pentru comiterea mai multor  infracțiuni. El este acuzat de de șantaj, acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, alterarea integrității datelor informatice în formă continuată, transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, viol și interceptarea ilegală a unei transmisiuni de date informatice, în formă continuată.

„Din probatoriul administrat a reieșit faptul că, în perioadele cuprinse între 2020 – august 2023 și octombrie – noiembrie 2024, inculpatul a contactat telefonic (individual) 71 de victime, cărora le-a prezentat un scenariu, spunându-le că deține un service GSM, că a cumpărat mai multe componente pentru telefoane mobile, pe care le-a folosit să repare terminale mobile, iar pe unele plăci de bază și memorii ar fi găsit conturile online ale persoanelor pe care le contacta, respectiv fotografii și videoclipuri cu acestea în ipostaze intime, context în care se oferea să ajute aceste persoane să desincronizeze/să șteargă conturile din terminalul mobil”, a precizat DIICOT într-un comunicat de presă.
Procurorii spun că individul a determinat victimele să-i transmită datele de acces ale conturilor online asociate adreselor de e-mail, sub amenințarea că în caz contrar va pune la dispoziția altor persoane telefoane mobile aflate în posesia sa (care nu existau în realitate) conținând datele personale ale persoanelor vătămate, precum și materiale foto și video care le înfățișau în ipostaze indecente.

Astfel, datele au intrat în posesia bărbatului care a preluat controlul asupra conturilor online.

„Sub imperiul constrângerii persoanele vătămate au dat curs cererilor inculpatului, care după obținerea datelor conturilor online le-a accesat și a schimbat credențialele ( username, parolă ) preluând controlul asupra lor, corelativ cu restricționarea accesului victimelor la aceste conturi.
Victimele au fost selectate de către inculpat de pe un site de vânzări, unde căuta anunțuri după diferite criterii (rochii, pantofi, obiecte vestimentare pentru femei etc), iar după ce identifica anunțul căuta să afle cât mai multe informații despre persoana care postase anunțul respectiv astfel încât, atunci când o contacta, să îi poată oferi cât mai multe detalii și astfel să îi inducă ideea că deține deja fotografii și înregistrări cu acea persoană.
Astfel, după acest scenariu, inculpatul a reușit să obțină sute de mii de fotografii și înregistrări video, date pe care le-a stocat pe diferite dispozitive (hard-disk-uri, memory stick-uri, carduri de memorie etc) cu scopul de a le folosi pentru a-și satisface anumite nevoi sexuale.
În acest context, inculpatul, prin constrângere morală, sub pretextul că va vinde un presupus telefon mobil pe care sunt date intime, a determinat una dintre persoanele vătămate să execute acte sexuale, conform indicațiilor sale”, se menționează în comunicat.

Dosarul a fost înaintat Tribunalului Brașov, care urmează să judece cazul.

Parcul Crângași din București va deveni, în perioada 12-13 iunie 2026, centrul științei și tehnologiei din România, odată cu desfășurarea celei de-a XII-a ediții a ASTROFEST – European Space & Science Festival.

Organizatorii estimează participarea a peste 10.000 de vizitatori la evenimentul organizat de revista Știință & Tehnică și Asociația Science & Technology, sub egida Academiei Române, cu sprijinul Primăriei Sectorului 6 și susținerea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Apărării Naționale.

Potrivit comunicatului, festivalul va include două zile dedicate spațiului, inteligenței artificiale, roboticii, genomicii și tehnologiilor viitorului, ceea ce va transforma Parcul Crângași într-un mare laborator în aer liber.

Peste 120 de cercetători, profesori, inventatori, studenți, elevi și comunicatori ai științei vor participa la acest eveniment, așteptat de mulți curioși.

Ei provin din universități, institute de cercetare, observatoare astronomice, organizații educaționale, cluburi de robotică și comunități tehnologice din România, alături de invitați internaționali și parteneri culturali din Austria și China.

Vizitatorii vor avea ocazia să interacționeze cu specialiștii implicați în proiecte de cercetare, tehnologii inovatoare și inițiative educaționale care contribuie la dezvoltarea viitorului.

Zone tematice dedicate tehnologiei și explorării

Programul ASTROFEST 2026 include mai multe zone tematice:

• Aerospace, Defense & Security Zone, care este dedicată explorării spațiale, sateliților, astronomiei, dronelor, comunicațiilor și tehnologiilor dual-use
• AI & Robotics Zone, axată pe inteligență artificială, robotică și sisteme autonome
• Education & Future Skills Zone, unde vor fi prezentate proiecte educaționale, universități și cluburi de robotică
• Future Human / MedTech Zone, dedicată genomicii, medicinei personalizate, biotehnologiei și impactului inteligenței artificiale asupra sănătății
• Salonul European de Astrofotografie
• Festivalul de Film SF, Științific și de Animație
• Scena principală, unde vor avea loc conferințe, dezbateri și întâlniri cu cercetători, inventatori și exploratori ai viitorului

45 de ani de la zborul lui Dumitru-Dorin Prunariu

Ediția din acest an marchează un moment important, mai exact împlinirea a 45 de ani de la zborul în spațiu al generalului Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a ajuns în Cosmos.

Momentul central al festivalului va avea loc sâmbătă, când Prunariu va susține o conferință specială, urmată de o sesiune de autografe și întâlniri cu publicul.

Primul satelit românesc și campionii mondiali la robotică

Festivalul se va concentra și pe viitorul tehnologiei românești.

Echipa care a contribuit la lansarea primului satelit românesc va fi prezentă la eveniment și va explica puțin din lucrurile învățate și provocările prin care a trecut în cadrul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte spațiale dezvoltate în România.

Totodată, publicul va putea întâlni echipele care au reprezentat România la Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge 2026 de la Houston. Tinerii vor prezenta roboții care le-au adus performanțe la nivel internațional.

Conferințe despre inteligență artificială, genetică și apărare planetară

Participanții vor putea lua parte la dezbateri și conferințe pe teme actuale și de viitor, precum „AI pro și contra”, „Despre nemurire, genomul uman și manipulări genetice”, „Cum a apărut viața pe Terra? Cum o influențează întregul sistem solar?” și „ESA/Hera – misiunea care deschide o nouă eră în apărarea planetară”.

Ce e nou la ediția din 2026

Printre principalele noutăți din cadrul ediției din acest an a ASTROFEST se numără:

• cea de-a treia ediție a Salonului European de Astrofotografie
• prima ediție a Festivalului de Film SF, Științific și de Animație
• primul Concurs de Zmee organizat în cadrul festivalului

Programul cinematografic va include selecții din Ars Electronica Animation Festival din Austria, comedia SF chineză „The Moon Man”, producția „The Wandering Earth” și filmul „The Blue Planet Outside Our Window – Shenzhou 13”, dedicat uneia dintre cele mai spectaculoase misiuni ale programului spațial chinez.

De asemenea, va fi lansat numărul special 140 al revistei Știință & Tehnică.

Este o ediție dedicată aniversării a 45 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru-Dorin Prunariu și marilor teme abordate de ASTROFEST: spațiu, tehnologie, inteligență artificială, educație și viitor.

Mai mult, cei care sunt pasionați de astronomie vor putea observa cerul prin telescoapele gigant Gargantua (500 mm), Monstrul (400 mm) și Balaurul (360 mm), alături de alte peste 20 de telescoape operate de aproximativ 60 de astronomi profesioniști și amatori.

Festivalul se va încheia sâmbătă seară cu un concert susținut de Emeric Imre & Friends. Accesul publicului la ASTROFEST 2026 este gratuit.

Evenimentul va avea loc în Parcul Crângași din București, în zilele de 12 și 13 iunie 2026.