În special, un coral de apă rece rar întâlnit, numit Bathelia candida, ale cărui recife întinse creează refugii pentru ecosisteme întregi în întuneric, potrivit ScienceAlert. Acest peisaj recent descoperit conține cel mai mare recif de Bathelia candida găsit vreodată, acoperind o suprafață de aproximativ 0,4 kilometri pătrați (0,15 mile pătrate) – aproape de dimensiunea Vaticanului.

„Aș spune că este unul dintre cele mai vibrante și luxuriante medii din adâncurile oceanului pe care le-am văzut vreodată”, a declarat biologul de adâncime Santiago Herrera.

„Când coborâm în adâncuri, știm că hrana devine din ce în ce mai rară, ceea ce înseamnă că și viața devine din ce în ce mai rară. Așadar, este o mare surpriză când găsești brusc un număr mare de animale adunate la un loc, interacționând în mod evident într-un ecosistem foarte vibrant și dinamic”.

Fundul oceanelor Pământului este renumit pentru cât de puțin știm despre el. Lumina soarelui poate pătrunde doar până la o anumită adâncime, fotonii săi fiind împrăștiați și absorbiți pe măsură ce se deplasează prin mediu.

Sub o anumită adâncime se află întunericul permanent și frigul permanent, ape neiluminate și neîncălzite de Soare, precum și presiuni zdrobitoare create de greutatea întregii ape de deasupra.

Abia în ultimele câteva decenii, cu ajutorul tehnologiei, oamenii de știință pot privi în întunericul beznă și pot vedea ce se află acolo.

Iese la iveală este o biosferă surprinzător de prosperă

Fotosinteza, pe care se bazează majoritatea rețelelor trofice terestre, nu este disponibilă în medii atât de izolate de Soare. Dar există oaze în jurul cărora se adună viața, unele dintre ele bazându-se în schimb pe chemosinteză – valorificarea energiei chimice pentru supraviețuire.

Cercetătorii de la bordul navei Falkor a Institutului Oceanografic Schmidt (RV) căutau scurgeri reci folosind vehiculul telecomandat SuBastian când au descoperit magnificul regat al coralilor.

„Nu ne așteptam să vedem un astfel de nivel de biodiversitate în adâncurile mării argentiniene și suntem foarte încântați să vedem că este plin de viață”, spune María Emilia Bravo, cercetătoare marină.

Oamenii de știință știu de mai bine de 250 de ani că există corali de adâncime, dar, în mare parte din acest timp, aceste specii au fost considerate ciudățenii izolate, care își duceau cu greu existența.

Iar aceste recife de corali atrag alte forme de viață – un al treilea tip de oază din adâncurile oceanului.

De asemenea, în cadrul expediției, cercetătorii au descoperit încă o oază: cadavrul unuia dintre cele mai mari animale din ocean, care poate susține hrana animalelor și a microbilor timp de ani de zile.

Expediția a capturat, de asemenea, imagini cu meduza fantomă gigantică (Stygiomedusa gigantea), una dintre cele mai mari și mai rar observate meduze de pe Pământ.

Polițiștii spun că accidentul a avut loc în jurul orei 14.00 pe Bd. Bucureștii Noi din Capitală. Din primele cercetări a rezultat că tânărul de 26 de ani, aflat pe motocicletă, în dreptul depoului STB, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat într-un tramvai de pe linia 53, condus de un bărbat în vârstă de 54 ani, care ieșea din depoul STB.

Echipajele de prim-ajutor sosite la fața locului au intervenit pentru aplicarea manevrelor de resuscitare asupra motociclistului, însă medicii au declarat decesul acestuia.

Vatmanul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicat fiind „zero”.

Traficul rutier a fost restricționat pe Bd. Bucureștii Noi, dinspre Șoseaua Chitilei către str. Pajurei.

Cercetările continuă pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului.

Sala motoarelor unui petrolier a luat foc miercuri în largul coastei Omanului, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, în urma unui atac cu rachete, potrivit Euronews.

Nava a transmis un apel de urgență

Nava Settebello a transmis un apel de urgență. Aceasta a raportat un atac cu rachete asupra camerei motoarelor. Autoritățile locale ajută la evacuarea echipajului, a relatat agenția maritimă britanică potrivit sursei. O persoană a decedat, iar alte două sunt date dispărute.

Conform agenției britanice, petrolierul „a transmis un apel de urgență prin care anunța că sala motoarelor sale a fost lovită de o rachetă în timp ce opera în largul coastei Sohar din Golful Oman”. De asemenea, nava a transmis și că la bordul ei s-a produs un incendiu.

Agenția pentru Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit (UKMTO) a raportat, ulterior, un incident la 20 de mile marine nord-est de Sohar, în Oman.

„Autoritățile locale au raportat că o navă-cisternă a luat foc în camera motoarelor. Acestea sunt la fața locului pentru a ajuta la evacuarea echipajului”, potrivit acesteia.

„Nava raportează o victimă și doi membri ai echipajului dispăruți. Nu s-a raportat niciun impact asupra mediului”, a mai transmis agenția.

Nu se știe cine a inițiat atacul

Nu se cunoaște încă cine a lansat rachetele.

Atacul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri cu rachete și drone asupra navelor comerciale din strâmtoare, mai arată sursa inițială.

Sohar a fost atacat de drone iraniene la începutul războiului, în timp ce Iranul a capturat și o serie de nave în Golful Oman. Țara a capturat inclusiv un petrolier în luna mai. Iranul susținea că nava încerca să perturbe exporturile de petrol și interesele iraniene, potrivit sursei.

Rezultatele au fost publicate înaintea summiturilor G7 și NATO. Dezvăluirile evidențiază încrederea europenilor în Washington este tot mai scăzută ca partener de securitate, potrivit Reuters. 

În cadrul sondajului au fost chestionați cetățenii din 15 țări din Europa, precum Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Cei care au răspuns studiului sunt cetățeni cu vârsta de peste 18 ani.

Majoritatea respondenților din toate țările chestionate și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că SUA ar veni în apărarea lor în cazul unui atac.

Marea majoritate a europenilor, cu excepția Bulgariei, consideră că relațiile dintre SUA și Europa se vor îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere.

Europenii susțin Ucraina ca aliat, dar sunt sceptici legat de trimiterea trupelor

În ceea ce privește geopolitica europeană, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, deși consensul se slăbește când vine vorba de trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau de extinderea UE spre est.

De asemenea, europenii s-au pronunțat în favoarea reducerii dependenței de echipamentele militare americane în favoarea alternativelor europene precum Danemarca, Olanda și Suedia înregistrând cel mai mare sprijin pentru „achiziționarea de produse europene”.

Majoritatea cred că guvernele trebuie să crească cheltuielile în Apărare

În ceea ce privește cheltuielile de apărare, marea majoritate a europenilor respondenți la sondaj consideră că trebuie să crească cheltuielile naționale pentru apărare. Singura excepție este Italia, acolo unde mai mult de jumătate din cetățeni se declară împotriva creșterii cheltuielilor în apărare.

Aproape 5 din 10 europeni (un procent de 47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cel mai puternic sprijin pentru această inițiativă vine de la cetățenii din Portugalia, (59%), Danemarca (56%) și Țările de Jos (55%).

Polonia a fost singura excepție, în acest caz, unde majoritatea cetățenilor au susținut creșterea achizițiilor de arme din SUA, în timp ce Germania, Italia și Ungaria au prezentat opinii semnificativ împărțite cu privire la această chestiune.

La polul opus, cetățenii din Italia, Austria și Germania s-au opus față de reducerea cheltuielilor publice pentru creșterea bugetelor în industria de Apărare – italienii într-un procent de 63%, spaniolii într-un procent de 59%, iar germanii într-un procent de 56%.

În ceea ce privește politica energetică, 44 % dintre europeni s-au opus reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, în ciuda creșterii costurilor în Energie.

Bill Gates, audiat în Congres în scandalul Epstein. Miliardarul va răspunde întrebărilor despre relația cu finanțatorul acuzat de trafic sexual

Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, urmează să fie audiat miercuri de Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, în cadrul anchetei privind relația sa cu Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și acuzat ulterior de trafic sexual cu minore.

Audierea va avea loc cu ușile închise

Audierea va avea loc cu ușile închise și va consta într-un interviu transcris, fără înregistrare video, potrivit comisiei conduse de republicani.

Ulterior, stenograma discuției va fi făcută publică.

Bill Gates este una dintre numeroasele personalități influente ale căror nume apar în documentele Departamentului de Justiție legate de Jeffrey Epstein.

Apariția într-un astfel de dosar nu reprezintă însă o dovadă de implicare într-o activitate ilegală.

Numele lui apare în mai multe documente ale anchetei

Reprezentanții lui Gates au declarat anterior că miliardarul „salută oportunitatea de a se prezenta în fața Comisiei” și că nu a participat niciodată la activitățile ilegale ale lui Epstein.

„Deși nu a fost martor și nu a participat niciodată la niciuna dintre acțiunile ilegale ale lui Epstein, așteaptă cu nerăbdare să răspundă la toate întrebările comitetului”, a transmis purtătorul de cuvânt al lui Gates într-o declarație trimisă presei americane.

Numele lui Bill Gates apare de mai multe ori în documentele anchetei Epstein.

Potrivit unor e-mailuri și altor documente publicate, Gates s-ar fi întâlnit în repetate rânduri cu Epstein după condamnarea acestuia din 2008 pentru infracțiuni sexuale care au implicat minori.

Există numeroase fotografii ale lui Bill Gates cu Epstein

Documentele arată inclusiv că Gates ar fi intenționat să călătorească cu avionul privat al lui Epstein în 2013.

De asemenea, există fotografii în care cei doi apar împreună.

Jeffrey Epstein a fost arestat din nou în 2019 sub acuzații federale de trafic sexual și a murit ulterior în închisoare. Autoritățile americane au concluzionat că acesta s-a sinucis.

Ancheta Congresului a readus în atenție și detalii sensibile despre viața personală a lui Gates. În unele e-mailuri atribuite lui Epstein este menționată și fosta soție a miliardarului, Melinda French Gates.

Epstein l-ar fi ajutat pe Gates să obțină medicamente pentru o infecție cu transmitere sexuală

Într-un mesaj, Epstein susține că l-ar fi ajutat pe Gates să obțină medicamente pentru tratarea unei infecții cu transmitere sexuală, afirmații pe care reprezentanții fondatorului Microsoft le-au catalogat drept „absurde și complet false”.

Melinda French Gates a declarat recent că publicarea documentelor i-a provocat „o tristețe incredibilă” și a spus că întrebările rămase trebuie clarificate de cei implicați.

„Acele întrebări sunt pentru acei oameni și chiar pentru fostul meu soț. Ei trebuie să răspundă la aceste lucruri, nu eu”, a afirmat ea într-un interviu pentru NPR.

„Guvernul i-a dezamăgit pe supraviețuitori”

Audierea lui Gates face parte dintr-o investigație amplă a Congresului american privind modul în care autoritățile au gestionat dosarele Epstein și relațiile pe care finanțatorul le-a avut cu oameni influenți din politică, afaceri și mediul financiar.

Comisia i-a audiat deja pe fostul procuror general Pam Bondi și pe Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, iar în perioada următoare intenționează să îi convoace și pe miliardarul Leon Black, fostul director Barclays Jes Staley și alți foști colaboratori ai lui Epstein.

„Guvernul i-a dezamăgit pe supraviețuitori. Luăm această anchetă în serios”, a declarat președintele comisiei, republicanul James Comer.

Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate lansează în luna iunie 2026 serviciul 1414 (www.1414.ro), o linie telefonică prin care utilizatorii din România pot vorbi cu un medic specialist în timp real, fără programare și fără infrastructură digitală.

Serviciul devine accesibil apelând numărul scurt 1414 de pe orice telefon mobil din rețelele Orange și Vodafone.

Contextul lansării

Accesul la un medic în afara orelor de program reprezintă o provocare frecventă pentru pacienții din România.

Cabinetele medicale funcționează în general în intervalul orar standard de lucru, iar prezentarea la camera de gardă implică adesea timpi de așteptare semnificativi pentru situații care nu necesită intervenție de urgență.

1414 răspunde acestei nevoi prin conectarea directă a pacienților cu medici specialiști, disponibili 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, inclusiv în zilele de sărbătoare legală.

Cum funcționează serviciul Utilizatorul sună la 1414 de pe un telefon mobil din rețeaua Orange sau Vodafone

Conexiunea cu medicul este exclusiv audio și se stabilește fără pași suplimentari. Apelul mediu estimat durează între 10 și 20 minute, iar costul de 1,52 euro pe minut este inclus automat în factura operatorului de telefonie. Nu este necesară înregistrarea unui cont, un card bancar sau descărcarea unei aplicații.

Pentru abonații PrePay, suma se deduce din creditul disponibil. Taxarea începe după mesajul de întâmpinare. La finalul consultației, utilizatorul este avertizat sonor cu un minut înainte de încheierea timpului alocat.

Apelul poate dura maxim 30- 40 de minute per pacient, în funcție de operator.

Servicii oferite

Prin 1414, pacienții pot obține sfaturi medicale pentru situații frecvente precum febră și răceală, alergii, dureri și disconfort, interpretarea rezultatelor de laborator, recomandări privind medicamentele sau sfaturi pentru călătorii.

Serviciul este conceput pentru consultanță medicală informativă și nu înlocuiește o consultație față-în-față, investigații paraclinice sau imagistice. Medicii de la 1414 nu pot emite rețete compensate sau concedii medicale, însă pot ghida pacientul către pașii corecți de urmat. Serviciul nu înlocuiește numărul de urgență 112.

În situații critice, cum ar fi: durere toracică severă, dificultăți de respirație, pierderea cunoștinței, hemoragii sau traumatisme grave, utilizatorii sunt îndrumați să apeleze imediat serviciile de urgență, apelând 112.

Echipa medicală și acreditări

Toți medicii din platforma 1414 sunt înregistrați la Colegiul Medicilor din România și au minimum cinci ani de experiență clinică. Fiecare apel este preluat de un medic în exercițiu. Consultațiile sunt protejate de secretul profesional medical și de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).

Serviciul este autorizat de ANCOM și respectă standardul ISO 27001 pentru securitatea informațiilor. Disponibilitate și tarifare Serviciul 1414 este disponibil non-stop, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, inclusiv în weekend și de sărbătorile legale.

Tariful este de 1,52 euro pe minut, cu un apel mediu estimat de 10–20 minute, ceea ce reprezintă un cost estimat între 79 și 159 de lei pe consultație.

Comparativ, o consultație la un cabinet medical privat din România are un cost mediu cuprins, de regulă, între 150 și 300 de lei, la care se adaugă timpul necesar deplasării și programării.

Serviciul funcționează exclusiv în rețelele mobile Orange și Vodafone din România și nu este disponibil din afara țării sau din rețele fixe.

Despre Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate

Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate este organizația care operează serviciul 1414, cu sediul în str. Siriulului 74–76, Sector 1, București (CUI: 46434962). Misiunea organizației este îmbunătățirea accesului pacienților din România la consultanță medicală de calitate. Contact pentru presă Email: contact@excelentainmedicina.ro Telefon: +40 741.104.298 Web: www.1414.ro

Secția de judecători a CSM trece în revistă, în raportul adoptat și transmis organismelor judiciare internaționale, toată campania împotriva Justiției – care îi cuprinde pe Ilie Bolojan, lideri USR, Oana Gheorghiu dar și presă și ONG-uri afiliate.

Retorică denigratoare: judecătorii eliberează corupții prin prescripție

„O altă retorică denigratoare generalizată este legată de intenţia de a induce opiniei publice ideea că instanţele din România (în special Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) eliberează corupţii prin intermediul prescripţiei răspunderii penale. S-a mers până într-acolo încât să fie acuzat Consiliul pentru anumite luări de poziţie şi să se facă liste de dosare care au fost prescrise, stabilindu-se că vinovăția aparţine înaltei Curţi, fără însă a se analiza cine este responsabil în mod real pentru acest fenomen (Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, parchetele etc.).

De asemenea, a fost prezentată şi amplificată, în mod profund manipulator, opinia avocatul general al CJUE ar fi propus Curţii de la Luxemburg ca decizia în cauza Lin II (aflată în prezent pe rolul Curţii – Cauza C-280/25) să fie dată adoptând una dintre cele două soluţii: reconsiderarea jurisprudecţei din Hotărârea Lin I sau confirmarea jurisprudenţei din cauza Lin I. În realitate, avocatul general a propus şi motivat in extenso soluţia care confirmă atitudinea de până acum a instanţelor române, motivând temeinic această opinie, iar la final, ca soluţie reziduală, a arătat că dacă CJUE nu va adopta această propunere, atunci ar trebui să se aplice soluţia deja trasată în cauza Lin I (Cauza C-107/23 PPU Lin), fără însă a motiva deloc această soluţie.

Atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei, afiliată poziţiei spectrului politic care promovează agresiunea împotriva judecătorilor, rezultă din cantitatea articolelor scrise, dedicate în special preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi Consiliului Superior al Magistraturii şi sistemului de justiție,în general, dar mai ales din calitatea acestora, denigratoare, de multe ori fără suport real şi cu interpretări întotdeauna tendenţioase”, arată CSM.

Peste 73% din dosarele prescrise sunt din vina procurorilor. O cincime din dosare venite inutil în instanțe

CSM a analizat în raport toate intervențiile de prescripție în toate dosarele din România. Iată ce a constatat:

„În urma analizei şi centralizării datelor ulterioare lunii iunie 2022, transmise de instanţele judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii a identificat un numär de 12.531 de dosare în care s-a pronunțat soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, vizând 14.584 de infractiuni.

• primă constatare statistică de o relevanţă juridică incontestabilă este aceea că, pentru un număr de 3.079 de infracţiuni (21,11%) din totalul analizat, prescripția răspunderii penale era deja împlinită la data sesizării instanței de judecată. Aceasta înseamnă că în mai mult de o cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătoreşti nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripţie, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a fost înaintat spre soluționare.
• Responsabilitatea exclusivă pentru aceste cauze incumbă în totalitate fazei de urmărire penală. În plus, pentru 878 de infracţiuni (6,03%), trimiterea în judecată a fost făcută după ce conţinutul Deciziei CCR nr. 358/2022 era cunoscut și era evident că termenul de prescripție urma să se împlinească în perioada imediat următoare, preferându-se ca acest lucru să fie constatat în faza de judecată, iar nu în faza de urmărire penală.
• Pentru infracţiunile la care termenul de prescripție s-a împlinit în cursul judecăţii, analiza distribuției temporale evidenţiază un rezultat statistic de o claritate incontestabilă: din intervalul de timp cuprins între data sesizării organului de urmărire penală şi momentul intervenirii prescripției, 73,48% a corespuns fazei de urmărire penală, în timp ce numai 26,52% a corespuns fazei de judecată (fond şi apel cumulat).
• Defalcarea statistică pe intervale procentuale de câte 10% confirmă şi amplifică această concluzie:
• pentru 3.347 de infracţiuni (29,09%), urmărirea penală a reprezentat între 90% şi 100% din intervalul temporal scurs între sesizarea organului de urmărire penală şi intervenirea prescripţiei răspunderii penale;
• pentru 2.658 de infracţiuni (23,10%), ponderea urmăririi penale s-a situat între 80% şi 90%;
• pentru 1.675 de infracţiuni (14,56%), urmărirea penală a reprezentat între 70% şi 80% din intervalul relevant.
• În cazul fazei de judecată, distribuţia este inversă si relevă că:
• pentru 3.205 infracţiuni (27,86%), perioada petrecută pe rolul instanțelor a reprezentat între 0% şi 10% din intervalul analizat;
• – pentru 2.681 de infracțiuni (23,30%), această perioadă s-a situat între 10% şi 20%;
• – pentru 1.747 de infracţiuni (15,18%), faza de judecată a reprezentat între 20% şi 30% din intervalul relevant.

Distribuția statistică a datelor demonstrează fără echivoc că, în majoritatea covârşitoare a cauzelor analizate (peste 70%), durata determinantă a intervalului scurs până la intervenirea prescripţiei a fost consumată în faza de urmărire penală, nu în faza de judecată.

In mod obiectiv, instanţele au preluat dosarele în etapa finală a termenului de prescripţie, după ce partea covârşitoare a acestuia fusese deja consumată anterior sesizării instanţei.

Această realitate statistică contrazice frontal retorica publică potrivit căreia practici administrative ale instanțelor – modificări de complete, delegări sau detaşări – reprezentat cauza determinantă a prescripţiei. Datele arată exact contrariul: în cele mai multe dintre cauze, termenul de prescripție era deja consumat în proporție de 70-90% înainte ca dosarul să intre efectiv în faza judecăţii.

O dimensiune distinctă și deosebit de semnificativă a analizei o constituie conduita instituțională a organelor de urmărire penală ulterior pronunţării Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 şi a Deciziei Înaltei Curți de Casație şi Justiţie nr. 67/2022, prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că normele referitoare la întreruperea prescripției sunt norme de drept penal material supuse legii penale mai favorabile.

Efectele juridice ale acestei decizii erau pe deplin previzibile pentru orice organ de urmărire penală: termenele de prescripție se recalculau ca mitior lex, iar în numeroase cauze prescripţia era deja împlinită sau urma să se împlinească iminent.

Potrivit dispozițiilor art. 327 C.proc.pen., procurorul are obligația de a dispune clasarea cauzei atunci când există o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, inclusiv prescripția răspunderii penale. Or, în loc să valorifice această cauză de stingere a acţiunii penale în faza de urmărire penală – prin dispoziţiile de clasare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. -, organele de urmărire penală au dispus, ulterior datei de 1 noiembrie 2022, trimiterea în judecată în 878 de dosare penale (8,96% din totalul dosarelor în care prescripția a intervenit pe rolul instanţelor), vizând 897 de infracţiuni (7,80% din total), pentru care termenul de prescripție urma să se împlinească într-un interval de timp incompatibil cu parcurgerea minimă a procedurii de cameră preliminară şi stabilirea unui termen de judecată în primă instanţă, arată CSM.

Concret, raportând aceste date la dispozițiile legale privind procedura camerei preliminare, se constată că: – pentru 503 infracţiuni (492 dosare), termenul de prescripție s-a împlinit în decurs de o lună de la sesizarea instanţei de judecată; – pentru 394 de infracţiuni (386 dosare), prescripția s-a împlinit în termen de două luni de la sesizare.

Această practică instituțională a avut şi un efect mediatic major: soluţia formală de încetare a procesului penal a fost ,încasată” public de instanţe, deşi dosarele petrecuseră practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală. în percepția publică, instanța a devenit astfel titularul aparent al responsabilității pentru prescripție, deşi analiza statistică demonstrează că aceasta intervenea, în realitate, pe fondul consumării aproape integrale a termenului în etapa anterioară judecăţii”, arată CSM.

Cine este de vină pentru prescripție? Parlamentul

CSM explică faptul că în 2018, Codul penal prevedea că întreruperea prescripţiei are loc în momentul în care este îndeplinit un act de procedură de către procuror, fără să fi cerut şi condiţia ca acest act să fie comunicat celui cercetat.

Curtea Constituţională a considerat că acest text este neconstituţional, fiind neprevizibil, întrucât, în lipsa comunicării actului către cel cercetat este dificil de stabilit când s-a produs întreruperea termenului de prescripţie, neputând fi exclusă o antedatare a actelor de procedură de către procuror, tocmai cu acest scop.

Prin urmare, termenul de prescripţie general rămânea aplicabil, însă nu mai exista text pentru întreruperea lui, astfel încât să curgă un nou termen de prescripţie de la întrerupere.

În consecinţă, începând cu 2018 textul a fost constatat ca fiind neconstituţional, Parlamentul având la dispoziţie un termen de 45 de zile, potrivit Constituției, pentru a modificările necesare.

Parlamentul nu a îndeplinit această obligaţie, lăsând problema prescripţiei nesoluţionata până în 2022, când Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu acest scop.

După declararea neconstituţională a textului din Codul penal (2018), judecătorii au considerat că termenul de prescripţie nu se mai întrerupe, astfel încât este aplicabil doar cel general (în funcţie de pedeapsa prevăzute de lege pentru fiecare infracţiune instituindu-se un termen de prescripție de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, 15 ani).

În anul 2022, Curtea Constituţională a constatat că „în absenţa intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale”.

CSM a constatat și derularea unei campanii de presă negative fără precedent la adresa Liei Savonea, șefa Curții Supreme, cu 140 de articole care-i conțineau în cheie negativă numele, în decurs de 290 de zile lucrătoare. Practic, 1 articol negativ a fost scris la fiecare 3 zile despre preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă mai mare de 1 an.

Cercetătorii spun că lumea e plină de specii pe care nu le cunoaștem încă. Și că multe vor dispărea înainte să le găsim.

Scientists have discovered dozens of previously unknown spiders and insects in Angola, according to CNN.

Among the most unusual finds are a spider that glows under ultraviolet light; a spider that mimics a ladybug; and an armored predatory cricket capable of shooting a caustic… pic.twitter.com/UTYORGVeaH

— lone wolf (@MApodogan) June 3, 2026

Un păianjen-crab care strălucește sub lumina ultravioletă, greieri cu carapace care pot stropi atacatorii cu un lichid de apărare și aproximativ 60 de specii de fluturi și molii în culori vii – sunt doar câteva dintre descoperirile unei expediții științifice pe platoul Lisima din Angola, desfășurate în februarie 2026.

Ce specii noi au fost identificate pe platoul Lisima din Angola

Expediția a dus la identificarea a opt specii noi de libelule și trei specii necunoscute de lăcuste, alături de aproximativ 60 de specii de fluturi și molii în culori spectaculoase.

Printre cele mai neobișnuite descoperiri se numără un greiere prădător cu carapace și o omidă de culoarea cuprului, împreună cu fluturele adult corespunzător – ambele nedescrise anterior de știință.

Un păianjen-crab cu coroană, care fluorescează sub lumina UV, a atras atenția cercetătorilor. A fost identificată și o nouă specie de păianjen cu pânză orbiculară, de culoarea portocalei sângerii, care imită buburuzele pentru a semnaliza prădătorilor că este toxic.

De ce sunt fascinanți greierii cu carapace descoperiți în Angola

Șeful expediției, Rob Taylor, a descris greierii cu carapace drept creaturi cu aspect feroce și cu un mecanism de apărare neobișnuit. Când sunt atacați, aceștia pot stropi inamicul cu un lichid.

„Arată foarte fioroși”, a spus Taylor pentru Reuters.

Platoul Lisima alimentează prin apele sale patru dintre cele mai importante râuri ale Africii: Congo, Okavango, Zambezi și Cuanza. Zona prezintă o biodiversitate remarcabilă, dar este amenințată de tăierile ilegale de copaci, defrișări, mineritul artizanal al diamantelor și agricultura de tip „tăiere și ardere”.

Câte specii există pe Pământ și câte sunt în pericol de dispariție

Oamenii de știință estimează că pe Pământ există 8,7 milioane de specii, dintre care știința a identificat până acum doar 1,5 milioane. Criza ecologică globală a împins un milion de specii de plante și animale spre extincție. Peste 800 de specii de animale au dispărut de pe Pământ începând cu aproximativ anul 1500.

Cercetătorii din întreaga lume încearcă să înregistreze și să documenteze cât mai multe specii înainte ca acestea să dispară din cauza activității umane.

Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției. Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară.

Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:

Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;

BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;

Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;

Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;

ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;

Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;

Exim Banca Românească  SA: 96,49 milioane lei;

CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;

UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;

Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;

Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

„Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva”

Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

„Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri.

Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă.

Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală.

Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației.

Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit oficialilor, ședința în cadrul căreia Plenul Consiliului Concurenței a decis sancționarea băncilor implicate în stabilirea indicelui ROBOR a avut loc vineri, 5 iunie, iar după aceea, fiecare bancă a fost informată cu privire la nivelul sancțiunii în cazul său.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

„Regulile spun că băncile trebuie să coteze independent”

Președintele Consiliului Concurenței a confirmat, în conferința de presă de luni, că documentele strânse – care au stat la baza raportului de aproape 700 de pagini – indică faptul că reprezentanții băncilor au făcut schimb de informații pentru a crește ROBOR-ul.

„Rezultatul acestui schimb de informații, da, este că viciază procesul și da, asta duce la creștere. Cu cât? Nu e un cartel, nu e ceva de genul ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5, nu vorbim de așa. (…) Nu e un cartel. E un schimb de informații, stabiliri de metodologii, comunicări, e adevărat, între ei și trei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și puteau să se influențeze unii pe alții”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.

„Ce spun regulile? Și regulile noastre sunt bune, că regulile noastre au fost modernizate după eșecurile pe care le-au avut europenii și americanii, unde au aplicat sancțiuni. Regulile spun că băncile trebuie să coteze independent, chiar dacă nu dau banii, un anumit risc trebuie să aibe. Ce am constatat noi – repet, riscul există, dar deci cotațiile sunt ferme și timp de 15 minute chiar te poate obliga cineva să dai bani la dobânda pe care a anunțat-o – în schimb ele se uită una la la alta, pot să vadă ce cotează o bancă și ce cotează alta și atunci poate să aibă loc o aliniere a cotațiilor lor. Deci asta procesul ăsta de stabilire a indicelui. Plus că există comunicări între bănci, întrebări și metodologii pe care le-au pus împreună la punct. Deci sunt un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

„Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procent. Deci nu vorbim aici de procent, pentru că oricum ROBOR e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională stabilește un maxim și un minim, în esență, deci culoarul e larg de de câteva procente, de ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin a celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC-ul este bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, ci pe tranzacțiile reale, și atunci, zona asta care acuma e majoritară la populație nu este direct afectată. Dar rămân o serie de credite care sunt legate de ROBOR, deci creditele în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.

Potrivit instituției, perioada vizată de investigație, care a fost declanșată în 2022, începe din 2018.

Cum s-au stabilit amenzile

În ceea ce privește amenzile, metodologie prin care au fost stabilite, ponderea lor și impactul asupra sistemului bancar, Bogdan Chirițoiu a confirmat că este cea mai mare amendă ca valoare, dar nu cea maximă procentual. A

Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, sancțiunile au fost stabilite pe baza unei metodologii aparte, pornind de la venituri, ceea ce a fost evident mai complicat decât în cazul sancțiunilor obișnuite, ce vizează companii. Procentual, este vorba de ponderi cuprinse între 5 și 7% din venituri, a spus Bogdan Chirițoiu.

Întrebat de reporterul Mediafax despre momentul în care sunt așteptate să fie plătite cele aproximativ 710 milioane de euro – având în vedere că deciziile plenului Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat – șeful instituției a avansat un termen de 60 de zile.

Conform, legii Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile, înainte de finalizarea procesului de contestare a acestor.

„Momentan am dat un verdict, asta înseamnă deliberarea. Acum, ca și la tribunal, vine motivarea. Lucrăm în momentul de față la motivare. Planul nostru este să o terminăm într-o lună de zile – legea ne dă maxim patru, dar din motivele noastre procedurale, vrem să o terminăm într-o lună de zile. Din momentul când li se comunică decizia motivată, din momentul respectiv au o lună de zile să facă plata și să atace în instanță”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Plata acestor sancțiuni nu ar trebui să aibă un impact asupra funcționări băncilor, a estimat șeful Consiliului Concurenței la întrebarea Mediafax.

„Sunt bani care pleacă din bănci, dar, dacă vă uitați, sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani. Deci, din punctul ăsta de vedere nu cred că e un impact care le-ar afecta funcționarea”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

La întrebarea Mediafax în ceea ce privește traseul și șansele de câștig ale dosarului întocmit – de a fi confirmat de instanță, sau, dimpotrivă, de a fi considerat insuficient de bine susținut de dovezi și cei 710 milioane de euro să trebuiască să fie returnați băncilor – președintele Consiliului Concurenței a indicat rata de succes ridicată ca urmare a acțiunilor de contestare, care durează, în mod uzual cam cinci ani.

„Suntem în mâinile judecătorilor, desigur, va decide Înalta Curte până la final. Dar istoria ne spune, unu, că rata noastră de succes este bună, deci suntem peste 90% rata de succes la Înalta Curte. E un caz clar pe concurență, adică e un caz fără mari dubii, e un caz în care probele sunt evidente. E un caz care, constatând noi o încălcare a tratatului de funcționare a Uniunii Europene, a fost un caz care a fost discutat cu Comisia Europeană. (…) Dacă Comisia Europeană era împotriva cazului, evident că nu eram aici. Deci cazurile noastre nu ajung, nu ajung să fie la părți decât dacă au fost validate cu Comisia Europeană”, a conchis șeful autorității naționale de concurență.

Consumatorii ar putea cere despăgubiri

Consumatorii care se simt afectați, cei care cred că le-au crescut ratele la credite ca urmare a comportamentului băncilor descoperit de inspectorii de concurență pot să se adreseze instanței.

„Există legislație europeană, în sensul ăsta, da, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru a trebuie o acțiune subsecventă. Deci după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile. (…) Noi nu stabili prejudicii în acțiunile de concurență. Standardul din lege, deci ce trebuie noi să dovedim este că au avut loc schimburi de informații care afectează sau care ar putea să afecteze concurența, asta e ce ne cere legea”, a precizat șeful autorității naționale în domeniul concurenței.

„Gândiți-vă că vor fi, pot să fie foarte multe cazuri, care vor merge la instanțe diferite din toată țara și nu am nicio idee cum vor aborda completele respective cazurile. Nici nu avem în România experiență de așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe legea concurenței, nu am idee cum vor reacționa instanțele”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.

Traseul investigației

„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.

La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.

„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 80 de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.

„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.

Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.

Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Astfel, investigația a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.

Lansată pentru Cupa Mondială din Italia 1990, piesa „World in Motion” a devenit unul dintre cele mai cunoscute cântece din istoria fotbalului englez. Melodia a fost interpretată de trupa New Order și a rămas în memoria suporterilor datorită celebrului momentului rap susținut de fostul internațional englez John Barnes.

Keith Allen, unul dintre autorii versurilor, susține însă că mare parte din textul melodiei a fost construit în jurul unor aluzii pe care publicul nu le-a remarcat la momentul lansării, potrivit relatărilor publicației britanice LadBible.

Titlul original, respins de Federația Engleză

Allen a dezvăluit că piesa urma inițial să se numească „E for England”, iar versurile includeau referințe care au stârnit îngrijorarea Federației Engleze de Fotbal (FA).

Potrivit acestuia, oficialii englezi au respins rapid ideea după ce au considerat că titlul poate fi interpretat ca o referire la consumul de ecstasy, un drog extrem de popular în Marea Britanie la începutul anilor ”90.

Allen a explicat că primise sarcina de a aduce mai mult umor și mai multă lejeritate în versurile create pentru New Order. Iar, după renunțarea la titlul inițial, autorul a continuat să introducă în versuri jocuri de cuvinte și aluzii care, spune el, au trecut neobservate pentru majoritatea ascultătorilor.

Majoritatea versurilor sunt aluzii

Potrivit lui Keith Allen, o mare parte a textului este construită pe jocuri de cuvinte și referințe ascunse. Autorul a explicat că a încercat să introducă în versuri mai multe sensuri și mesaje subtile, fără ca acestea să fie evidente pentru publicul larg.

„Practic, dacă descompui versurile, majoritatea sunt fie aluzii homosexuale, fie aluzii la consumul de droguri”, a spus Allen. Britanicul a explicat că mai multe pasaje aparent inocente din melodie au fost scrise intenționat astfel încât să poată fi interpretate în mai multe moduri.

Allen a oferit și un exemplu din celebrul rap interpretat de John Barnes, fostul internațional englez care a evoluat pentru Liverpool și a devenit una dintre figurile emblematice ale fotbalului englez din anii ’80 și ’90.

„Trebuie să ții și să dai la momentul potrivit. Poți fi lent sau rapid, dar trebuie să ajungi la linie”, a explicat el, susținând că versurile conțin multiple înțelesuri.

Autorul consideră că mesajele ascunse au fost construite suficient de subtil pentru a trece neobservate de majoritatea ascultătorilor. El a descris ulterior versurile drept „destul de inteligente”, tocmai pentru că sensurile secundare nu au fost observate de public în momentul lansării.

Cum a ajuns John Barnes să interpreteze celebrul rap

Secvența rap interpretată de fostul internațional englez John Barnes rămâne unul dintre cele mai memorabile momente ale melodiei și a devenit emblematică pentru generații de suporteri englezi.

Fostul mijlocaș a povestit într-un interviu pentru revista GQ că nu fusese alegerea evidentă pentru acest rol, însă producătorii căutau un jucător care să poată interpreta versurile clar și cu naturalețe.

Potrivit lui Barnes, decizia a fost influențată atât de faptul că unii dintre colegii săi aveau accente regionale greu de înțeles pentru publicul larg, cât și de o competiție amicală de rap pe care o avusese anterior cu Des Walker, Des Walker, unul dintre fundașii de bază ai Angliei la Cupa Mondială din 1990.

„Ascultam rap de la 17 ani și eram fan al unor trupe precum The Sugarhill Gang, așa că mi s-a părut ceva destul de simplu”, a declarat Barnes.

Un cântec devenit legendă

Momentul a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute pasaje din istoria cântecelor dedicate fotbalului englez, iar versurile sale sunt și astăzi recitate de suporteri atunci când este evocată participarea Angliei la Cupa Mondială din Italia 1990.

De altfel, la peste trei decenii de la lansare, „World in Motion” continuă să fie considerat de mulți suporteri cel mai reușit cântec lansat vreodată de Anglia pentru o Cupă Mondială.