Alerta este în vigoare până la ora 19:30.
Localităţile vizate sunt Şinca, Recea, Mândra, Voila, Hârseni, Lisa şi Beclean.
Se vor semnala grindină de medii şi posibil mari dimensiuni (mai mare de 3…5 cm), averse torenţiale (30…50 l/mp), vijelie cu rafale de 60…80 km/h, frecvente descărcări electrice.
Articolul Cod roşu de ploi torenţiale şi vijelii în Braşov apare prima dată în Mediafax.
Sofia va deveni centrul artei contemporane din regiune între 2 și 5 octombrie 2025, odată cu desfășurarea celei de-a doua ediții a Sofia Art Fair la Sofia Tech Park.
Tema centrală a acestui an IMAGINE – un apel de a regândi ceea ce este posibil: pentru creatori, de a-și reimagina viitorul, pentru galerii, de a lărgi spectrul vizibilității artistice și pentru public, de a îmbrățișa arta contemporană în toate formele ei.
Ediția din acest an va reuni reprezentanți din douăsprezece țări, inclusiv Franța, Italia, Țările de Jos, Spania, Ungaria, Letonia, România, Austria, Georgia, Azerbaidjan, Cehia și Bulgaria.
Expoziția va aduce împreună o mare varietate de abordări artistice – de la pictură, sculptură, fotografie și obiecte până la medii digitale și hibride.
Galeriile bulgare vor fi bine reprezentate, cu participanți din Sofia și din alte orașe ale țării.
Această diversitate subliniază ambiția Sofia Art Fair de a fi nu doar o expoziție, ci o hartă culturală a artei contemporane din Europa de Sud-Est și nu numai.
Printre cele mai așteptate prezențe ale ediției se numără Cristina Kahlo și Agoria.
Cristina Kahlo, fotografă și artistă vizuală mexicană, este și strănepoata celebrei Frida Kahlo.
Lucrările sale rezonează cu teme precum memoria, identitatea și intensitatea emoțională, evocând spiritul neîmblânzit al ilustrei sale rude.
De cealaltă parte, Agoria – artist francez, DJ și pionier al artei digitale – va aduce o energie diferită programului.
Cunoscut pentru peisajele sale sonore imersive și încărcate emoțional, dar și pentru instalațiile digitale, Agoria este primul artist care a creat o experiență vizuală completă pentru Musée d’Orsay și a fost prezent și în cadrul ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice Paris 2024.
Implicarea sa adaugă târgului o dimensiune pronunțat futuristă, în care tehnologia și arta se împletesc.
Împingând și mai departe granițele convenționale, Sofia Art Fair va prezenta o colaborare specială cu Laboratorul de Realitate Virtuală și Augmentată al Sofia Tech Park.
Într-o zonă dedicată, vizitatorii vor putea explora o expoziție imersivă VR/AR, care va include proiecte selectate prin apel deschis – o inițiativă ce face legătura între inovație și creativitate într-un format nou, bazat pe experiență directă.
Târgul va fi accesibil unui public variat, printr-o serie de activități paralele.
Intrarea va fi gratuită pentru persoanele sub 18 ani și pentru cei aflați în situații defavorizate.
Biletele costă 23 de euro pentru toate cele trei zile de expoziție.
Articolul Strănepoata Fridei Kahlo, Cristina Kahlo, vine la IMAGINE – cel mai important târg de artă din Europa de Sud-Est, Sofia Art Fair. IMAGINE – Expoziții imersive, artă digitală și clasică, dezbateri, ateliere apare prima dată în Mediafax.
Comisia Europeană a propus un buget istoric de 1.816 miliarde de euro pentru perioada 2028–2035, cu 100 de miliarde destinate Ucrainei și 35% climei și biodiversității. Urmează ani de negocieri tensionate.
Executivul european a prezentat miercuri propunerea pentru bugetul central al Uniunii Europene pe șapte ani, începând din 2028: 1.816 miliarde de euro este planul ambițios pe care Ursula von der Leyen l-a numit „un buget pentru o nouă eră”. Documentul prevede creșteri semnificative în cheltuielile pentru climă, cercetare și sprijin extern, dar și o schimbare a modului în care Uniunea își colectează fondurile, potrivit politico.eu.
„35% din bugetul propus va merge către intervenții în domeniul climei și biodiversității”, a anunțat von der Leyen în fața Parlamentului European, accentuând angajamentul european de a-și păstra rolul de lider global în procesul de tranziție ecologică.
Suma propusă include un pachet de 100 de miliarde de euro alocat Ucrainei, destinat reconstrucției, apărării și integrării treptate în piața unică europeană. „Acest sprijin este un semnal clar că UE este alături de Ucraina pe termen lung”, a declarat președinta Comisiei Europene, reluând mesajul transmis săptămâna trecută la Roma, când a transmis că: „Europa este alături de Ucraina din prima zi și va rămâne alături atât timp cât va fi necesar.”
În plus, Comisia propune dublarea bugetului programului Horizon Europe, principalul instrument de finanțare a cercetării și inovării în cadrul UE. Programul a beneficiat de un buget inițial de aproximativ 95,5 miliarde de euro. De asemenea, se menține intenția de a susține tranziția digitală și competitivitatea economică a blocului european.
În ciuda ambițiilor extinse, Comisia dorește să mențină contribuțiile statelor membre la nivelurile actuale, prin reformarea mecanismelor de colectare a veniturilor proprii ale UE.
Veniturile proprii ale UE reprezintă sursele directe de finanțare ale bugetului european, colectate independent de contribuțiile statelor membre. Acestea includ o parte din taxele vamale, un procent din TVA-ul fiecărui stat membru, dar și surse noi, precum taxa pe plastic nereciclat, veniturile din certificatele de emisii și, în perspectivă, impozitarea companiilor digitale sau o taxă de carbon la frontieră. Reformând mecanismele de colectare, UE urmărește să-și diversifice sursele de finanțare prin introducerea unor venituri noi, reducând dependența de contribuțiile statelor membre.
Comisia a susținut că bugetul său va ajunge la 2000 de miliarde de euro, deoarece ia în calcul corecții pentru inflație și rambursările datoriilor contractate după pandemia de Covid. Suma a stârnit controverse: europarlamentarul român liberal Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și negociator-cheie pentru buget, a criticat metoda de calcul, numind-o „înșelătoare”, iar punctul său de vedere a fost împărtășit și de alți legislatori din diverse grupuri politice.
Propunerea pentru bugetul UE va fi supusă unor negocieri intense timp de cel puțin doi ani cu Parlamentul European și cu guvernele naționale.
Se așteaptă ca multe capitale europene să ceară un buget mai mic sau cu alte priorități: „Abia acum începe cu adevărat cursa pentru viitorul financiar al Europei”, a declarat comisarul pentru buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în comisia de buget a Parlamentului European.
Bugetul propus este exprimat în prețuri din 2025 și, comparativ cu bugetul actual pentru perioada 2021–2027, de aproximativ 1.200 de miliarde de euro în prețuri curente, reprezintă o creștere semnificativă. Ca pondere din venitul național brut al blocului comunitar, aceasta înseamnă o majorare de la 1,1% la 1,26%.
Articolul Comisia Europeană a propus un buget record pentru UE și sprijin substanțial alocat Ucrainei. Urmează câțiva ani de negocieri apare prima dată în Mediafax.
Perchezițiile au avut loc în localități din Mureș precum Miheșu de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Răzoare și Valea Largă.
Operațiunea s-a desfășurat simultan și într-o locație din Cluj.
Paralelel cu descinderea, mai multe persoane din cercul apropiaților lui Gânj Emil sau bănuite că ar fi avut legături cu acesta sunt conduse la Postul de Poliție din Miheșu de Câmpie. Acestea urmează să fie audiate și verificate de anchetatori.
Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, este principalul suspect în uciderea și incendierea unei tinere de 23 de ani din Miheșu de Câmpie, județul Mureș, pe 8 iulie 2025. Bărbatul are un trecut infracțional grav, fiind condamnat în 2008 la 3 ani cu suspendare pentru act sexual cu un minor de 13 ani, iar în 2011 a ucis un bărbat, primind 15 ani și 6 luni închisoare. A fost eliberat condiționat în noiembrie 2020, cu 5 ani și o lună înainte de termen.
Articolul Descinderi în Mureș și Cluj în cazul criminalului din Mureș. Apropiații, duși la audieri apare prima dată în Mediafax.
Bugetul pentru 2026, prezentat marți de guvernul francez, care presupune un efort de aproape 44 de miliarde de euro pentru redresarea finanțelor publice, a fost primit cu rezerve serioase de către opoziție, dar și de aliați ai lui Macron, potrivit Le Figaro.
Édouard Philippe, care și-a făcut deja cunoscută candidatura la alegerile prezidențiale din 2027, consideră măsurile de austeritate anunțate de premierul François Bayrou, doar un „plan de urgență” care nu atacă problemele de fond: „Aproape nimic din ceea ce propune Bayrou nu rezolvă problema. Permite doar limitarea consecințelor. Cred că este conștient de asta”.
Fost prim-ministru și actual edil al orașului Le Havre, un important port din nord-vestul Franței, politicianul de centru-dreapta a fost timp de trei ani prim-ministrul Franței, sub președinția lui Emmanuel Macron. Deși aliat cu liderul francez, Philippe are o poziție autonomă și uneori critică față de unele politici guvernamentale, mai ales în chestiuni economice și bugetare.
Politicianul francez susține că lipsa unei reforme structurale din politicile publice care „nu mai funcționează” face ca planul bugetar să fie doar o soluție temporară. În opinia sa, unica valoare a planului este că oferă „o reacție de amploare pentru a plasa Franța într-o situație mai favorabilă după adoptarea acestuia”.
În locul unor ajustări izolate, viitorul candidat la președinția Franței cere o revenire la tripticul său politic: a munci mai mult, a cheltui mai puțin și a taxa mai puțin, formula nefiind nouă, ci instituită în perioada în care a fost prim-ministru: „Pentru a salva sistemul, trebuie să muncim mai mult, să cheltuim mai puțin și să taxăm mai puțin. Poate că nu am fi ajuns aici dacă această traiectorie ar fi fost urmată…”
Întrebat despre o propunere vehiculată recent în spațiul public francez, de a elimina două zile libere legale pentru a crește producția națională, Philippe s-a arătat rezervat: „Mai bine am lucra 14 ore în plus pe an”, ceea ce ar însemna, în opinia sa, un efort real dar rezonabil, fără să atingă zilele naționale libere.
Fostul premier consideră că guvernul știa că planul bugetar va fi probabil respins de Parlament, dar l-a prezentat oricum: „Cred că acest plan a fost pregătit cu aproape certitudinea că moțiunea va fi votată”, sugerând că executivul a mers înainte în mod calculat, asumându-și riscul politic.
Articolul Fostul premier francez critică măsurile de reducere a deficitului: Nu sunt o reformă structurală apare prima dată în Mediafax.
Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR, spune că există o posibilitate mare de pierdere a zeci de miliarde de euro din fondurile europene, din cauza nerespectării angajamentelor fiscale de către Guvernul Bolojan.
Comisia Europeană a transmis deja că ia în calcul suspendarea finanţărilor pentru România.
În timpul unei şedinţe la Parlamentul European, Teodorescu i-a adresat întrebări lui Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie, legate de eventualele sancţiuni financiare aplicabile ţării noastre.
„Din pricina unor decizii politice imature din ultimii ani, România se află astăzi în pragul suspendării plăţilor şi angajamentelor de plată din fondurile structurale şi din PNRR. Vorbim de zeci de miliarde de euro. Indiferent de scenariu, în spatele tuturor acestor investiţii, programe de finanţare şi alocări bugetare care riscă să fie întrerupte, se află cetăţenii români, părinţi, copii, familii, angajaţi. Într-un cuvânt: oameni. Şi aceştia nu trebuie să plătească preţul incompetenţei clasei politice româneşti.”, a spus europarlamentarul AUR.
Ea a mai spus și că Valdis Dombrovskis a descris România drept „cel mai grav caz de nerespectare fiscală din Uniunea Europeană”, precizând că suspendarea plăţilor viitoare reprezintă o variantă aflată în analiză la nivelul Comisiei.
„Regulamentele sunt foarte clare: Comisia nu are opţiunea de a ignora situaţia. România a înregistrat unele progrese, însă trebuie să continuăm să vedem acţiuni concrete. Dacă proiectele de lege necesare sunt adoptate şi România revine pe traiectoria corectă, procedura poate fi oprită în orice moment. Din momentul în care aceste acţiuni vor fi puse în aplicare, vom fi în situaţia în care România nu va mai pierde bani.”, a declarat Valdis Dombrovskis, potrivit Georgianei Teodorescu.
În opinia Georgianei Teodorescu, totul depinde de modul în care autorităţile române tratează reformele negociate cu Uniunea Europeană.
„Avem o obligaţie morală faţă de cetăţeni să nu pierdem aceste fonduri. Nu este vorba doar despre cifre şi reguli, ci despre viitorul economic al unei întregi generaţii. România nu trebuie să fie ţapul ispăşitor al eşecurilor unor lideri incompetenţi. Guvernul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru acest subiect vital.”, a transmis europarlamentarul AUR.
Articolul România, în pragul pierderii fondurilor europene. Georgiana Teodorescu (AUR): „Guvernul ne lasă fără bani europeni!” apare prima dată în Mediafax.
Imaginile au surprins momentul în care clădirea ministerului era lovită, obligând prezentatorul TV să se adăpostească. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a distribuit înregistrarea, declarând că „loviturile dureroase au început”.
Forţele de Apărare Israeliene au confirmat că au vizat ministerul şi zona din apropierea palatului prezidenţial. Potrivit ministerului sirian al sănătăţii, cel puţin 13 persoane au fost rănite în atacuri, transmite CNN.
Operaţiunea militară israeliană urmează violenţelor din weekend între forţele druze şi triburile beduine din oraşul Suwayda, din sudul Siriei, care au determinat intervenţia guvernului sirian împotriva minorităţii druze.
Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a justificat campania ca fiind esenţială pentru „a preveni vătămarea comunităţii druze” şi pentru a proteja frontiera sudică. Katz a avertizat că IDF „va ontinua să acţioneze cu forţă în Suwayda pentru a distruge forţele care au atacat druzii, până la retragerea lor completă”.
Statele Unite consideră situaţia „îngrijorătoare”, trimisul special american pentru Siria, Tom Barrack, îndemând Israelul să înceteze atacurile. Însă oficialii israelieni par hotărâţi să continue operaţiunea militară.
„Către fraţii noştri druzi din Israel – puteţi conta pe Forţele de Apărare Israeliene pentru a vă proteja fraţii din Siria”, a declarat Katz într-un comunicat.
Articolul Israelul a bomardat Siria. Cel puțin 13 persoane au fost rănite apare prima dată în Mediafax.
Decizia premierului Bolojan de a restructura Institutul Cultural Român (ICR) ca parte a demersului său de reducere a deficitului bugetar nu a trecut neobservată de câțiva membri importanți ai mediului cultural de la noi.
Bunăoară, scriitoarea Ana Blandiana postează miercuri pe Facebook un mesaj alarmat, dar lucid și responsabil, în egală măsură, în care atrage atenția că măsurile luate de guvernul Bolojan de reducere a deficitului bugetar întrec, în unele locuri, buna măsură a lucrului care se vrea bine făcut.
Cunoscută ca o scriitoare angajată în societate, cu puternică voce morală, Ana Blandiana postează mesajul nu din postura de protestatar de conjunctură, ci de scriitor cu conștiință:
„Acest text este adresat atenției Președintelui Nicușor Dan și Premierului Ilie Bolojan, doi oameni în care am absolută încredere și ale căror acțiuni și eforturi, de-a dreptul eroice, sunt convinsă că vor avea în cele din urmă succes.
Știu că, în aceste zile de maximă încordare, gestul meu poate părea deplasat, dar conștiința mea de scriitor nu-mi îngăduie să nu-l fac.
Este un gest de alarmă declanșată de prezența Institutului Cultural Român printre instituțiile – în general de factură financiară si economică – care urmează să fie restructurate prin Programul de Guvernare”.
Ana Blandiana atrage din nou atenția asupra subfinanțării culturii – un domeniu pe care oamenii politici pare că nu-l iubesc, dacă e să aruncăm o privire scurtă asupra măsurilor luate de-a lungul guvernelor anterioare.
Oscilând între speranță și deziluzia istorică acumulată în timp, scriitoarea atrage atenția asupra riscului pe care-l presupun „graba administrativă și urgența financiară”, care ar putea să distrugă tot ceea ce Institutul Cultural Român a construit în 25 de ani de existență:
„Unul dintre puținele lucruri bune – în afară de libertate – care i s-au întâmplat culturii române după 1989 a fost înființarea ICR în formatul gândit de Horia Roman Patapievici, un format care a reușit să reziste și să funcționeze în pofida măsurilor guvernamentale din ultimii ani.
A deconstrui – în graba administrativă și urgența financiară de acum – acest format care, în mai puțin de un sfert de secol, a reușit să așeze cultura română contemporană pe harta Europei, mi se pare un pericol real de a-i bloca eficiența și un atentat la locul pe care am reușit, târziu și cu greu, să-l obținem în conștiința culturală a lumii.
Să nu uităm că – de la matematică la literatură și de la robotică la cinematografie – cultura este singurul domeniu în care suntem cu adevărat competitivi, chiar dacă oamenii politici ai ultimilor 35 de ani nu observă acest lucru”.
Scriitoarea și-a exprimat frustrarea față de prioritățile economice ale statului:
„Nu cred că m-aș fi hotărât să scriu acest text dacă nu aș fi descoperit că TVA-ul aplicat cărților este 11%, în timp ce impozitul pe jocurile de noroc este 4%”, a scris Ana Blandiana în postarea de pe Facebook.
„Disprețul fată de cultură, propriu tuturor partidelor politice, nu trebuie să întunece și acest nou început.
Nu cer, asemenea celor de pe treptele ministerelor, excludere de la regulile generale de austeritate, economisire și ordine, cer doar respect pentru nevoia culturii de a funcționa după criterii specifice care să-i asigure reprezentarea autonomă și eficiența”.
Articolul Ana Blandiana, mesaj „alarmat” către Bolojan, despre restructurarea ICR: „Cultura e singurul domeniu în care suntem cu adevărat competitivi” apare prima dată în Mediafax.
Atacul asupra colonelului SBU Ivan Voronici a fost revendicat printr-un mesaj publicat în limba ucraineană pe Telegram. Gruparea „Baza”, fondată în SUA, a fost anterior desemnată organizație teroristă în mai multe state și este suspectată de legături cu serviciile secrete rusești. Fondatorul său, Rinaldo Nazzaro, fost contractor al Pentagonului, locuiește în prezent la Sankt Petersburg și este bănuit că acționează în interesul Kremlinului.
În mesajul de revendicare, gruparea avertizează că asasinatul colonelului Ivan Voronici „nu este sfârșitul, ci începutul”, promițând continuarea atacurilor asupra oficialilor ucraineni. Serviciile antiteroriste din Ucraina au reacționat prompt: duminică, SBU a anunțat eliminarea celor doi suspecți implicați, care erau înarmați și, potrivit autorităților, coordonați de „serviciile speciale ruse”.
Ivan Voronici era un veteran al SBU, cu o carieră de peste două decenii în operațiuni speciale. A condus Direcția a Cincea, unitate specializată în eliminarea țintelor strategice, inclusiv în asasinarea lui Arsen Pavlov („Motorola”) în 2016. În 2024, unitatea sa a jucat un rol crucial în incursiunea ucraineană din regiunea rusă Kursk.
Gruparea teroristă „Baza” a comis, potrivit Institutului pentru Dialog Strategic, cel puțin 10 atacuri incendiare în Ucraina începând cu luna martie. Deși autorul crimei împotriva lui Voronici nu este identificat oficial, acțiunea se aliniază cu retorica și acțiunile recente ale grupării.
Serviciile ucrainene avertizează că astfel de operațiuni pot escalada, având în vedere campaniile de recrutare și propagandă susținute de „Baza” pe platforme digitale controlate de infrastructură rusă. Oficialii de la Kiev iau în calcul noi măsuri pentru combaterea amenințării teroriste cu legături externe.
Articolul Asasinatul colonelului Ivan Voronici, ofițer SBU. Atacul a fost revendicat de gruparea extremistă „Baza”, cu legături suspecte cu Rusia apare prima dată în Mediafax.
Moscova a lansat noi acuzații împotriva țărilor europene. Ea susține că acestea riscă foarte tare din cauza investițiilor masive în înarmare. Kremlinul a reluat ideea că Rusia ar putea lua în calcul folosirea armelor nucleare, conform agenției DPA.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că statele europene alocă sume foarte mari pentru armament, contribuind astfel la prelungirea conflictului din Ucraina.
„Desigur, este foarte greu de prevăzut ceva pe fondul unei astfel de stări emoţionale, la limita iraţionalităţii care domneşte pe continentul european”, a declarat Peskov, citat de presa rusă.
Peskov a adus în discuție și modificările recente ale doctrinei nucleare a Rusiei. El a precizat că aceasta include acum și cazurile în care puteri nucleare „incită” țări fără arme nucleare să desfășoare acțiuni ostile împotriva Rusiei, interpretate ca acte de agresiune.
Franța și Marea Britanie sunt singurele două state europene care dețin arme nucleare. Kremlinul nu a menționat direct niciuna dintre ele, dar mesajul a vizat, în mod evident, contextul actual de securitate de pe continent.
Articolul Kremlinul critică Europa pentru cheltuielile de război și avertizează din nou asupra opțiunii nucleare. Peskov: Ţările europene cheltuiesc sume uriaşe pe arme pentru a alimenta războiul în Ucraina apare prima dată în Mediafax.