Mediafax

Donald Trump a spus miercuri că nu are planuri să-l înlăture pe Jerome Powell din funcția de președinte al Rezervei Federale, transmite Reuters.

Precizarea vine după ce Bloomberg a publicat un material potrivit căruia Trump ar lua în considerare această măsură, fapt care a provocat scăderi pe bursă și pe piața valutară, dar și o creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale.

Trump a respins acea informație, spunând că este falsă.

„Nu exclud nimic, dar cred că este foarte puțin probabil, cu excepția cazului în care va trebui să plece din cauza unei fraude”, a declarat președintele american.

Comentariul se referă la criticile recente venite din partea Casei Albe și a unor parlamentari republicani, care s-au arătat deranjați de costurile mari pentru renovarea sediului Fed din Washington, în valoare de 2,5 miliarde de dolari.

După declarațiile președintelui, bursele și-au mai revenit, iar randamentele obligațiunilor au scăzut mai puțin. Trump l-a criticat din nou pe Powell pentru că nu a redus dobânzile, spunând despre el că este un președinte „groaznic”.

Donald Trump a recunoscut că a discutat cu unii republicani despre ideea de a-l da afară pe Powell, dar a spus că el este mai rezervat decât ei în privința acestui pas.

Articolul Trump respinge ideea concedierii lui Jerome Powell de la conducerea Fed apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul a explicat că există probleme sistemice în ceea ce privește detașările la ambasade, multe dintre acestea fiind necesare din cauza lipsei de angajări în perioada pandemiei și în anii anteriori.

Sunt ambasade în zone dificile unde nu prea vrea să meargă nimeni, iar la unele concursuri nu a aplicat nimeni din interiorul ministerului.

Referindu-se la bugetul MAE, ministrul a subliniat că România alocă doar 0,8% din PIB pentru Afacerile Externe, ceea ce consideră insuficient pentru mizele internaționale actuale. „Nu putem să avem doar 0-0,8% din PIB alocat Ministerului Afacerilor Externe pentru mize atât de mari cum sunt mizele pe care le are România acum internațional”, a declarat ea.

Țoiu a anunțat că, odată restabilit echilibrul bugetar, va fi necesară o reevaluare a grilei de salarizare pentru a atrage personal calificat în țările cheie și parteneriatele strategice pentru România.

Articolul Țoiu: MAE a economisit două milioane de lei în primele două săptămâni, dar bugetul rămâne insuficient apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reușita, în viziunea lui Cîțu, nu se reduce la simpla menținere la guvernare sau la atingerea pragului de rotativă cu PSD.

El sugerează că doar „a rămâne” la putere nu este echivalent cu a face reforme reale și a atinge obiective pentru țară. Dacă singura reușită este menținerea unei rotații politice cu PSD, șansele pentru reformă sunt „aproape zero”, deoarece cele două obiective nu merg împreună.

„Dacă domnul Bolojan este serios și merge pe partea de reformă și va începe serios acolo și va continua și cu redresarea deficitului, este iarăși un obiectiv, dar va pierde parteneri pe drum, pentru că PSD nu va genera sprijin pentru astfel de reformă”, spune Cîțu.

Florin Cîțu consideră că liberalismul nu mai este reprezentat în prezent și că mulți votanți s-au orientat spre alte partide din cauza acestei apropieri de PSD. Acesta este de părere că sunt multe abuzuri făcute de statul român și consideră esențială crearea unei alternative liberale autentice, chiar și sub forma unui partid nou.

Articolul Florin Cîțu spune că Bolojan riscă să piardă sprijinul PSD apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deputatul Ștefan Ovidiu Popa afirmă că România nu se poate redresa prin austeritate aplicată orbește.

„PSD nu va accepta ca oamenii cu venituri mici sau medii, pensionarii, tinerii la început de drum sau IMM-urile autohtone să ducă pe umerii lor întreaga povară a echilibrării bugetare”, arată acesta.

Astfel, PSD va pune pe masa Guvernului un set de măsuri care vor fi incluse în pachetul 2 de reforme fiscale, structurat pe corectarea măsurilor excesive din primul pachet și aplicarea echității fiscale – pentru ca și cei care au profitat de breșele sistemului să contribuie la efortul comun.

Printre măsurile analizate: eliminarea CASS pentru veteranii de război și deținuții politici, reducerea indemnizațiilor și cumulului de funcții în CA-urile companiilor de stat, combaterea exportului de profit, limitarea abuzurilor din insolvență, impozitarea mai dură a speculațiilor cu criptomonede și a câștigurilor din jocuri de noroc, extinderea cotei minime de impozitare (0,5%) pentru toate companiile plătitoare de impozit pe profit și verificări ANAF și ITM bazate pe o matrice clară de risc.

„PSD are cel mai mare număr de parlamentari și este forța politică de care trebuie să se țină cont în orice formulă de guvernare. Avem atât responsabilitatea, cât și pârghiile necesare pentru ca vocea noastră să fie auzită în Coaliție”, susține deputatul.

Articolul Deputat: PSD se opune austerității și propune noi măsuri fiscale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sofia va deveni centrul artei contemporane din regiune între 2 și 5 octombrie 2025, odată cu desfășurarea celei de-a doua ediții a Sofia Art Fair la Sofia Tech Park.

Tema centrală a acestui an IMAGINE – un apel de a regândi ceea ce este posibil: pentru creatori, de a-și reimagina viitorul, pentru galerii, de a lărgi spectrul vizibilității artistice și pentru public, de a îmbrățișa arta contemporană în toate formele ei.

Abordări artistice variate

Ediția din acest an va reuni reprezentanți din douăsprezece țări, inclusiv Franța, Italia, Țările de Jos, Spania, Ungaria, Letonia, România, Austria, Georgia, Azerbaidjan, Cehia și Bulgaria.

Expoziția va aduce împreună o mare varietate de abordări artistice – de la pictură, sculptură, fotografie și obiecte până la medii digitale și hibride.

Galeriile bulgare vor fi bine reprezentate, cu participanți din Sofia și din alte orașe ale țării.

Această diversitate subliniază ambiția Sofia Art Fair de a fi nu doar o expoziție, ci o hartă culturală a artei contemporane din Europa de Sud-Est și nu numai.

Cristina Kahlo, strănepoata Fridei Kahlo, cea mai așteptată

Printre cele mai așteptate prezențe ale ediției se numără Cristina Kahlo și Agoria.

Cristina Kahlo, fotografă și artistă vizuală mexicană, este și strănepoata celebrei Frida Kahlo.

Lucrările sale rezonează cu teme precum memoria, identitatea și intensitatea emoțională, evocând spiritul neîmblânzit al ilustrei sale rude.

Agoria vine cu o dimensiune pronunțat futuristă

De cealaltă parte, Agoria – artist francez, DJ și pionier al artei digitale – va aduce o energie diferită programului.

Cunoscut pentru peisajele sale sonore imersive și încărcate emoțional, dar și pentru instalațiile digitale, Agoria este primul artist care a creat o experiență vizuală completă pentru Musée d’Orsay și a fost prezent și în cadrul ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice Paris 2024.

Implicarea sa adaugă târgului o dimensiune pronunțat futuristă, în care tehnologia și arta se împletesc.

Laboratorul de Realitate Virtuală și Augmentată al Sofia Tech Park

Împingând și mai departe granițele convenționale, Sofia Art Fair va prezenta o colaborare specială cu Laboratorul de Realitate Virtuală și Augmentată al Sofia Tech Park.

Într-o zonă dedicată, vizitatorii vor putea explora o expoziție imersivă VR/AR, care va include proiecte selectate prin apel deschis – o inițiativă ce face legătura între inovație și creativitate într-un format nou, bazat pe experiență directă.

Târgul va fi accesibil unui public variat, printr-o serie de activități paralele.

Intrarea va fi gratuită pentru persoanele sub 18 ani și pentru cei aflați în situații defavorizate.

Biletele costă 23 de euro pentru toate cele trei zile de expoziție.

Articolul Strănepoata Fridei Kahlo, Cristina Kahlo, vine la IMAGINE – cel mai important târg de artă din Europa de Sud-Est, Sofia Art Fair. IMAGINE – Expoziții imersive, artă digitală și clasică, dezbateri, ateliere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisia Europeană a propus un buget istoric de 1.816 miliarde de euro pentru perioada 2028–2035, cu 100 de miliarde destinate Ucrainei și 35% climei și biodiversității. Urmează ani de negocieri tensionate. 

Executivul european a prezentat miercuri propunerea pentru bugetul central al Uniunii Europene pe șapte ani, începând din 2028: 1.816 miliarde de euro este planul ambițios pe care Ursula von der Leyen l-a numit „un buget pentru o nouă eră”. Documentul prevede creșteri semnificative în cheltuielile pentru climă, cercetare și sprijin extern, dar și o schimbare a modului în care Uniunea își colectează fondurile, potrivit politico.eu.

„35% din bugetul propus va merge către intervenții în domeniul climei și biodiversității”, a anunțat von der Leyen în fața Parlamentului European, accentuând angajamentul european de a-și păstra rolul de lider global în procesul de tranziție ecologică.

Sprijin masiv pentru Ucraina

Suma propusă include un pachet de 100 de miliarde de euro alocat Ucrainei, destinat reconstrucției, apărării și integrării treptate în piața unică europeană. „Acest sprijin este un semnal clar că UE este alături de Ucraina pe termen lung”, a declarat președinta Comisiei Europene, reluând mesajul transmis săptămâna trecută la Roma, când a transmis că: „Europa este alături de Ucraina din prima zi și va rămâne alături atât timp cât va fi necesar.” 

De două ori mai mulți bani pentru cercetare, fără poveri suplimentare statelor 

În plus, Comisia propune dublarea bugetului programului Horizon Europe, principalul instrument de finanțare a cercetării și inovării în cadrul UE. Programul a beneficiat de un buget inițial de aproximativ 95,5 miliarde de euro. De asemenea, se menține intenția de a susține tranziția digitală și competitivitatea economică a blocului european.

În ciuda ambițiilor extinse, Comisia dorește să mențină contribuțiile statelor membre la nivelurile actuale, prin reformarea mecanismelor de colectare a veniturilor proprii ale UE.

Veniturile proprii ale UE reprezintă sursele directe de finanțare ale bugetului european, colectate independent de contribuțiile statelor membre. Acestea includ o parte din taxele vamale, un procent din TVA-ul fiecărui stat membru, dar și surse noi, precum taxa pe plastic nereciclat, veniturile din certificatele de emisii și, în perspectivă, impozitarea companiilor digitale sau o taxă de carbon la frontieră. Reformând mecanismele de colectare, UE urmărește să-și diversifice sursele de finanțare prin introducerea unor venituri noi, reducând dependența de contribuțiile statelor membre. 

Controverse asupra metodei de calcul, „înșelătoare”

Comisia a susținut că bugetul său va ajunge la 2000 de miliarde de euro, deoarece ia în calcul corecții pentru inflație și rambursările datoriilor contractate după pandemia de Covid. Suma a stârnit controverse: europarlamentarul român liberal Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și negociator-cheie pentru buget, a criticat metoda de calcul, numind-o „înșelătoare”, iar punctul său de vedere a fost împărtășit și de alți legislatori din diverse grupuri politice.

Propunerea pentru bugetul UE va fi supusă unor negocieri intense timp de cel puțin doi ani cu Parlamentul European și cu guvernele naționale.

Statele membre pregătesc contra-propuneri

Se așteaptă ca multe capitale europene să ceară un buget mai mic sau cu alte priorități: „Abia acum începe cu adevărat cursa pentru viitorul financiar al Europei”, a declarat comisarul pentru buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în comisia de buget a Parlamentului European.

Bugetul propus este exprimat în prețuri din 2025 și, comparativ cu bugetul actual pentru perioada 2021–2027, de aproximativ 1.200 de miliarde de euro în prețuri curente, reprezintă o creștere semnificativă. Ca pondere din venitul național brut al blocului comunitar, aceasta înseamnă o majorare de la 1,1% la 1,26%. 

Articolul Comisia Europeană a propus un buget record pentru UE și sprijin substanțial alocat Ucrainei. Urmează câțiva ani de negocieri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia celor trei capitale europene subliniază tensiunile dintre obiectivul sprijinirii Kievului și presiunea de a întări industriile militare autohtone.

Franța părăsește planul NATO de a cumpăra arme americane pentru Ucraina

Potrivit a doi oficiali citați de Politico, Parisul s‑a retras din schemă invocând apelurile președintelui Emmanuel Macron ca statele UE să prioritizeze achizițiile interne, menite să consolideze „autonomia strategică” europeană. În plus, constrângerile bugetare și creșterea țintei de cheltuieli pentru apărare au cântărit în decizie.

Italia respinge planul NATO de a cumpăra arme americane pentru Ucraina

La Stampa notează că Roma refuză achiziții directe din SUA, preferând sisteme precum SAMP/T – dezvoltat împreună cu Franța și deja livrat Ucrainei. Surse din Ministerul italian al Apărării insistă că poziția nu semnalează o diminuare a sprijinului pentru Kiev, ci solicită „modalități alternative” de contribuție. Italia ia în calcul să ofere logistică pentru transportul armelor americane pe cale aeriană, feroviară sau maritimă.

Cehia și alte state ezită față de planul NATO de a cumpăra arme americane pentru Ucraina

Guvernul de la Praga a confirmat prin publicația publico.cz că nu va participa la proiectul de armament condus de Trump. „Vom ajuta Ucraina pe alte căi”, au transmis autoritățile cehe.

Reacții europene la planul NATO

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, propune ca nota de plată să fie acoperită din activele rusești înghețate, nu din buzunarele contribuabililor UE. În același timp, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut la Bruxelles „împărțirea poverii”, amintind că sprijinul financiar este deja „un efort european”.

Inițiativa vizează achiziția de sisteme avansate de apărare aeriană produse în SUA, o parte urmând să fie transferate imediat Ucrainei. Divergențele dintre aliați relansează discuția despre echilibrul dintre solidaritatea transatlantică și stimularea industriei de apărare europene.

Articolul Trump propune, Europa refuză. Trei țări NATO nu vor să cumpere arme americane pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Poliția din Budapesta a deschis un dosar contravențional pe numele Gretei Thunberg, activista din Suedia, după ce aceasta a fost prezentă pe 28 iunie la marșul LGBTQ+ din capitala Ungariei, transmite De Ultimo Minuto.

Evenimentul a avut loc în Budapesta chiar dacă fusese interzis de guvern.

Consiliul local din sectorul 5 al Budapestei a anunțat pe 11 iulie că a fost deschis acest dosar. Până acum, nu există un motiv clar din partea autorităților pentru această decizie.

Poliția a spus că a făcut anunțul public deoarece nu știe unde se află Thunberg și nu o poate contacta direct. Aceasta este o procedură normală în astfel de cazuri.

Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a susținut acest marș, chiar dacă a fost interzis de guvernul condus de Viktor Orbán.

Mesajul Gretei Thunberg de pe rețelele sociale demonstrează și prezența sa la eveniment ca o formă de revoltă împotriva regulilor impuse. Ea a transmis că „fasciștii nu vor putea niciodată să interzică iubirea”.

Deși marșul nu a avut aprobare, poliția a spus săptămâna trecută că nu va investiga oamenii care au participat.

Guvernul lui Viktor Orbán a schimbat legile în ultimii ani, spunând că vrea să protejeze copiii. Însă aceste schimbări au dus la restricții severe pentru Marșul LGBTQ+, care are loc în mod obișnuit la final de iunie.

Chiar și în aceste condiții, între 200.000 și 400.000 de persoane au venit la marșul alternativ, spun unele estimări.

Articolul Greta Thunberg, vizată de un dosar în Ungaria după ce a fost prezentă la Marșul LGBTQ+ apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Donald Trump a criticat dur miercuri susținătorii săi care cer publicarea dosarelor Jeffrey Epstein, numindu-i „slăbănogi” al căror sprijin nu îl mai dorește. Atacul vine după ce Departamentul Justiției a refuzat să facă publice dosarele legate de cazul de trafic sexual.

„Noua lor escrocherie este ceea ce vom numi pentru totdeauna <farsa Jeffrey Epstein>, iar foștii mei susținători au mușcat momeala, cu cârlig, undiță și plumb”, a scris Trump pe Truth Social.

Controversa a izbucnit după ce un grup vocal de susținători ai președintelui, incluzând experți și politicieni de profil înalt, consideră că guvernul ascunde informații din dosarele poliției legate de cazul de trafic sexual al lui Epstein. Aceștia cred că documentele ar dezvălui mai multe despre legăturile sociale și de afaceri ale finantistului, transmite CNBC.

Departamentul Justiției a decis luna aceasta să nu mai facă publice dosarele Epstein și a anunțat că „lista clienților lui Epstein”, despre care se vorbea de multă vreme, nu există. Decizia a pus-o pe procurorul general Pam Bondi în centrul teoriilor conspiraționiste, iar Trump a apărat-o până acum.

Jeffrey Epstein, infractorul sexual condamnat și finanțistul cu relații influente, s-a sinucis în închisoare în 2019. În timpul vieții sale, Epstein a făcut parte dintr-un cerc de personalități foarte influente din politică, societate și afaceri.

Trump a acuzat democrații că profită de această ruptură din lumea MAGA: „Democrații de stânga radicală au dat din nou lovitura! Lăsați-i pe acești slăbănogi să continue și să facă treaba democraților. Nici să nu vă gândiți să vorbiți despre succesul nostru incredibil și fără precedent, pentru că nu mai vreau sprijinul lor!”.

Articolul Trump critică republicanii pentru cererile privind dosarul Jeffrey Epstein apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Alerta este în vigoare până la ora 19:30.

Localităţile vizate sunt Şinca, Recea, Mândra, Voila, Hârseni, Lisa şi Beclean.

Se vor semnala grindină de medii şi posibil mari dimensiuni (mai mare de 3…5 cm), averse torenţiale (30…50 l/mp), vijelie cu rafale de 60…80 km/h, frecvente descărcări electrice.

Articolul Cod roşu de ploi torenţiale şi vijelii în Braşov apare prima dată în Mediafax.