Mediafax

Biserica „Sfânta Familie”, singurul lăcaș catolic din Fâșia Gaza, a fost grav avariată joi dimineață în urma unui atac aerian care a ucis două femei și a rănit cel puțin șase persoane.

Medicii de la Spitalul Al-Ahli din Gaza City au confirmat victimele, iar agenția italiană ANSA, citată de Reuters, a relatat că șase persoane sunt în stare gravă.

Preotul paroh Gabriel Romanelli, cunoscut pentru corespondențele sale regulate cu Papa Francisc despre situația din Gaza, a suferit răni ușoare: „Biserica Sfânta Familie din Gaza a fost lovită de un raid în această dimineață. Există mai multe persoane rănite”, a transmis, într-o reacție inițială, Patriarhatul Latin al Ierusalimului. Relatări ulterioare din partea personalului medical au confirmat decesul a două femei, ambele refugiate în incinta bisericii.

Atacul asupra bisericii a avut loc pe fondul ofensivei militare intense desfășurate de Israel în Fâșia Gaza, care a provocat până acum moartea a mii de civili, printre care femei și copii, și a declanșat o criză umanitară severă, cu spitale în colaps, lipsă acută de apă, hrană și medicamente.

În ciuda gravității incidentului care a vizat un lăcaș de cult și victime civile, Forțele de Apărare ale Israelului s-au limitat la o reacție sumară, afirmând că „verifică informațiile”, fără să-și asume responsabilitatea sau să ofere explicații oficială privind natura și ținta loviturii.

„Nicio acțiune militară nu poate justifica atacul asupra unei biserici”

Lovirea unui loc de cult, și singurul de confesiune catolică din Fâșia Gaza, a amplificat îngrijorările privind respectarea dreptului internațional umanitar, care protejează explicit spațiile religioase și civile.

Premierul italian Giorgia Meloni a reacționat imediat: „Raidurile israeliene asupra Gazei au lovit și Biserica Sfânta Familie. Atacurile împotriva populației civile pe care Israelul le desfășoară de luni de zile sunt inacceptabile. Nicio acțiune militară nu poate justifica un asemenea comportament.”

În ultimele luni, Biserica Sfânta Familie devenise refugiu pentru zeci de civili, inclusiv copii și vârstnici, care fugeau din calea bombardamentelor. Imaginile și relatările din interiorul lăcașului de cult arată distrugeri masive: geamuri sparte, ziduri prăbușite și sânge pe pardoseala unei anexe unde se adăposteau mai multe familii. „Este o tragedie înfiorătoare. Acești oameni nu erau combatanți, ci creștini care se rugau și sperau să supraviețuiască”, a declarat un martor ocular, citat de presa internațională.

Biserica Sfânta Familie, afiliată Patriarhatului Latin de Ierusalim, a fost în trecut un simbol al rezilienței creștinilor din Gaza, o minoritate religioasă aflată sub presiune constantă în contextul conflictului.

Articolul Atac asupra singurului lăcaș catolic din Gaza: două femei au fost ucise, iar alte persoane rănite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Situația din zona Lungulețu privind utilizarea apei din Dâmbovița pentru irigații a fost rezolvată în urma dialogului dintre Administrația Bazinală de Apă Argeș‑Vedea, fermieri și autoritățile locale.

Reprezentanții Apelor Române au stabilit împreună cu agricultorii un set de principii care le va permite acestora să folosească în continuare apa pentru irigații, cu respectarea normelor legale. Până la 15 septembrie va fi întocmită o listă a fermierilor interesați, urmând să fie semnat un contract‑cadru care va preciza condițiile tehnice, programul de furnizare și tarifele aplicabile.

„Situaţia de la Lunguleţu s-a rezolvat (…) Până la 15 septembrie, se va face o listă cu cei care vor să folosească apa din Dâmboviţa şi vom semna un contract cadru în care vor fi stipulate condiţiile tehnice, programul de furnizare şi tarifele. Preţurile nu sunt deloc mari şi nu vor afecta viabilitatea economică a activităţii agricole de acolo”, a susținut Sorin Lucaci, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”.

Acesta a subliniat că există suficientă apă atât pentru irigații, cât și pentru alimentarea cu apă potabilă a Capitalei, iar furnizarea apei către București nu este în pericol.

De asemenea, conducerea ANAR a inițiat discuții la nivel guvernamental pentru stabilirea unui mecanism de reglementare a utilizării apei pentru irigații, astfel încât să fie protejat interesul public privind alimentarea cu apă potabilă.

Articolul Apele Române: Problema captărilor de apă de pe râul Dâmbovița a fost rezolvată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dan Dungaciu a susținut, la Marius Tucă Show de la Gândul, că PNRR nu este doar un plan economic, ci un instrument de guvernare externă. În opinia sa, România se află într-un proces accelerat de pierdere a suveranității, în favoarea unui model centralizat european. Astfel, alegerile și campaniile electorale ar putea deveni o simplă formalitate în câțiva ani, fără conținut politic real.

„Toate măsurile acelea de care spuneți că sunt măsuri sociale, economie, încet-încet se ajunge la paliere care anterior se presupunea că nu vor fi atinse. PNRR-ul este proiect de guvernare cu butoanele la Bruxelles. Noi o să ajungem, în câțiva ani, încât alegerile democratice din Europa vor fi inutile. Pentru că niciun politician nu mai poate să promită nimic. Dacă asta se vor duce, tu vei avea mâinile legate. De fapt, nu vom avea democrație”.

Analistul a afirmat că războiul din Ucraina oferă pretextul perfect pentru impunerea unor măsuri economice și sociale care, în timp de pace, ar fi fost imposibil de adoptat. Acesta a reamintit și că România nu a fost niciodată inclusă în proiectul geopolitic și că proiectul s-a născut de fapt pe ideea excluderii României din „Europa adevărată”.

„Cu tot cinismul de rigoare, sprijin acest tip de abordare și apoi se trece… ce ți se arată acuma este Ucraina, război, Rusia, pericol, și sub ele se amenajează niște chestiuni care, dacă ar fi fost vreme de pace, ar fi fost mai complicat de reglat. Se umblă la toate palierele, la toate sertarele. Vicegradul a fost făcut printr-un proiect care pleca de la ipoteza că Europa se termină în Ungaria sau maxim pe Carpați. Românii nu s-au calificat pentru acel institut decât în 1999. A fost un proiect geopolitic anti-românesc”.

Articolul „PNRR este un proiect de guvernare cu butoanele la Bruxelles” susține Dan Dungaciu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Joi are loc prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători.

În ședință a fost dezbătută sesizarea președintelui României privind legea adoptată de Parlament pe 21 iunie ce modifică Ordonanța de urgență din 2002 privind interzicerea organizațiilor fasciste, extinzând interdicțiile și la cele „legionare” și pedepsind cu închisoarea de la 3 la 10 ani înființarea unor astfel de organizații.

Dan trimisese CCR o sesizare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

Preşedintele considera că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.

CCR a respins însă sesizarea, cu unanimitate de voturi.

Legea care a ajuns pe masa preşedintelui pentru semnare se referea la adoptarea unei ordonanţe din 2002 care interzice grupările, simbolurile şi acţiunile de tip fascist, legionar, rasist sau care promovează ura faţă de anumite grupuri. Această lege modifică şi reglementările anti-antisemitism din 2018.

Principala schimbare pe care o aduce legea votată de Parlament în iunie 2025 este includerea explicită a grupărilor legionare în lista organizaţiilor interzise prin lege penală.

De ce a sesizat Nicușor Dan CCR-ul privind acestă lege?

Într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a explicat motivele pentru care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea privind combaterea antisemitismului, xenofobiei și a altor forme de extremism, contestată recent și de mai mulți deputați, printre care și Silviu Vexler. Legea a generat o dezbatere amplă, iar criticii ei susțin că textul ar putea duce la abuzuri și la interpretări arbitrare.

Preşedintele Nicuşor Dan a contestat legea la Curtea Constituţională, susţinând că mai multe prevederi încalcă Constituţia. Argumentul său principal este că legea foloseşte termeni vagi – cum ar fi „fascist”, „legionar”, „rasist” sau „xenofob” – fără să explice precis ce înseamnă aceşti termeni în contextul juridic. În special, expresia „organizaţie cu caracter legionar” este considerată de preşedinte prea neclară pentru a putea fi aplicată în mod corect de către instanţele de judecată.

Întrebat de un jurnalist despre afirmațiile deputatului Vexler, care și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest și a sugerat chiar desființarea strategiei naționale de combatere a antisemitismului, președintele a oferit un răspuns detaliat, începând cu o precizare de ordin constituțional.

„În primul rând, ca să lămuresc o chestiune de procedură, pentru că am văzut în spațiul public întrebarea: sunt atâtea probleme în România și președintele exact de legea asta s-a apucat. Ca să lămurim, este obligație constituțională a președintelui ca, pentru orice lege votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituțională, dacă apreciază că este neconstituțională, fie să o trimită înapoi la Parlament, dacă apreciază că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că, în acest interval legal, a promulgat „vreo 40-50 de legi”, iar în cazul legii privind combaterea antisemitismului a considerat necesar să sesizeze CCR. A făcut același lucru și în cazul codului rutier, care a fost retrimis Parlamentului pentru că „existau prevederi care încălcau niște directive europene, cel puțin așa au apreciat colegii mei”.

Articolul Prima mare înfrângere a lui Nicușor Dan. CCR a repins cu unanimitate sesizarea sa privind legea Vexler pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Mediului spune că situația bugetară actuală nu permite finanțarea achizițiilor de autoturisme scumpe, precum cele electrice.

„Înțelegem că oamenii care își cumpără, de exemplu, o mașină electrică, dau o sumă mult mai mare pe mașina respectivă, dar într-o situație bugetară complicată, cum este astăzi România, pur și simplu nu mai există banii la buget pentru a acoperi 7.000-8.000 de euro dintr-o mașină care și ea valorează niște zeci de mii de euro. Deci, noi o să mergem cu aceste vouchere în ideea, mai degrabă, de a ajunge acolo unde oamenii chiar au nevoie de ele, unde voucherele respective chiar fac o diferență”, a declarat Diana Buzoianu.

Deși nu s-a luat încă, o decizie oficială, ministrul Mediului spune că sumele de 12 mii de lei pentru mașinile hybrid și de 10 mii de lei pentru cele pe benzină, valabile înainte de suspendarea programului „Rabla”, rămân în vigoare.

„Da, voucherul de 12.000 de lei și 10.000 de lei vor rămâne. La fel, discuția este pentru voucherile mai ridicate”.

Zilele acestea Ministerul Mediului va lua o decizie finală cu privire la valoarea voucherelor mai ridicate. Diana Buzoianu afirmă că, în princiu va fi o diferență destul de mare pe zona de voucher pentru mașini electrice, pentru că și acel voucher era foarte mare.

Articolul Ministrul Mediului a dezvăluit care va fi valoarea voucherelor pentru „Rabla” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernatorul regional Mohammed Jameel Al‑Mayahi a confirmat joi, că zeci de bărbați, femei și copii au murit în urma incendiului care a cuprins un centru comercial cu mai multe etaje.

Imagini video publicate pe rețelele sociale arată clădirea în flăcări, cu oameni adunați pe acoperiș în timp ce pompierii încercau să stingă incendiul.

🔴🇮🇶IRAK – #ULTIMAHORA
🚨🔥INCENDIO EN UN CENTRO COMERCIAL EN KUT, 50 MUERTOS…

Al menos cincuenta personas, en su mayoría mujeres y niños, murieron después de que se declarara un gran incendio en un centro comercial de la ciudad de Kut, en el este de Irak, según ha informado a… pic.twitter.com/jUnI1Uqwv3

— 𝑴𝒚𝒔𝒕𝒆𝒓𝒚 𝑾𝒐𝒓𝒍𝒅 𝑵𝒆𝒘𝒔 (@mysteryWN) July 17, 2025

Cauza incendiului nu este cunoscută însă guvernatorul Al Mayahi a declarat printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare că rezultatele anchetei preliminare vor fi făcute publice în 48 de ore. Acesta a adăugat că a fost deschisă o anchetă asupra proprietarului clădirii.

Irakul a mai fost scena unor incidente similare în trecut, pe fondul nerespectării regulilor de siguranță. În 2021 peste 80 de persoane au murit în urma unui incendiu la Spitalul Ibn al‑Khatib din Bagdad, iar în 2023 cel puțin 150 de oameni au murit în urma unui incendiu la o sală de nunți din Qaraqosh, oraș situat în nordul Irakului.

Articolul Tragedie în Irak: Zeci de oameni au murit într-un incendiu la un centru comercial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Votul din Senat s-a încheiat cu 51-48 în favoarea adoptării măsurilor și a avut loc după 12 ore de dezbateri și voturi pe amendamente. Pachetul vizează tăieri de cheltuieli de 8 miliarde de dolari pentru programele de ajutor extern și de încă 1.1 miliarde de dolari pentru mijloacele mass-media finanțate public printre care NPS și PBS.

Majoritatea republicană a susținut ferm pachetul de măsuri, doar senatorii Susan Collins și Lisa Murkowski votând contra, invocând motive precum lipsa de detalii și posibilele consecințe negative ale tăierilor. Fostul lider republican, Mitch McConnell a votat împotriva pachetul în dezbaterile preliminare, dat a susținut varianta finală.

Pachetul merge spre Camera Reprezentanților care trebuie să îl adopte până vineri, după ce tot procesul legislativ a fost întârziat de propuneri noi făcute la Senat. Dacă va fi aprobat, pachetul ajunge la președintele Trump pentru a fi promulgat.

Articolul Senatul SUA aprobă pachetul de reduceri bugetare propus de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2028-2034. Documentul prevede între altele comasarea agriculturii cu domeniul coeziunii, lucru care a provocat nemulțumirea Parlamentului European.

Șefa diplomației române, Oana Țoiu, declară la RFI că Bucureștiul susține poziția PE:

„Noi susținem poziția Parlamentului European, care cere o implicare mai mare a lor ca fiind singurii aleși direct de cetățeni. Europarlamentarii noștri fac o echipă bună, chiar și între partide, atunci când vorbim de interesul național.

Noi am avut o întâlnire împreună cu președintele Nicușor Dan, cu toată echipa de europarlamentari, ca să ne asigurăm că avem o voce unitară și un interes național reprezentat prin ei acolo și nu doar că au fost deschiși, dar acesta este modul lor de lucru pe subiectele importante pentru România și este ceva ce noi apreciem. Credem că au dreptate când spun că trebuie implicați mai mult în proces”.

Oana Țoiu precizează că „în ceea ce privește anunțul făcut de Ursula von der Leyen și schimbările care au apărut în felul în care este structurat bugetul, vedem în față o provocare pentru România, pentru că această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective leagă asta de rezultate și de reforme, sigur, este o abordare constructivă, principial, este însă o abordare complicată în momentul în care ne uităm la experiența României de a fi pierdut miliarde pentru că nu a reușit întotdeauna să susțină ritmul de reforme și rezultate impus de acest tip de alocare financiară. Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar că trebuie să fim realiști cu faptul că avem nevoie de niște domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ține de păstrarea predictibilității unor finanțări. De exemplu, în agricultură”.

Șefa diplomației române spune că reducerea bugetului agriculturii nu este o veste bună

„În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat domeniului agriculturii și asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare, nu direct bugetul alocat României, nu am ajuns la această etapă, vorbim de bugetul total”.

Ministrul de Externe vede și un aspect pozitiv al bugetului UE: „Un lucru îmbucurător, ca să dau și o veste bună, pe care noi îl susținem legat de modificări este că acum vedem pe liniile financiare de alocare componenta transversală socială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pe aproape fiecare domeniu în momentul în care se alocă o finanțare, trebuie să se țină cont și de partea de integrare socială. De ce este asta foarte important pentru România? Pentru că noi în continuare și acasă și în diaspora internațional trebuie să ne asigurăm că avem o bună integrare pe piața forței de muncă, de exemplu, a tuturor categoriilor și atunci contează dacă într-un proiect dedicat energiei sau un proiect comercial sau un proiect care ține de infrastructură există întotdeauna și nevoia aceasta de a asigura o componentă de integrare”.

Oana Țoiu precizează că bugetul UE va fi negociat în perioada următoare

„Acest buget nu este final, intră într-o etapă de negocieri. Noi avem echipa noastră din MAE, de exemplu, o să fie mâine direct la Bruxelles, pentru a discuta mai departe despre asta. Avem și ministrul Agriculturii implicat și Ministerul Economiei, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor. Este o negociere care va continua pe fiecare dintre aceste paliere, pe de o parte.

Pe de altă parte, împingem pentru mai multă claritate, anunțul Ursulei von der Leyen este un anunț în termeni generali, dar sunt multe elemente de detaliu care lipsesc în acest moment și ele sunt necesare în etapa viitoare a negocierilor.

Lucrăm împreună cu europarlamentarii și din nou susținem poziția lor de a fi mai implicați în acest proces de negociere și nu este doar poziția României. Liderii grupurilor familiilor europene politice au semnat împreună o scrisoare fermă, în care cer asta. Și acasă, relația între Executiv și Parlament are nevoie de îmbunătățiri și iată și la Bruxelles”.

Articolul Oana Țoiu despre bugetul UE: Vedem o provocare pentru România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Peste 130.000 de joburi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului pe eJobs.ro, potrivit unui comunicat.

Din numărul total de joburi, o tremie a avut și salariul afișat în anunțul de angajare.

Dacă în ceea ce privește domeniile, IT-ul, ingineria, petrol / gaze și construcțiile au ridicat piața salariilor și au venit cu cele mai mari medii nete la nivel național, din punct de vedere geografic, Capitala și județele din Vestul țării continuă să domine clasamentul.

Potrivit datelor furnizate de Salario, comparatorul salarial marca eJobs, cel mai bine câștigă angajații din Capitală, cu o medie salarială netă de 5.665 de lei pe lună.

Pentru Cluj, al doilea cel mai bine plasat județ, media este de 5.000 de lei.

Salarii medii în alte județe

Aceeași medie a fost înregistrată, în primul semestru al anului, și pentru Timiș și Sibiu, acestea fiind, de altfel și singurele județe în care anul acesta media netă salarială a fost mai mare sau egală cu 5.000 de lei.

Pentru angajații din Iași, Brașov și Constanța, salariul mediu din primele șase luni ale anului a fost de 4.700 de lei, în timp ce în Argeș, Prahova și Dolj media a fost de 4.500 de lei.

Alte județe unde salariul mediu net încasat de cei care lucrează a fost de cel puțin 4.000 de lei pe lună au fost Bihor, Arad, Galați, Alba, Olt sau Tulcea.

Așteptări salariale vs. realitate

Cele mai mici salarii sunt raportate de angajații din Mehedinți, Giurgiu și Teleorman, toate trei cu o medie de 3.800 de lei pe lună și Caraș Severin și Maramureș, cu 3.900 de lei pe lună. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

În aproape toate județele, însă, așteptările candidaților sunt cu aproximativ 30% mai mari decât salariile pe care le și încasează.

Pentru București, spre exemplu, candidații se așteaptă la salarii cu 32% mai mari decât media înregistrată (7.500 de lei versus 5.665 lei).

Cele mai mari diferențe sunt în Brăila, unde așteptările sunt cu 50% mai mari decât media reală (6.000 de lei vs 4.000 de lei), Harghita (5.850 de lei vs. 4.000 de lei), Vrancea (5.800 de lei vs, 4.000 de lei) și Hunedoara (6.000 de lei vs. 4.200 de lei).

Chiar și pentru Cluj sau Timiș, două dintre județele fruntașe, există o diferență de 40% între așteptări și realitate – 7.000 de lei vs. 5.000 de lei.

Județele în care salariile reale sunt mai apropiate de așteptările candidaților sunt Argeș, cu o diferență de 25%, de la 4.500 la 5.6250 de lei, Bacău și Suceava, de la 4.000 la 5.000 de lei, dar și Constanța și Brașov, cu o diferență de 28%, de la 4.700 de lei la 6.000 de lei.

Articolul Județele cu cele mai mari salarii în prima jumătate a anului: Capitala conduce detașat, cu o medie netă de 5.665 de lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fenomenele vizate includ scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundații locale, care se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Prahova, Suceava și Botoșani.

Începând de joi, ora 12.00, până vineri, ora 24.00, este Cod galben de râuri din județele Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Sălaj, Harghita, Mureș, Alba, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Covasna, Argeș, Vâlcea, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Neamţ, Suceava, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Iași, Bacău, Botoșani, Constanţa și Tulcea.

Codul portocaliu vizează râuri din județele Harghita, Covasna, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Suceava, Neamţ, Vrancea, Galaţi, Botoșani, Iași, Vaslui, Constanţa și Tulcea, de joi, ora 18.00, până vineri la ora 12.00.

Bazinele afectate sunt Tisa – intrarea în ţară, Vișeu, Iza, Tur, Someș, Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomiţa, Călmăţui, Siret, Prut și râurile din Dobrogea.

Articolul Cod portocaliu de inundații pe râuri din 15 județe, până vineri la prânz apare prima dată în Mediafax.