Mediafax

Nouă sursă de îngrijorare pe piața bursieră vine dinspre Japonia, unde alegerile de duminică pentru Camera Superioară (care amenință majoritatea coaliției de guvernare a premierului Shigeru Ishiba).

Riscul politic crescut apasă asupra acțiunilor, obligațiunilor și yenului japonez.

Indicele MSCI (Morgan Stanley Capital International) al acțiunilor din Asia-Pacific, excluzând Japonia, a atins cel mai înalt nivel din 2021 încoace, însă indicele Nikkei din Tokyo a scăzut cu 0,3%, iar yenul se îndreaptă spre a doua săptămână consecutivă de pierderi, depreciindu-se cu aproximativ 0,7%, la 148,45 pentru un dolar – aproape de un minim al ultimelor două luni.

Obligațiunile japoneze sunt în scădere

Randamentele obligațiunilor japoneze pe 10 ani au scăzut vineri cu 1 punct de bază, la 1,545%, dar nu s-au îndepărtat prea mult de maximul ultimilor 17 ani, de 1,585%, atins mai devreme în cursul săptămânii.

Alegerile din Japonia de duminică ar putea fi cele mai importante din ultimii ani pentru Camera Superioară, putând contribui la instabilitate politică într-un moment marcat de incertitudini legate de dobânzi, îngrijorări tot mai mari privind sustenabilitatea fiscală și lipsă de progres în negocierile comerciale cu SUA.

În afară de asta, investitorii par destul de mulțumiți de o economie americană încă rezilientă și de rezultatele solide ale companiilor.

Cum este aleasă Camera Superioară și de ce este atât de importantă

Camera Superioară din Japonia, oficial cunoscută sub denumirea de Camera Consilierilor, reprezintă una dintre cele două camere ale Parlamentului Japoniei, denumit Dieta Națională. Cealaltă cameră se numește Camera Inferioară (sau Camera Reprezentanților).

Camera Superioară are rol de control și de echilibru față de Camera Reprezentanților.

Are 248 de membri, aleși pentru 6 ani, dar jumătate dintre locuri se reînnoiesc la fiecare trei ani, cum este cazul acum, la alegerile de duminică.

Camera Superioară este aleasă printr-un sistem mixt: o parte dintre membrii camerei sunt aleși prin vot proporțional la nivel național, iar ceilalți, prin vot direct în circumscripții electorale.

Are mai puține puteri decât Camera Inferioară, dar poate bloca sau întârzia inițiative legislative și are o influență semnificativă în privința politicilor publice.

În cazul unui conflict legislativ între cele două camere, Camera Inferioară are ultimul cuvânt în anumite condiții (cum ar fi la adoptarea bugetului sau alegerea prim-ministrului).

Alegerile pentru Camera Superioară pot schimba echilibrul de putere în Parlament și pot afecta capacitatea guvernului de a adopta legi.

Dacă partidul de guvernământ sau coaliția sa pierde majoritatea în această cameră, poate apărea un „parlament divizat”, care duce la blocaje legislative sau chiar la căderea guvernului, instabilitate care se repercutează asupra pieței bursiere.

Articolul Instabilitate pe bursele asiatice, cauzată de alegerile din Japonia de duminică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„România a fost și continuă să fie ținta acestor eforturi de interferență ale statelor străine”, declară vineri pe platforma X ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

„Avem un război la frontiera noastră. Este purtat cu arme letale, iar în fiecare zi se pierd vieți omenești. Însă agresiunea Rusiei nu se oprește aici. Astăzi (vineri, n.r.), împreună cu aliații noștri din NATO și partenerii din Uniunea Europeană, am condamnat public și ferm campaniile cibernetice desfășurate de actori aflați subordonat serviciilor de informații ruse”, declară ministra.

Ea adaugă că „împreună, vom aloca resursele necesare pentru a preveni, combate și răspunde acestor campanii. Am pregătit personal și am stabilit linii de dialog și cooperare între noi”.

„Cu toții înțelegem clar că nu doar democrația din România a fost și continuă să fie ținta acestor eforturi de interferență ale statelor străine. Scopul lor, în mai multe sectoare și țări, este de a ataca însăși fundația proiectului european: convingerea cetățenilor că, împreună, ne putem apăra mai bine valorile și teritoriile și putem construi un viitor mai bun”, mai spune Țoiu.

Ministra subliniază că „România continuă să avanseze neclintit pe drumul său european. Prosperitatea și securitatea aduse de angajamentul nostru european și euro-atlantic, precum și reziliența democrației noastre care decurge din acestea, nu sunt vești bune pentru Rusia”.

„Nu putem fi naivi: ceea ce este o veste bună pentru noi, pentru puterea și independența noastră, pentru forța noastră colectivă în cadrul familiilor din care facem parte și în care România este respectată și ascultată, este o veste proastă pentru Rusia, care acționează agresiv în încercarea de a schimba acest lucru. Noi nu vom permite acest lucru. Ei nu vor câștiga”, spune ea.

Țoiu declară că „am demonstrat acest lucru împreună anul trecut, la alegerile prezidențiale din acest an, și vom continua să o facem alături de partenerii noștri. Cetățenii României înțeleg jocul fricii și al minciunii asociat acțiunilor hibride ale Rusiei. În schimb, ei contribuie, prin adevăr și rațiune, la stoparea acestora în societatea noastră”.

Articolul Oana Țoiu: România a fost și continuă să fie ținta eforturilor de interferență străine apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După ce a fost sunat joi de președintele american Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis public regretul oficial al Israelului pentru atacul armatei israeliene, care a lovit lăcașul de cult catolic din orașul Gaza, provocând moartea a trei civili și rănirea altor zece. Incidentul, care a afectat singura biserică catolică din Fâșia Gaza, devenită refugiu pentru zeci de civili, inclusiv copii și vârstnici fugiți din calea bombardamentelor, a atras multiple critici internaționale.

Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a comunicat pe platforma X că lovitura a fost rezultatul unei „muniții rătăcite”, iar forțele de Apărare ale Israelului au menționat că ancheta preliminară sugerează că „fragmente provenite de la un obuz tras în timpul unei operațiuni în zonă au lovit biserica din greșeală”, fără să specifice ce operațiune ar fi avut în zona apropiată lăcașului catolic, potrivit Washington Post.

Regretele oficiale ale Israelului, declanșate de intervenția lui Trump

Autoritățile israeliene afirmă în comunicat că: „Israel regretă profund că o muniție rătăcită a lovit Biserica Sfânta Familie din Gaza. Fiecare viață nevinovată pierdută este o tragedie. Împărtășim durerea familiilor și a credincioșilor.”

Deși formularea nu vine explicit în numele lui Netanyahu, comunicatul reflectă o schimbare notabilă de ton în contextul criticilor crescânde privind operațiunile militare din Gaza. „Israel investighează incidentul și rămâne angajat în protejarea civililor și a locurilor sfinte”, se mai precizează în mesaj.

Potrivit The Times of Israel, declarația oficială pe X a venit la scurt timp după ce Trump i-a cerut explicații directe lui Netanyahu pentru atac. Apelul lui Trump către Netanyahu a avut loc joi dimineață, imediat după ce liderul american a aflat despre atac. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat că Trump a fost furios și profund afectat de incident și a cerut un răspuns urgent din partea guvernului israelian.

„Un tanc a tras direct asupra bisericii” 

Biserica Sfânta Familie, situată în nordul orașului Gaza, adăpostea în momentul atacului aproximativ 450 de civili strămutați, majoritatea musulmani, dar și creștini. Printre victime s-au numărat și persoane în vârstă care se aflau în corturile organizației caritabile Caritas, afectate de schijele rezultate din lovitura directă asupra acoperișului bisericii.

Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin de Ierusalim al cărui nume s-a aflat printre potențialii succesori ai Papei Francisc, a declarat pentru Vatican News că „un tanc a tras direct asupra bisericii. Armata spune că din greșeală, dar nu putem fi siguri de acest lucru.”

Într-un comunicat sever, Patriarhatul Ortodox Grec al Ierusalimului a numit incidentul „o încălcare flagrantă a demnității umane și a sacralității vieții.”

Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat „profunda tristețe” în legătură cu pierderile de vieți și a cerut din nou un armistițiu imediat. Papa nu a condamnat în mod direct Israelul, dar Vaticanul a menționat că „niciun conflict militar nu poate justifica atacurile asupra civililor și a lăcașurilor de cult.”

Articolul Netanyahu a dat vina pe „muniție rătăcită” pentru bombardarea bisericii catolice din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am avut în medie 300.000 de lei pe lună cheltuieli de protocol. Vorbim de sume mari, dar dacă ne uităm în detaliu, fiecare cabinet primea o alocare lunară de 300 de lei pentru secretari sau consilieri de stat și 500 de lei pentru șeful cancelariei”, declară Jurca.

Aceste sume, spune oficialul, acopereau costuri precum apă, cafea, ceai pentru ședințe sau vizite oficiale. În plus, era o practică obișnuită organizarea unor bufete după ședințele de Guvern.

„Vom reduce aceste cheltuieli interzicând demnitarilor să mai organizeze mese sau bufete în cadrul ședințelor. Fiecare cabinet va avea acces la strictul necesar, apă, cafea, ceai, dar nu mai mult”, precizează el.

„O sticlă de 0,33 l de suc costă 8,50 sau 9 lei. În hipermarket e 3,50, 4 lei. Diferențele sunt mari și se regăsesc la fiecare tip de produs. Am cerut lista de prețuri și vom analiza tot”, subliniază el, sugerând că se vor renegocia contractele existente.

Jurca a anunțat și reducerea semnificativă a numărului de mașini din dotarea Cancelariei, de la 30 la 15, ceea ce, spune el, reduce costurile la jumătate. De asemenea, mașinile cu consum ridicat vor fi înlocuite cu modele mai economice.

„Fiecare demnitar va avea acces la o Dacia Duster, dar nu va mai avea șofer. Își va conduce singur mașina, exact cum se întâmplă în mediul privat”, a afirmat Jurca.

Reorganizarea vizează și reducerea numărului de șoferi, dar și renegocierea contractelor pentru flota auto.

„Contractele actuale expiră la finalul lunii august. Dacă nu putem renegocia, vom căuta un alt furnizor. Poate chiar un parteneriat cu Dacia, care să ne pună la dispoziție mașini pentru Guvern, într-o formulă de promovare comună”, spune Jurca.

El adaugă că „noi am fi putut să cumpărăm aproape în fiecare lună 10 mașini, la cheltuielile pe care le-am avut”.

Articolul Jurca, despre cheltuielile de protocol ale demnitarilor: Am fi putut cumpăra 10 mașini apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În eforturile de eficientizare a structurilor statului, în vederea reducerii deficitului bugetar, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a anunțat schimbările ce urmează să se realizeze în cadrul instituției.

„Trebuie să fac câteva precizări generale. În acest moment, Cancelaria are un număr de 176 de posturi, cu un număr de 15 posturi vacante, dintre care 99, conform prevederilor legale, sunt posturile dedicate corpului administrativ al Cancelariei, diferența de 77 fiind posturile demnitarilor publici. Aici mă refer la, evident, premier, subsemnatul în calitate de șef de Cancelarie, consilier de stat, secretar de stat și aparatul fiecărui demnitar”, a declarat Jurca.

Despre schimbările ce ar putea să se realizeze, oficialul a declarat „Ceea ce propunem este următoarea formulă. Reducem consilierii de stat la un număr total de 11 posturi, secretarii de stat la 4 posturi, aparatul demnitarilor va fi de 14, asta înseamnă că fiecare consilier de stat sau secretar de stat va avea un consilier, nu doi, lucru care se transferă și în cabinetul primului ministru, care nu va mai avea o posturi, va avea cinci posturi, în cabinetul meu, care nu va avea trei posturi, va avea două posturi, rămâne șeful de cabinet, secretarul general, direcția de protocol se transformă în serviciu și va avea 12 posturi, direcția de comunicare se transformă în serviciu și va avea 18 posturi, direcția de asigurare resurse, unde avem contabilitate, buget, achiziții, va avea 22 de posturi și o nouă propunere este organizarea unui nou departament”.

Pentru sporirea eficitizării, acesta a mai descris următoarea inițiativă „Propunem organizarea unui departament pentru continuitate guvernamentală, care va avea principala menire de a urmări activitatea demnitarilor, de a o contabiliza și documenta, în același timp de a fi suportul comitetelor și consiliilor interministeriale, de a urmări informațiile care se discută și concluziile acestor comitete, și în același timp de a fi un departament de suport pentru alte activități pe care le vor face demnitarii sau chiar și ceilalți colegi din Cancelarie”.

Articolul Mihai Jurca anunță reorganizarea Cancelariei Prim‑Ministrului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Entități afiliate Serviciului Militar de Informații al Federației Ruse (GRU) au desfășurat atacuri cibernetice împotriva unor instituții din mai multe state NATO și UE, inclusiv România, informează vineri Ministerul Afacerilor Externe.

NATO și Uniunea Europeană au condamnat vineri, prin declarații oficiale, o serie de atacuri cibernetice desfășurate de entități subordonate GRU, serviciul militar de informații al Federației Ruse, împotriva mai multor țări membre, între care și România.

Atacurile au vizat instituții publice, infrastructură critică și alte organizații din spațiul euroatlantic, potrivit sursei citate.

Autoritățile occidentale consideră că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie hibridă mai amplă a Rusiei, intensificată pe fondul războiului din Ucraina, cu scopul de a slăbi reziliența democratică a statelor vizate și de a descuraja sprijinul acordat Kievului.

România s-a alăturat condamnării formulate de NATO și UE, subliniind că aceste atacuri reflectă disprețul Rusiei față de normele internaționale privind comportamentul responsabil în spațiul cibernetic.

Bucureștiul își reafirmă solidaritatea cu Aliații, membrii Uniunii Europene și partenerii afectați, și își exprimă angajamentul de a contribui la eforturile comune de prevenire și combatere a amenințărilor cibernetice.

GRU deține unele dintre cele mai sofisticate capacități cibernetice din lume, prin unități precum APT28 (Fancy Bear), APT44 (Sandworm) și Ember Bear.

Aceste grupuri sunt responsabile pentru numeroase operațiuni informatice malițioase la nivel global, vizând guverne, armată, presă și ONG-uri din statele aliate și partenere NATO și UE.

Articolul MAE: NATO și UE condamnă atacurile cibernetice orchestrate de serviciile secrete ruse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a anunțat vineri că Guvernul va reduce cu 40% personalul Cancelariei, o măsură ce va aduce economii semnificative la bugetul de stat, fără a afecta eficiența instituțională.

Guvernul pregătește o restructurare amplă a Cancelariei, cu o reducere totală de 40% a personalului, a declarat Jurca.

El a precizat că cele mai mari reduceri vor fi în rândul personalului militar, unde scăderea va ajunge la 48%.

„Pe aparatul tehnic al Cancelariei avem o reducere de 34%. Cam aceasta este propunerea”, a spus Jurca.

În ceea ce privește impactul financiar, acesta a explicat că diminuarea aparatului demnitarilor va aduce o economie de aproximativ 615.000 de lei pe lună, iar reducerea personalului funcționar va contribui cu încă 250.000 de lei lunar.

În total, Guvernul va economisi circa 850.000 de lei în fiecare lună.

Cheltuielile lunare actuale cu personalul Cancelariei se ridică la aproximativ 1,9 – 2 milioane de lei.

Jurca a subliniat că, în ciuda reducerilor, activitatea instituției trebuie să continue „la fel ca și până acum”, exprimându-și încrederea în profesionalismul angajaților care vor rămâne în structura restrânsă.

„Am încredere că toți cei care sunt profesioniști vor rămâne în Cancelarie și vor putea, într-o formulă restrânsă și mai eficient, să-și ducă misiunea la fel de bine cum au făcut-o până acum”, a concluzionat ministrul.

Articolul Mihai Jurca: Reducere de 40% a personalului Cancelariei și economii lunare de 850.000 de lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au început urmărirea penală față de 15 suspecți, persoane fizice și juridice, într-un dosar complex de corupție și infracțiuni silvice.

Printre cei vizați se află un primar de oraș și fostul director al Direcției Silvice Maramureș, cercetați pentru trafic de influență, respectiv cumpărare de influență, fapte comise înainte de ocuparea funcției.

Anchetatorii susțin că cei doi au fost implicați și într-un act adițional încheiat pe 26 iunie 2025 între Direcția Silvică Maramureș și o firmă privată, în legătură cu care sunt cercetați pentru abuz în serviciu și complicitate la această infracțiune.

De altfel, și un alt angajat din cadrul direcției este vizat pentru complicitate.

Fostul director mai este urmărit penal și pentru distrugerea sau ascunderea de probe, într-o încercare de a obstrucționa ancheta.

În perioada 15-17 iulie, au fost puși sub urmărire penală alți nouă suspecți – administratori de firme, personal silvic și angajați ai unor instituții publice – alături de patru persoane juridice.

Pe 15 iulie, polițiștii, sub coordonarea procurorilor, au efectuat 11 percheziții domiciliare în județul Maramureș (Vișeu de Sus, Borșa și Baia Mare).

Acestea au vizat sedii ale unor firme din sectorul forestier, instituții publice și locuințele unor persoane implicate în activitatea infracțională.

Dosarul include și infracțiuni precum tăiere ilegală și furt de arbori, contrabandă, precum și infracțiuni împotriva înfăptuirii justiției.

Articolul Corupție și tăieri ilegale în sistemul silvic: 15 suspecți, inclusiv un primar și un fost director apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Donald Trump a avut o relație de prietenie cu Jeffrey Epstein, finanțistul discreditat și condamnat pentru abuz sexual, timp de peste 15 ani, potrivit The New York Times.

Deși Trump s-a distanțat public de Epstein și l-a condamnat ulterior, interacțiunile lor din trecut au reintrat în atenția publică după ce administrația Trump a decis, în timpul mandatului său din 2025, să refuze desecretizarea completă a documentelor legate de cazul Epstein.

Prieteni în cercuri înalte: anii ’80 – începutul anilor 2000

Trump și Epstein au fost apropiați începând cu anii 1980 și până la începutul anilor 2000. Trump l-a lăudat în 2002, numindu-l „un tip grozav” care „iubește femeile frumoase, multe dintre ele foarte tinere”.

Cei doi au fost văzuți des la evenimente mondene, inclusiv la o petrecere Mar-a-Lago în 1992 și la o gală Victoria’s Secret în 1997. Numele lui Trump apare în jurnalele de zbor ale avionului privat al lui Epstein între 1993 și 1997, precum și în celebrul „carnețel negru”.

Mar-a-Lago și mărturia unei victime-cheie

Clubul privat Mar-a-Lago, deținut de Trump, a fost un loc-cheie în recrutarea Virginiei Giuffre, una dintre cele mai cunoscute acuzatoare ale lui Epstein.

Giuffre a susținut că a fost abordată acolo de Ghislaine Maxwell, pe când avea 16 ani, și că a fost manipulată să devină maseuza personală a lui Epstein.

Ulterior, ea a fost constrânsă să întrețină relații sexuale cu oameni influenți, inclusiv cu prințul Andrew. Giuffre s-a sinucis în aprilie 2024.

Dispută imobiliară și ruptura

În 2004, Trump și Epstein s-au confruntat pentru cumpărarea unei vile executate silit în Palm Beach. Trump a câștigat licitația, iar relația lor a început să se destrame. Ulterior, Trump a declarat că nu au mai vorbit de peste un deceniu și că nu a fost niciodată un „fan” al lui Epstein.

Epstein a fost arestat în 2019 pentru trafic de minori și s-a sinucis în arest în așteptarea procesului.

Maxwell a fost condamnată în 2021 la 20 de ani de închisoare pentru complicitate la abuz.

Trump a cerut o anchetă completă, dar în același timp i-a urat „toate cele bune” lui Maxwell, o afirmație care a generat reacții puternice.

Documente blocate și consecințe politice

În 2025, administrația Trump a făcut publice doar o parte din documentele din cazul Epstein, blocând altele care conțin, potrivit Departamentului de Justiție (DOJ), materiale sensibile cu abuzuri sexuale asupra minorilor.

Un raport al Departamentului Justiției a precizat că nu s-au găsit dovezi credibile privind o rețea de șantaj sau o „listă a clienților”.

Trump a calificat interesul public drept o „farsă” și i-a atacat inclusiv pe susținătorii proprii care insistă asupra subiectului.

Deși Trump insistă că nu a fost implicat în crimele lui Epstein, granița tot mai neclară dintre legăturile sociale și responsabilitatea legală continuă să alimenteze speculații.

Un nou val de controverse a izbucnit după ce analiza metadatelor a arătat că aproape trei minute lipsesc din așa-numita înregistrare „brută” de supraveghere a celulei lui Jeffrey Epstein, publicată de FBI.

Articolul Ce se știe despre prietenia lui Donald Trump cu Jeffrey Epstein apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șerban anunță că lotul Grințieș-Pipirig, care tranzitează județul Neamț, face parte din secțiunea montană a A8 Miercurea Nirajului-Leghin.

De vineri, toate cele patru loturi din cea mai dificilă secțiune a Autostrăzii Unirii au constructori desemnați.

„Contractul pentru lotul Grințieș-Pipirig are o valoare de aproape 6 miliarde lei, dar cel mai scump contract al secțiunii montane rămâne cel pentru lotul dintre Ditrău și Grințieș, cu o valoare de 6,2 miliarde lei, pentru care deja a început etapa de proiectare. Vreau să impun un ritm alert pentru construcția acestor loturi, pentru ca toți românii, inclusiv domnul ministru Pâslaru, să poată circula până în 2030, pe autostradă, de la Târgu Mureș la Târgu Neamț – Moțca pe o distanță de peste 200 km”, spune Ciprian Șerban.

Articolul Proiectarea și execuția celui mai dificil lot al Autostrăzii Unirii le va face un constructor român apare prima dată în Mediafax.