Mediafax

Și a pus-o pe Oana Țoiu, care, prin ce a făcut până acum, Elena Lasconi, întruchiparea habarnismului, analfabetismului în politică externă, este o lumină. Ea chiar habar n-are. Nu numai că n-are habar, dar are și, totuși și, că orice habarnist n-are conștiință că nu știe. Mă ales ea este ulteristă și ulteristii n-au conștiința că nu știu. Ei știu tot.

Şi în acest interviu ea s-a referit la disputa dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Ucraineană în legătură cu românii din Ucraina. Este inutil să intru aici într-o discuţie mai largă. O să prezint pe Cristoiu TV toată chestiunea.
Sigur este că în Ucraina, în cadrul efortului ucrainenilor de a dovedi că n-au nicio treabă cu Rusia, cu slavii şi că ei sunt olandeji, aşa i-a învăţat Zelenski, Biserica Ortodoxă Ucraineană a devenit autocefală, sigur şi cu complicitatea şmecherului ăla de la Constantinopol. A venit un patriarh acolo, care are şi el acolo o garsonieră dată de turci, după vremea lui Mahomed al II-lea şi el se crede marele patriarh. Mă rog.

S-a pus problema atunci ce facem cu bisericile ortodoxe româneşti din Ucraina. Aceste biserici erau subordonate patriarhiei Moscovei dintr-un simplu motiv, nu că erau românii mari admiratori ai Moscovei, ci pentru că li se permitea să ţină slujbă în limba română. A venit Biserica Ucraineană, a zis nu, vă subordonaţi nouă, dar asta înseamnă că nu vorbiţi în limba română, la slujbă, în ucraineană.

Şi sigur că s-a evit o problemă, adică pentru românii din Ucraina, dacă se opteze pentru Moscova sau pentru Kiev. Până la urmă s-a găsit o soluţie, după părerea mea, extraordinară, şi anume ei să treacă sub protecţia patriarhiei din România, care nu e tot una cu aia rusă. În acel moment ăştia, Kievul patriarhiei, care exprimă naţionalismul apropiat de fascism al unei mari părţi a Ucrainei, că aşa se… Istoria lor după 1990 vorbeşte de un naţionalism ăsta apropiat de extrema dreaptă, şi au intrat în război cu Biserica Ortodoxă Română.

Ce face ministrul nostru de Externe? Sigur, spune că e bine că s-au rupt ucrainenii de Moscova, care nu era treaba ei să dea cu părerea, dar, mă rog, ea este specialista. Ea, habarnistă fiind. Şi în legătură cu această dispută, zice, domnule,în legătură cu dacă românii din Ucraina să opteze pentru Biserica Ortodoxă Română sau pentru cea ucrainiană, este o dispută, sunt păreri diferite în rândul comunităţii româneşti din Ucraina.

De unde ştie ea? I-a zis SIE? I-a zis Vlase? I-a zis Nicuşor Dan? Pentru că, repet, normal că opţiunea pentru Biserica Ortodoxă Română era o opţiune în care nu eşti cu ruşii, foarte frumos, te-ai rupt, dar nici cu ucrainienii care îţi impun să fii sluga lor. Şi iată că ministra noastră de Externe, habarnista noastră, cea mult mai nepricepută decât Nicuşor Dan, greu de presupus, să vă imaginaţi cât de puţin se pricepe Nicuşor Dan, vă imaginaţi dacă e una şi mai nepricepută, ia apărarea Ucrainei în această dispută, când ar fi normal să zică, dom’le, eu cred că totuşi opţiunea comunităţii este pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru că, din câte ştiu Oana Ţoiu nu este ucraineană. Poate că nu e ucraineancă, dar e un agent de influenţă a Ucrainei.

Articolul În disputa dintre BOR și Biserica Ucraineană, ministra de externe a României, habarnista Oana Țoiu, ține partea Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a transferat în perioada 2-30 iunie 2025 fonduri în valoare totală de 97,9 milioane de euro în conturile beneficiarilor din mediul rural.

Potrivit unei postări a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sumele au fost acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014–2020 (PNDR 2020) şi Planul Strategic PAC 2023–2027 (PS 2027).

Prin PNDR 2020, AFIR a efectuat plăţi în valoare de 60,6 milioane de euro pentru proiecte de modernizare a fermelor, sprijinirea tinerilor fermieri, dezvoltarea infrastructurii rurale şi iniţiative legate de cooperare, asigurări agricole şi dezvoltare locală.

În paralel, alte 37,2 milioane de euro au fost alocate prin Planul Strategic PAC 2023-2027 pentru investiţii esenţiale în agricultura sustenabilă.

Printre acestea se numără instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, bunăstarea animalelor şi infrastructura agricolă.

Articolul AFIR a plătit aproape 98 de milioane de euro beneficiarilor din mediul rural în luna iunie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Meta Platforms Inc. a anunțat vineri că nu va adera la Codul de bune practici pentru AI propus de Uniunea Europeană, susținând că documentul creează „incertitudini legale” și reprezintă un „abuz de reglementare”.

Directorul pentru afaceri globale al Meta, Joel Kaplan, consideră că exagerarea reglementărilor de către UE va frâna dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale: „Europa merge pe un drum greșit în privința AI”, a scris pe LinkedIn responsabilul Meta, citat de Bloomberg.

„Acest cod introduce o serie de incertitudini legale pentru dezvoltatorii de modele, precum și măsuri care depășesc cu mult ceea ce prevede AI Act”, a transmis Kaplan.

Codul de bune practici este un document voluntar elaborat de Uniunea Europeană pentru a ajuta companiile care dezvoltă modele avansate de inteligență artificială – precum ChatGPT sau LlaMA – să respecte cerințele noului AI Act, regulamentul UE privind AI.

Codul include măsuri privind transparența, documentarea modelelor, drepturile de autor, precum și siguranța sistemelor AI. Companiile care aleg să semneze codul pot beneficia de protecție juridică suplimentară în cazul unor litigii privind nerespectarea legii. UE a publicat codul la începutul lunii iulie, iar aprobarea sa finală urmează să fie dată de Comisie și de statele membre.

Conflict transatlantic

Decizia Meta reaprinde tensiunile dintre marile companii tehnologice americane și autoritățile de reglementare europene. Administrația Trump a intervenit deja în aprilie pentru a convinge UE să renunțe la cod, considerându-l părtinitor și împotriva firmelor din SUA.

Pe fondul criticilor, zeci de companii europene, printre care Airbus, ASML și Mistral AI, au cerut Comisiei Europene, într-o scrisoare deschisă, suspendarea cu doi ani a aplicării AI Act, invocând nevoia unei abordări „mai prietenoase cu inovația”.

În prezent, încălcarea AI Act poate atrage sancțiuni de până la 7% din cifra de afaceri anuală a unei companii sau 3% pentru dezvoltatorii de modele avansate.

Articolul Meta refuză să semneze codul UE pentru inteligența artificială: „Este prea restrictiv” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deși nu mai ocupă funcția de primar general, Nicușor Dan influențează Primăria Capitalei prin consilierii săi rămași în instituție și prin consultările frecvente cu actualul edil interimar, Stelian Bujduveanu. Potrivit surselor politice citate de Gândul, fostul edil are în continuare un cuvânt de spus în special în privința dosarelor juridice în care Primăria este implicată.

Conform acelorași surse, Nicușor Dan insistă ca Municipalitatea să nu renunțe la procesele începute în mandatul său, considerând că acestea sunt esențiale pentru interesul public. Comunicarea dintre Dan și Bujduveanu se face în principal prin Andreea Miu, fosta șefă de cabinet a președintelui, în prezent angajată în PMB, chiar dacă relațiile dintre ea și edilul interimar nu sunt lipsite de tensiuni.

Pe fondul incertitudinii privind stabilirea datei alegerilor locale, surse apropiate scenei politice susțin că premierul Ilie Bolojan și Nicușor Dan – cuplul politic supranumit „BoloDan” – îl vor sprijini pe Cătălin Drulă pentru funcția de primar general al Capitalei. Fost ministru al Transporturilor și fost lider USR, Drulă este considerat un candidat „surpriză”, dar cu viziuni similare cu ale lui Bolojan în privința reformei administrative.

Cătălin Drulă este văzut ca un reformator radical, iar trecutul său la Ministerul Transporturilor – unde a luat măsuri dure, inclusiv demolarea chioșcurilor ilegale din stațiile de metrou – îl recomandă, potrivit premierului, pentru conducerea Capitalei. Totuși, stilul său direct și auster ar putea atrage critici, mai ales în contextul în care administrația locală se confruntă cu nevoia de echilibru între eficiență și nevoile sociale.

Între timp, Guvernul nu a stabilit un calendar oficial pentru alegerile locale din București, deși, conform Legii 115/2015, era de așteptat ca acest lucru să fie făcut până în prezent.

Articolul Gândul: Nicușor Dan nu a plecat definitiv din Primăria Capitalei. Surse politice: Insistă ca Municipalitatea să continue procesele din instanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat un interviu pentru publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care a discutat despre alegerile anulate din țară, în noiembrie 2024, relațiile sale personale și ale României cu Statele Unite, planurile economice și prioritățile guvernamentale. Articolul din presa germană a inclus în titlu opinia președintelui referitor la situația din țară: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”, sunt cuvintele lui Nicușor Dan.

Întrebat despre influența unor figuri precum J.D. Vance, Steve Bannon sau Elon Musk în sprijinirea candidaților rivali din campania electorală care a trecut, Nicușor Dan a spus că au existat afirmații din partea unor americani legate de anularea alegerilor, însă acestea nu au reflectat poziția oficială a administrației americane. De asemenea, întrebarea s-a referit și la apelul telefonic pe care președintele l-a primit, conform spuselor sale, de la Donald Trump, după victoria categorică din turul al doilea.

„Au existat câteva declarații americane cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, dar acestea nu au reprezentat poziția oficială a Casei Albe, ci opiniile unor persoane individuale. Ulterior, unii candidați populiști din România au pretins că au sprijinul guvernului american, însă acest lucru nu a fost adevărat. Au călătorit în SUA, unde aveau firme de lobby, și au reușit să participe la câteva interviuri în podcasturi. Dar asta a fost tot. Avem un parteneriat strategic și o bună cooperare militară cu Statele Unite. Este important ca acest lucru să continue.”

În ceea ce privește baza de la Mihail Kogălniceanu, președintele a afirmat că investițiile vor continua și că recentele decizii NATO privind creșterea cheltuielilor apărării vor întări stabilitatea alianței.

„La ultima reuniune de la Haga, statele membre NATO au decis creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cred că acest lucru face mai puțin probabilă o retragere a Statelor Unite din NATO. Investițiile în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, astfel încât aceasta să poată găzdui trupe din SUA, precum și ai altor aliați și parteneri.”

Moldova, un subiect delicat și de impact

În cadrul interviului său pentru presa germană, Nicușor Dan a spus că România urmărește cu atenție evoluțiile din Republica Moldova și că există deja legături energetice, iar alte proiecte vor urma. În privința unirii, el a explicat că Bucureștiul nu va acționa fără sprijinul majorității moldovenilor.

„Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Aproximativ un milion de oameni de acolo dețin și cetățenia română. Îi vom sprijini pe multiple planuri. Există deja conexiuni între rețelele noastre de gaze și electricitate, iar alte proiecte de infrastructură sunt planificate pentru viitor.”

„În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018, cu ocazia centenarului acelui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție care prevede: dacă Republica Moldova va fi pregătită pentru unire, și România va fi pregătită. În prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii. Atât timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde niciun demers. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină.”, a declarat președintele României.

Redresarea bugetului și evitarea populismului

Printre subiectele abordate de Nicușor Dan în cadrul interviului, nu a putut lipsi și deficitul ridicat al României, care rămâne, în continuare, o problemă centrală. Deși guvernul vrea să reducă deficitul, trebuie și să mărească cheltuielile pentru apărare.

„Am o înțelegere foarte geometrică a lucrurilor. Problema populismului nu este, sau este, doar într-o foarte mică măsură, una ideologică. Este vorba, în primul rând, despre încrederea în autorități. Aceasta este strâns legată de condițiile economice ale oamenilor și de percepția lor asupra justiției sociale. În România, oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri. Văd corupție, atât mică, cât și mare. Văd că persoane care fac aceeași muncă sunt plătite diferit. Dar putem schimba lucrurile. Performanța economică a României s-a dublat în ultimii zece ani. Beneficiem de fonduri europene și suntem aproape de a deveni membri ai OCDE în 2026. Sunt foarte optimist în privința potențialului economic al României. Cred, de asemenea, că vom obține rezultate în lupta împotriva corupției pe termen mediu, ceea ce va consolida încrederea în autorități și va elimina nedreptățile trecutului. Când am devenit primar al Bucureștiului în 2020, doar 30% dintre bucureșteni aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent a ajuns la 60%. Asta le-a lăsat puțin spațiu populiștilor. La alegerile de anul trecut, când am fost reales ca primar, au candidat și populiști împotriva mea. Dar au obținut doar 10% din voturi.”, a declarat acesta.

În privința cheltuielilor publice, președintele a anunțat, în cadru interviului, tăieri foarte importante care vor urma la nivelul instituției pe care o conduce.

„Această chestiune a fost deja investigată de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea mare, raportat la situația economică a României. Am anunțat recent că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%. De altfel, eu, personal, câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, cu toate indemnizațiile, aveam un salariu de 21.000 lei (aproximativ 4.100 euro) pe lună, iar acum primesc 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).”

Pensii speciale și lipsa reformelor

Agenda de discuții a jurnaliștilor germani nu a putut să nu acopere și subiectul pensiilor speciale, în special ale magistraților, și motivele pentru care legislația nu a fost schimbată până acum.

„Este o întrebare foarte dificilă. Să luăm cazul judecătorilor. În anii ’90 a fost adoptată o lege care le permitea judecătorilor să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate. De ce? Pentru că aveam mulți judecători din perioada comunistă, de care trebuia să ne despărțim. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar nu s-a întâmplat niciodată. Astăzi, judecătorii din România primesc pensii mai mari decât ultimul lor salariu. Există, așadar, un stimulent economic pentru a ieși cât mai devreme la pensie. Ceea ce în anii ’90 a fost util pentru a înlătura judecătorii comuniști, duce astăzi la retragerea prematură inclusiv a unor judecători valoroși din sistemul public. Guvernul trebuie să schimbe acest lucru. Este absurd ca oamenii să primească pensii mai mari decât salariile pe care le aveau în activitate.”

Pe 18 iulie, Nicușor Dan se află într-o vizită oficială în Germania, la invitația președintelui Frank-Walter Steinmeier. El se întâlnește vineri și cu cancelarul Friedrich Merz. Discuțiile vizează investiții bilaterale, proiecte în domeniul apărării și energie, precum și colaborarea în cadrul Uniunii Europene.

Articolul Nicușor Dan, declarații în presa germană despre deficitul bugetar, relația cu Donald Trump și alegeri: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”. apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul britanic de Externe a sancționat vineri 18 ofițeri ai serviciului de informații militare GRU, serviciul de informații militare al Federației Ruse, și trei dintre unitățile acestuia.

Aceștia sunt acuzați de implicare în atacuri asupra infrastructurii critice europene, campanii de destabilizare și spionaj militar.

Sancțiunile constă în înghețarea activelor financiare ale persoanelor și entităților vizate, interdicția de a călători în Regatul Unit și restricții privind colaborarea economică și financiară cu acestea.

Printre acuzațiile cele mai grave se numără implicarea uneia dintre unitățile GRU în bombardarea Teatrului din Mariupol, în martie 2022, atac în care au murit aproximativ 300 de civili, conform bilanțului autorităților locale.

Clădirea era folosită ca refugiu, iar pe asfalt fusese scris cuvântul „copii” în limba rusă, vizibil din aer, potrivit Reuters.

Sancțiuni pentru destabilizarea Europei și Africii de Vest

Aceeași unitate este acuzată și de atacuri cibernetice de mare amploare asupra Bundestagului german, în 2015, Comitetului Național Democrat și Congresului SUA în 2016, asupra guvernului Estoniei în 2020 și Jocurilor Olimpice de la Paris în 2024. Țintele au inclus mass-media, rețele de telecomunicații, instituții democratice și infrastructura energetică.

Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că măsurile arată hotărârea Marii Britanii de a răspunde acestor amenințări: „Spionii GRU conduc o campanie de destabilizare a Europei, subminare a suveranității Ucrainei și pun în pericol siguranța cetățenilor britanici”.

Pe lângă GRU, sancțiunile vizează și trei lideri ai „African Initiative”, o rețea susținută financiar de Kremlin, care răspândește dezinformări în Africa de Vest și subminează inițiativele de sănătate publică prin teorii ale conspirației.

Rusia nu recunoaște acuzațiile

În urmă cu doar câteva săptămâni, trei bărbați au fost condamnați pentru incendierea unei afaceri din Londra cu legături ucrainene, într-un atac orchestrat de gruparea Wagner, organizație paramilitară privată rusească. Kremlinul a respins și aceste acuzații, susținând că sunt motivate politic și că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie.

Atât Uniunea Europeană, cât și NATO au emis vineri declarații de susținere a noilor sancțiuni europene împotriva Rusiei și au condamnat „activitățile hibride destabilizatoare” desfășurate de regimul de la Kremlin în spațiul euro-atlantic.

Marea Britanie și-a mărit bugetul militar pentru a-și adapta apărarea națională la amenințările din ce în ce mai complexe venite din partea Rusiei, inclusiv cele cibernetice și nucleare.

Articolul Regatul Unit a impus sancțiuni spionilor ruși implicați în bombardarea Mariupolului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vineri, în cadrul unei intervenții la Digi24, Nicu Ștefănuță a subliniat că una din problemele cu care se confruntă România în procesul de absorbție a fondurilor europene este centralizarea excesivă. „Pentru că o mare probleme în România pentru absorbția fondurilor a fost centralizarea. Faptul că toate treceau prin București și regiunile primeau ordine și proiecte care nu se potriveau lor. În plus se mai discută acum la nivel guvernamental de o descentralizare administrației, o reducere a aparatului din toate cătunele, satele și așa mai departe administrativ și nu prea se potrivește cu acest proces”, a declarat europarlamentarul.

Vicepreședintele Parlamentului European a criticat și politica de împrumut a statului român: „Hai să vă zic, cu cât s-a împrumută Uniunea Europeană? Cu 1,5%, și noi ne împrumutăm cu 9,5%. Numai Germania are o bonitate mai bună decât Uniunea Europeană. Deci este complet stupid să ne concentrăm pe împrumuturi de pe piețele internaționale care costă foarte mulți bani, mai ales că, din păcate, conducătorii noștri de dinainte ne-au ajuns să ne degradeze ratingul de țară”.

Nicu Ștefănuță: ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce avem acum

„Eu cred că ar trebui să ne concentrăm foarte mult pe ceea ce avem acum, pentru că trenul ăsta nu se mai întoarce și trenul ăsta este bănos, este cel mai bănos tren din istoria României”, a adăugat Ștefănuță.

De asemenea, Nicu Ștefănuță a făcut un apel la unitate privind planurile României de a atrage fonduri europene: „În loc să ne concentrăm pe o aducere masivă, adică un program asumat de toate partidele, inclusiv AUR, părerea o să zic, dar nu pot să faci opoziție pe bunăstarea țării, ar trebui să fie un program național, agreat de toată lumea, că fondurile astea trebuie să intre”.

Articolul Nicu Ștefănuță despre fondurile europene: Este cel mai bănos tren din istoria României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a finalizat analiza soluției tehnice pentru instalarea sistemelor de desalinizare în localitățile Târnăveni, Fântânele și Suplac, grav afectate de contaminarea cu sare a apei din luna mai, cauzată de o scurgere din zona Salinei Praid.

În urma acestei analize, Guvernul României a alocat, în ședința din această săptămână, aproximativ 17 milioane de lei către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru implementarea completă a echipamentelor.

Fondurile vor acoperi atât costurile echipamentelor de osmoză inversă (RO), cât și lucrările auxiliare necesare: rezervoare pentru saramură, alimentare electrică, remineralizare, automatizare și integrare în sistemele de monitorizare.

Mii de locuitori, afectați de poluarea apei potabile

Scopul este asigurarea apei potabile pentru mii de locuitori afectați de poluarea cu sare.

„Această soluție tehnică vine în ajutorul oamenilor care de două luni nu au apă potabilă din cauza dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. Protejarea resurselor de apă și garantarea accesului la apă sigură rămân priorități absolute”, a declarat ministra mediului, Diana Buzoianu.

Conform autorităților, sistemele vor funcționa neasistat, iar apa rezultată va fi reechilibrată chimic pentru a respecta normele europene.

Evacuarea saramurii va fi controlată, pentru a evita impactul asupra mediului.

În Târnăveni este necesar un post de transformare propriu pentru alimentarea cu energie, iar în celelalte două localități vor fi folosite racorduri simplificate.

Articolul Guvernul alocă 17 milioane lei pentru instalații de desalinizare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nouă sursă de îngrijorare pe piața bursieră vine dinspre Japonia, unde alegerile de duminică pentru Camera Superioară (care amenință majoritatea coaliției de guvernare a premierului Shigeru Ishiba).

Riscul politic crescut apasă asupra acțiunilor, obligațiunilor și yenului japonez.

Indicele MSCI (Morgan Stanley Capital International) al acțiunilor din Asia-Pacific, excluzând Japonia, a atins cel mai înalt nivel din 2021 încoace, însă indicele Nikkei din Tokyo a scăzut cu 0,3%, iar yenul se îndreaptă spre a doua săptămână consecutivă de pierderi, depreciindu-se cu aproximativ 0,7%, la 148,45 pentru un dolar – aproape de un minim al ultimelor două luni.

Obligațiunile japoneze sunt în scădere

Randamentele obligațiunilor japoneze pe 10 ani au scăzut vineri cu 1 punct de bază, la 1,545%, dar nu s-au îndepărtat prea mult de maximul ultimilor 17 ani, de 1,585%, atins mai devreme în cursul săptămânii.

Alegerile din Japonia de duminică ar putea fi cele mai importante din ultimii ani pentru Camera Superioară, putând contribui la instabilitate politică într-un moment marcat de incertitudini legate de dobânzi, îngrijorări tot mai mari privind sustenabilitatea fiscală și lipsă de progres în negocierile comerciale cu SUA.

În afară de asta, investitorii par destul de mulțumiți de o economie americană încă rezilientă și de rezultatele solide ale companiilor.

Cum este aleasă Camera Superioară și de ce este atât de importantă

Camera Superioară din Japonia, oficial cunoscută sub denumirea de Camera Consilierilor, reprezintă una dintre cele două camere ale Parlamentului Japoniei, denumit Dieta Națională. Cealaltă cameră se numește Camera Inferioară (sau Camera Reprezentanților).

Camera Superioară are rol de control și de echilibru față de Camera Reprezentanților.

Are 248 de membri, aleși pentru 6 ani, dar jumătate dintre locuri se reînnoiesc la fiecare trei ani, cum este cazul acum, la alegerile de duminică.

Camera Superioară este aleasă printr-un sistem mixt: o parte dintre membrii camerei sunt aleși prin vot proporțional la nivel național, iar ceilalți, prin vot direct în circumscripții electorale.

Are mai puține puteri decât Camera Inferioară, dar poate bloca sau întârzia inițiative legislative și are o influență semnificativă în privința politicilor publice.

În cazul unui conflict legislativ între cele două camere, Camera Inferioară are ultimul cuvânt în anumite condiții (cum ar fi la adoptarea bugetului sau alegerea prim-ministrului).

Alegerile pentru Camera Superioară pot schimba echilibrul de putere în Parlament și pot afecta capacitatea guvernului de a adopta legi.

Dacă partidul de guvernământ sau coaliția sa pierde majoritatea în această cameră, poate apărea un „parlament divizat”, care duce la blocaje legislative sau chiar la căderea guvernului, instabilitate care se repercutează asupra pieței bursiere.

Articolul Instabilitate pe bursele asiatice, cauzată de alegerile din Japonia de duminică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„România a fost și continuă să fie ținta acestor eforturi de interferență ale statelor străine”, declară vineri pe platforma X ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

„Avem un război la frontiera noastră. Este purtat cu arme letale, iar în fiecare zi se pierd vieți omenești. Însă agresiunea Rusiei nu se oprește aici. Astăzi (vineri, n.r.), împreună cu aliații noștri din NATO și partenerii din Uniunea Europeană, am condamnat public și ferm campaniile cibernetice desfășurate de actori aflați subordonat serviciilor de informații ruse”, declară ministra.

Ea adaugă că „împreună, vom aloca resursele necesare pentru a preveni, combate și răspunde acestor campanii. Am pregătit personal și am stabilit linii de dialog și cooperare între noi”.

„Cu toții înțelegem clar că nu doar democrația din România a fost și continuă să fie ținta acestor eforturi de interferență ale statelor străine. Scopul lor, în mai multe sectoare și țări, este de a ataca însăși fundația proiectului european: convingerea cetățenilor că, împreună, ne putem apăra mai bine valorile și teritoriile și putem construi un viitor mai bun”, mai spune Țoiu.

Ministra subliniază că „România continuă să avanseze neclintit pe drumul său european. Prosperitatea și securitatea aduse de angajamentul nostru european și euro-atlantic, precum și reziliența democrației noastre care decurge din acestea, nu sunt vești bune pentru Rusia”.

„Nu putem fi naivi: ceea ce este o veste bună pentru noi, pentru puterea și independența noastră, pentru forța noastră colectivă în cadrul familiilor din care facem parte și în care România este respectată și ascultată, este o veste proastă pentru Rusia, care acționează agresiv în încercarea de a schimba acest lucru. Noi nu vom permite acest lucru. Ei nu vor câștiga”, spune ea.

Țoiu declară că „am demonstrat acest lucru împreună anul trecut, la alegerile prezidențiale din acest an, și vom continua să o facem alături de partenerii noștri. Cetățenii României înțeleg jocul fricii și al minciunii asociat acțiunilor hibride ale Rusiei. În schimb, ei contribuie, prin adevăr și rațiune, la stoparea acestora în societatea noastră”.

Articolul Oana Țoiu: România a fost și continuă să fie ținta eforturilor de interferență străine apare prima dată în Mediafax.