Mediafax

Salina Praid se află în proprietatea și administrarea exclusivă a SC Salrom SA, companie de stat responsabilă pentru lucrările și investițiile din perimetrul minier, transmite, vineri, Administrația Națională „Apele Române”, care precizează că intervenția sa s-a realizat „în limite legale”.

Administrația Națională „Apele Române” a clarificat, printr-un comunicat oficial, rolul și limitele implicării instituției în gestionarea situației critice de la Salina Praid, subliniind că proprietatea și responsabilitatea investițiilor aparțin exclusiv companiei de stat S.C. Salrom S.A.

Începând cu data de 6 mai 2025, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureș a răspuns solicitării Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Harghita, asumând coordonarea tehnică a lucrărilor de intervenție.

Intervenția „Apelor Române” a avut regim de „urgență”

În cele 22 de zile de acțiune, ABA Mureș a mobilizat personal, motopompe, excavatoare, generatoare și alte echipamente pentru reducerea infiltrațiilor și protejarea masivului de sare.

În aceasta perioadă, ABA Mureș a făcut lucrări de betonare, impermeabilizare și consolidare a malurilor pentru a dirija apa și a reduce riscurile de pătrundere în subteran.

În perioada critică 25–28 mai 2025, Apele Române au intervenit în regim de „urgență” la Salina Praid, după ce debitul pârâului Corund a crescut brusc de la 6 la 60 mc/s, depășind capacitatea canalelor de deviere construite anterior.

Viitura puternică, însoțită de plutitori și resturi de poduri, a deteriorat geomembranele de impermeabilizare, reactivând infiltrațiile în masivul de sare.

Din motive de siguranță, echipele și utilajele au fost retrase temporar până la scăderea debitului, potrivit comunicatului de presă citat.

Între timp, localnicii au adus lumânări și coroane de flori și le-au așezat la intrarea în salină, îngrijorați de viitorul economic al acestei zone, în bună măsură, asigurat de acest obiectiv, potrivit ProTV.

Articolul Situația la Salina Praid: Salrom, responsabilă de intervențiile în perimetrul minier apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un videoclip postat pe platforma TikTok, Emil Boc a spus că decizia CCR poate fi schimbată ușor printr-o altă „majoritate”.

„Am văzut decizia asta a Curții Constituționale, cu secretizarea averilor demnitarilor. Oameni buni, soluția e simplă: schimbi majoritatea la Curtea Constituțională, acum, când sunt numiți trei noi judecători în iunie. Decizia asta de acum a fost luată cu 5 la 4. Schimbi majoritatea, schimbi decizia”.

Edilul a adus în discuție faptul că „în 2014, doar tot Curtea Constituțională a spus că e constituțional să fie așa cum a fost până acum, deci nu mai tot povestiți cu schimbări de legi. Schimbați majoritatea și aveți ceea ce trebuie la Curtea Constituțională”.

@emilboc.clujnapoca♬ sunet original – Emil Boc

Joi, CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. Decizia CCR, prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI, anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției, transmite Agenția Națională de Integritate.

În urma anunțului, mai mulți politicieni au criticat decizia luată de CCR, iar președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că hotărârea „este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”.

Articolul Ce soluție propune primarul Emil Boc după decizia CCR privind declarațiile de avere: „Nu mai tot povestiți cu schimbări de legi” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vot final, la Primăria Sectorului 3, pentru construcția Parcării Laminor.

Controversatul proiect Laminor a primit aprobare din partea a 15 consilieri (PSD, AUR, PMP), în timp ce 13 (PNL, USR, FD, REPER și SENS) au votat împotrivă, potrivit Buletin de București.

Proiectul este estimat să coste aproximativ 146 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că, pentru construcția unui singur loc de parcare, se vor cheltui aprox. 77 000 de euro.

Chiar dacă primarul Robert Negoiță spunea că vrea să atragă fonduri europene pentru acest proiect de tip park&ride, în sistemul de achiziții publice, nu este specificată proveniența finanțării. Până în acest moment, nu se știe dacă proiectul va fi sau nu realizat cu fonduri europene.

Vorbim de o parcare pe 11 niveluri, cu două subsoluri, parter și opt etaje, care ar putea să livreze aprox. 1 895 de locuri de parcare.

Parcarea, care va fi amenajată pe șoseaua Dudești-Pantelimon, cu o amprentă la sol de peste 8000 de mp, ar urma să fie folosită de șoferii care vin de pe autostradă. Ei și-ar lăsa mașina aici și ar urma ca, în continuare, să folosească transportul în comun.

Deși folositor, proiectul nu a fost primit cu entuziasm de toți consilierii, scrie Buletin de București, care notează că unii dintre aceștia au spus că, cu acești bani, mai putea fi construit un spital.

Articolul Parcarea-mamut Laminor a primit voturile necesare pentru a fi construită apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Echipa, formată din Sasha-Mihail Iosifescu, Ioan-Nectarie Ivana, Sophia-Maia Iordache, Vlad-Ioan Daraban, Alexandra-Diana Nae, Oana-Andreea Bordei, Darius-Andrei Cașcaval, Theodor-Mihai Crainic, s-a înscris în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”.

Lucrarea lor, intitulată „Zenith Station”, a fost aleasă cea mai bună dintre peste 4.900 de proiecte înscrise de 26.000 de elevi din 25 de țări. Distincția reprezintă o recunoaștere globală a creativității, muncii riguroase și viziunii științifice pe care elevii români le-au demonstrat în abordarea uneia dintre cele mai ambițioase provocări ale viitorului: locuirea spațiului. Echipa Zenith a fost invitată să susțină un discurs în cadrul International Space Development Conference (ISDC), organizată de NSS între 19 și 22 iunie la Orlando, Florida. Acolo, în fața unor reprezentanți ai NASA, experți din industrie și lideri ai domeniului spațial, elevii vor prezenta „Zenith Station” ca simbol al capacității generației tinere de a modela viitorul omenirii.

„Zenith Station” nu este doar un exercițiu de imaginație, ci o viziune coerentă și documentată a unui habitat spațial conceput pentru a găzdui o societate autonomă de maximum 20.000 de persoane. Proiectul vizează provocări reale ale secolului XXI: resursele limitate ale Pământului, suprapopularea, crizele ecologice și riscurile unor evenimente catastrofale precum o replică a Carrington Event – furtuna solară care ar putea paraliza infrastructurile esențiale ale planetei.

„Zenith Station” devine o rampă de lansare pentru viitorul explorării spațiale, dar și un laborator social, unde știința, tehnologia și valorile umane converg pentru a da naștere unei noi forme de civilizație. Pentru a realiza acest proiect, Echipa Zenith a navigat printr-un peisaj complex de cunoștințe științifice și tehnologice. De la inginerie aerospațială și fizică aplicată, până la biotehnologie, energetică, arhitectură, psihologie și economie, elevii au împletit discipline diverse pentru a crea o colonie sustenabilă, funcțională și rezilientă în condiții extraterestre. Au propus soluții pentru gravitație artificială, protecție împotriva radiațiilor cosmice, autonomie energetică, precum și un model social și economic menit să susțină o comunitate stabilă, orientată spre cercetare și dezvoltare.

Succesul echipei Zenith nu este doar un motiv de mândrie pentru Colegiul Național „Sfântul Sava” sau pentru România. Este un semnal puternic că tinerii români au viziunea, cunoștințele și determinarea necesare pentru a participa activ la construirea viitorului umanității în spațiu. Inițiativa „Zenith Station” demonstrează că educația bazată pe excelență, colaborare și gândire interdisciplinară poate da naștere nu doar unor idei îndrăznețe, ci și unor soluții reale cu impact global.

Articolul România cucerește spațiul. Echipa Zenith a uimit NASA, a câștigat Marele Premiu la NSS pentru o stație spațială și s-a înscris în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cunoscută publicului larg pentru rolul Fabienne din filmul cult Pulp Fiction (1994), în regia lui Quentin Tarantino, Maria de Medeiros are o carieră cinematografică de peste patru decenii, cu peste 100 de roluri în filme semnate de regizori renumiți, printre care João César Monteiro, Chantal Akerman, Abel Ferrara și Manoel de Oliveira.

Printre cele mai apreciate interpretări ale sale se numără și rolul scriitoarei Anaïs Nin în Henry & June (1990), precum și cel din Two Brothers, My Sister (1994), pentru care a primit premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de la Veneția.

De asemenea, Maria de Medeiros este regizoare – debutând cu filmul Capitães de Abril (2000), selecționat la Cannes – și are o activitate muzicală constantă, cu trei albume de studio lansate.

La TIFF.24, artista va participa la Gala de decernare a premiilor, va susține un masterclass și va fi prezentă la proiecția filmului Uma Quinta Portuguesa (2025), regizat de Avelina Prat, în care interpretează rolul principal.

TIFF va avea loc în perioada 13–23 iunie, la Cluj-Napoca.

Articolul Festivalul Internațional de Film Transilvania: Actrița Maria de Medeiros, invitată de onoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Verificările sanitare-veterinare au fost făcute de specialiștii DSVSA Constanța, iar pe durata transportului sănătatea animalelor este monitorizată de medici veterinari români și algerieni.

După succesul primului export din 2024 și feedback-ul pozitiv privind calitatea cărnii de ovine românești, Algeria a decis să își acopere întreg necesarul pentru 2025 exclusiv din România.

Operațiunea vizează exportul a 400.000 de ovine, inclusiv pentru sărbătoarea Eid el-Adha.

Acest transport face parte dintr-un acord bilateral mai amplu și demonstrează încrederea pe care Algeria o acordă produselor românești pe piața internațională.

Articolul Peste 42.000 de animale românești au fost expediate către Algeria din portul Constanța apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În ultimele șase luni, sociologi, analiști și reprezentanți ai institutelor de sondare a opiniei publice au exprimat ideea votului condiționat în mare măsură economic, pe baza nemulțumirii unei mari părți din populația României privind accesul inegal / lipsa accesului la beneficiile de bunăstare aduse de aderarea României la Uniunea Europeană. Și de lipsa rezultatelor politicilor publice de redistribuire și sprijin pentru populația vulnerabilă din ultima guvernare.

Putem analiza și demonstra cu ajutorul unor indicatori de rezultat relevanți gradul de acuratețe dar și relevanța concluziilor prezentate mai sus. Mai mult, putem argumenta că deși datele oficiale arată creșteri însemnate ale valorilor indicatorilor ce caracterizează nivelul de trai în ultimii 4 ani, votul la ultimele alegeri a fost unul mai degrabă negativ pentru partidele ce au alcătuit coaliția de guvernare.

Este adevărat că la nivelul categoriilor sărace ale populației nu s-au resimțit deloc avantajele aderării la UE? S-au îmbunătățit ori înrăutățit indicatorii sociali, de risc de sărăcie și excluziune socială ori cei privind ocuparea? Este o percepție sau o realitate? Există un vot predominant al frustrării, al sărăciei și al deteriorării situației materiale? Ce spun cifrele oficiale? Ce s-a întâmplat cu bunăstarea românilor, cu puterea lor de cumpărare în ultimii ani?

Putem analiza evoluția principalilor indicatori sociali, de venituri și sărăcie, pentru a vedea impactul aderării României la Uniunea Europeană. Și vom pune accentul și pe ultimii 4 ani, perioadă care corespunde cu guvernarea învestită în noiembrie 2021.

M-am uitat în bazele de date oficiale pentru a verifica și pentru a valida sau invalida analizele despre situația bunăstării românilor. Am luat în considerare evoluția a 10 indicatori economico-sociali relevanți, legați de analiza bunăstării populației.

1. Mai multe locuri de muncă stabile. În decembrie 2006, anul premergător aderării României la Uniunea Europeană, efectivul salariaților era de 4.910.088 persoane. Ultimele date oficiale (martie 2025) arată că efectivul salariaților din România a atins un maximum istoric pentru ultimii 25 de ani, de 5.184.000 angajați, adică plus 180.700 salariați față de nivelul din noiembrie 2021, când erau 5.003.300 și plus 273.912 față de anul 2006. Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
2. Creșterea puterii de cumpărare a salariilor medii. Câștigul salarial mediu net a depășit 1000 euro. Ultimele date oficiale (martie 2025) arată un câștig salarial mediu net de 5691 lei (1120 euro) față de 3645 lei în noiembrie 2021, deci un plus de 56%. În martie 2025 față de luna decembrie 2006, câștigul salarial mediu net a crescut cu 418% (de la 1099 lei la 5691 lei). Puterea de cumpărare a salariului mediu a crescut în România. Am ajustat creșterea câștigului salarial mediu net cu inflația din perioada noiembrie 2021-februarie 2025, rezultând o creștere a puterii de cumpărare de 16,4%. În perioada postaderare a României la UE, puterea de cumpărare a crescut cu 127%. Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs03r25.pdf
3. Creșterea puterii de cumpărare a salariului minim. Salariul minim net a depășit 500 euro. Astăzi salariul minim net este de 508 euro. Față de nivelul din noiembrie 2021, salariul minim a urcat cu 76%. Puterea de cumpărare a salariului minim a crescut în România. Am ajustat creșterea câștigului salarial minim cu inflația din perioada noiembrie 2021-martie 2025, rezultând o creștere a puterii de cumpărare de 31%. Față de nivelul din decembrie 2006, puterea de cumpărare a salariului minim a crescut de 5,4 ori. Sursa: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice
4. Consolidarea clasei de mijloc. Numărul de contracte de muncă cu peste 1000 euro net a depășit 1,5 milioane în România. Ultimele date oficiale (septembrie 2024) arată că 1.516.117 contracte de muncă sunt plătite cu peste 1000 euro net, cu aproape 500.000 contracte mai multe decât în iunie 2023 și mai mult decât dublu față de noiembrie 2021. Sursa: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice
5. Creșterea puterii de cumpărare a pensiilor. Pensia medie a depășit 500 euro. Ultimele date oficiale (martie 2025) arată o pensie medie de 550 euro. Pensia medie a crescut cu 75% în perioada noiembrie 2021-martie 2025. În anul 2024, pensia medie a crescut cu 40%. Și puterea de cumpărare a pensiei medii a crescut. Am ajustat creșterea pensiei medii cu inflația din perioada noiembrie 2021-martie 2025, rezultând o creștere a puterii de cumpărare de 31%. Față de decembrie 2006, pensia medie a crescut de 7,7 ori iar puterea de cumpărare de 3,4 ori. Sursa: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice
6. Mărirea avuției nete / locuitor (euro) în România ultimilor 3 ani, de la 14106 euro / locuitor în anul 2021 la 17428 euro /locuitor în Trim 2 2024. (Avuția netă a populației = suma avuției financiare și a avuției ne­financiare (doar active fixe), netă de datorii). Sursa: Raport asupra stabilității financiare, decembrie 2024, bnro.ro. Pentru populatia rezidentă, date www.insse.ro
7. Creșterea consumului / locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Dacă în anul 2021 România se afla la 82% din media UE, în anul 2023, am ajuns la 89% din media UE, întrecând Spania (88%), Portugalia (88%), Slovenia (87%) și Polonia (86%), fiind peste Malta (85%) Cehia (81%), Grecia (79%), Croatia (78%), Estonia (77%), Letonia (75%), Slovacia (75%), Bulgaria (73%) și Ungaria (70%). Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240619-2
8. Reducerea sărăciei și a riscului de excluziune socială. Numărul de români aflați în risc de sărăcie și excluziune socială s-a redus cu 1,28 milioane. Ultimele date oficiale Eurostat arată că numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu 1,28 milioane, de la 6.572.000 în anul 2021 la 5.294.000 în anul 2024. Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ILC_PEPS01N__custom_16659186/default/table?lang=en
9. Reducerea sărăciei severe. Numărul de români aflați în deprivare material și socială severă s-a redus de la 4.410.000 persoane în anul 2021 la 3.266.000 persoane în anul 2024, conform datelor Eurostat. Față de anul 2015, Eurostat arată că numărul românilor aflați în starea de sărăcie extremă s-a redus la mai mult de jumătate. Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240916-2
10. Reducerea șomajului. Rata șomajului înregistrat s-a redus, în majoritatea perioadelor rata șomajului situându-se sub rata naturală a șomajului estimată pentru România. Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Datele oficiale arată clar că, per ansamblu, nivelul de trai al românilor a crescut în ultimii ani – atât în comparație cu perioada de acum patru ani, cât și față de momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, în 2007. Evoluțiile economice și sociale din această perioadă susțin ideea că lucrurile s-au mișcat într-o direcție pozitivă: am avut mai puțină sărăcie, au fost mai puține lipsuri materiale și mai multă stabilitate.

Rata românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut vizibil, ajungând la 27,9%, în condițiile în care acum aproape un deceniu era de 44,5%. Și numărul celor care trăiesc în lipsuri majore a scăzut semnificativ – de la peste o treime din populație în 2015, la jumătate, 17,2% în prezent. Asta arată că, în general, viața s-a mai îmbunătățit pentru mulți dintre cei aflați în situații vulnerabile. În același timp, clasa de mijloc a crescut – ceea ce înseamnă că tot mai mulți români au ajuns să aibă venituri stabile, peste medie. Iar șomajul a rămas la cote reduse, ceea ce e un alt semn că economia a funcționat.

Cu toate astea, deși cifrele ne spun că bunăstarea a crescut, nu putem spune că doar situația economică a contat în modul în care românii au votat la ultimele alegeri. Nemulțumirea exprimată prin vot nu pare să vină exclusiv din probleme legate de bani sau nivel de trai. Asta înseamnă că trebuie să ne uităm mai atent și la alți factori – cum ar fi percepția asupra inegalităților, accesul inechitabil la resurse sau diferențele regionale. Într-o analiză viitoare voi examina mai în detaliu inegalitățile economice, sociale și de venituri, pentru a înțelege mai bine dacă acestea pot fi o explicație reală și relevantă pentru votul negativ îndreptat împotriva partidelor clasice.

Articolul EXCLUSIV: Analiza dinamicii bunăstării românilor după aderarea la UE, în 10 indicatori principali. Studiu de caz pe ultima guvernare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o conferință de presă obișnuită, Naomasa Yoshida, marele maestru al Casei Prințului Moștenitor, nu a dezvăluit sexul copilului sau data nașterii, dar a spus că Prințul și Prințesa Moștenitoare, precum și ceilalți copii ai lor, Prințesa Kako și Prințul Hisahito, sunt încântați de naștere și doresc fericirea familiei Komuro.

Nou-născutul este primul nepot al prințului moștenitor și al prințesei moștenitoare, potrivit Japan Times.

În ceea ce privește momentul anunțului, marele maestru a spus: „Aceasta este o problemă pentru o persoană care a părăsit Familia Imperială și am sperat că ea își va petrece timpul într-un mediu liniștit. Cu toate acestea, am decis să facem anunțul, în lumina unor rapoarte media (despre naștere)”.

Mako, în vârstă de 33 de ani, a părăsit Familia Imperială după ce s-a căsătorit în octombrie 2021 cu Kei Komuro, în vârstă de 33 de ani, un fost coleg de școală la Universitatea Creștină Internațională din Tokyo. S-au mutat împreună în Statele Unite în luna următoare.

Articolul Fosta prințesă a Japoniei a devenit mamă. Mako a renunţat la titlul regal pentru a se căsători apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Există tot mai multe indicii că furtul de artă dacică de la Muzeul Drents nu va fi rezolvat și că, prin urmare, Olanda va trebui să-i plătească României asigurarea în valoare de 5,8 milioane de euro.

Aceasta este „presupunerea” Ministerului Culturii, Educației și Științei, citat de RTV Drenthe, din această țară.

De altfel, ministerul are deja rezervată suma de asigurare a coifului și a celor trei brățări de aur furate de la Muzeul Drents din Assen.

Context

Pe 24 ianuarie, în timpul nopții, hoții au pătruns în muzeul Drents din Assen, o micuță localitate din Olanda, folosind explozibili și ciocane, reușind să fure coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări tot din aur – un tezaur imposibil de exprimat în bani.

Surse din poliție au declarat pentru RTL Nieuws că hoții aveau legături cu gruparea de motocicliști Hardliners, interzisă în Olanda.

Ancheta indică faptul că aceștia ar fi acționat la comanda unor membri ai lumii interlope din România, care plănuiau să folosească artefactul ca monedă de schimb pentru eliberarea unor gangsteri din închisoare.

Până acum, au fost arestate șapte persoane, dintre care două au compărut deja în fața instanței.

Cu toate acestea, coiful – datând din secolul al V-lea î.Hr. și a cărui asigurare e evaluată la 5,8 milioane de euro – nu a fost încă recuperat.

În ce stare se presupune că se află artefactele

Poliția afirmă că obiectele nu au fost topite, așa cum s-a temut inițial, deoarece valoarea lor culturală este mult mai mare decât valoarea materială a aurului, ceea ce le face mai utile pentru rețelele infracționale.

Potrivit RTL, în timpul jafului, hoții au scăpat coiful pe podea.

Ancheta s-a concentrat în jurul orașului Heerhugowaard din provincia Noord-Holland, locul de origine al cinci dintre suspecți și de unde a fost furată și mașina folosită la fuga de la locul faptei.

„Există tot mai multe indicii că coiful nu a fost topit,” a declarat o sursă pentru RTL.

„Cel mai probabil se află încă împachetat într-un prosop, undeva în apropiere de Heerhugowaard.”

Articolul Furtul artefactelor dacice de la Muzeul Drents va duce „cel mai probabil” la plata asigurării de către guvernul olandez apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul slovac Robert Fico a criticat dur decizia judecătorului Milan Cisarik de la Curtea Penală Specializată, care l-a condamnat pe Peter Kazimir, actualul guvernator al Băncii Naționale a Slovaciei, la o amendă de 200.000 de euro pentru că ar fi mituit un șef al autorității fiscale în perioada în care era ministru de finanțe în guvernul condus chiar de Fico. Kazimir, care ocupă din 2019 și un loc în consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene, a negat acuzațiile și a anunțat că va contesta decizia.

Fico a sugerat că hotărârea ar fi putut fi influențată politic pentru a afecta imaginea actualei guvernări: „Decizia judecătorului ridică întrebarea dacă nu cumva a servit scopurilor politice ale opoziției, pentru a discredita partidele aflate la putere. Chiar și un student de la Drept ar vedea absurditatea acestei hotărâri”, a declarat premierul.

Mai mult, Fico a afirmat că este justificat să se ia în considerare suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de către judecătorul Cisarik. Instanța nu a oferit comentarii cu privire la acuzațiile premierului.

Articolul Slovacia: Fico îl atacă dur pe judecătorul care l-a amendat pe guvernatorul Băncii Naționale pentru corupție apare prima dată în Mediafax.