Mediafax

În cadrul forumului de securitate Dialogul Shangri-La, ministrul australian al Apărării va avertiza asupra riscului unui nou val de proliferare nucleară în Europa și Asia, pe fondul ambițiilor Chinei, ale colaborării dintre Rusia și Coreea de Nord și slăbirii tratatelor internaționale. Dezbaterile au loc între 30 mai și 1 iunie, reunind miniștri ai apărării și oficiali de cel mai înalt rang din întreaga lume, a relatat vineri Reuters.

Miniștri ai apărării, oficiali militari și de securitate de cel mai înalt rang, precum și diplomați din întreaga lume participă vineri, sâmbătă și duminică la Dialogul Shangri-La, de la Singapore.

În intervenția programată pentru cea de-a doua zi a reuniunii, ministrul australian al Apărării, Richard Marles, urmează să avertizeze asupra pericolului înmulțirii armelor nucleare în Europa și Asia, generat de modernizarea rapidă a arsenalului nuclear al Chinei, de legăturile strategice dintre Rusia și Coreea de Nord, precum și de expirarea unor tratate importante.

Sursa: X

Fragmente din discursul său la forumul asiatic de securitate de la Singapore, consultate de sursa citată, arată că oficialul va insista asupra necesității de a „combate posibilitatea sumbră și potențial iminentă a unui nou val de proliferare nucleară globală, pe măsură ce statele caută securitate într-o nouă epocă a ambițiilor imperiale.”

„Cadrul de control al armamentului din timpul Războiului Rece, care se concentra pe numărul de arme, tipurile de focoase și sistemele de lansare, a devenit insuficient pentru a face față noilor provocări, cum sunt cele de înarmare a spațiului, atacurile cibernetice și capacitatea de a integra arme nucleare cu sisteme autonome”, se arată în pledoaria sa.

Rusia este criticată pentru amenințările nucleare repetate în conflictul cu Ucraina

În aceeași intervenție, ministrul australian critică Rusia pentru amenințarea frecventă a folosirii armelor nucleare în conflictul său cu Ucraina, țară care și-a abandonat arsenalul nuclear în anii ”90, și afirmă că probabilitatea ca Rusia să transfere tehnologie nucleară către Coreea de Nord pune o „presiune intolerabilă asupra Coreei de Sud”.

„Decizia Chinei de a urma o modernizare și o expansiune rapidă a arsenalului nuclear, care urmărește parțial să ajungă la paritate sau să depășească Statele Unite, este un alt motiv pentru care viitorul controlului strategic al armamentului trebuie revitalizat”, urmează să declare Richard Marles sâmbătă, în contextul dezbaterii Dialogul Shangri-La.

Tot la Singapore, Australia își va reafirma angajamentul că submarinele cu propulsie nucleară și armamentul convențional, pe care le va primi de la Statele Unite în următorii zece ani, respectă prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară, care are scopul de a preveni răspândirea armelor nucleare și de a încuraja folosirea pașnică a energiei nucleare, contribuind la dezarmare nucleară încă din 1968.

Submarinele se constituie parte a acordului AUKUS, alianța de securitate și cooperare trilaterală formată între Australia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.

Articolul Australia avertizează asupra pericolului unei noi curse de înarmare nucleară în Europa și Asia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Macron avertizează China: NATO s-ar putea implica mai mult în Asia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dr. Google este adesea de gardă pentru pacienții îngrijorați, dar este posibil să nu ofere cele mai bune sfaturi.

Medicii spun că informații medicale căutate pe internet nu sunt întotdeauna corecte și ar trebui să fim precauți.

Specialiștii au oferit câteva îndrumări cu privire la ceea ce trebuie să căutați atunci când apelați la Google.

Căutările de informații medicale pe internet ar trebui efectuate cu prudență, în special având în vedere rolul tot mai important al inteligenței artificiale (AI), susțin medicii.

Informațiile de pe site-urile web potrivite pot învăța pacienții despre simptome și îi pot pregăti pentru o vizită la medic. Cu toate acestea, o căutare prost făcută ar putea stârni anxietatea cu mult înainte ca cineva să ajungă în sala de așteptare.

Este important ca persoana care are o problemă de sănătate să nu încerce să își pună singură diagnosticul, doar după informațiile găsite pe internet.

Iată câteva întrebări de care trebuie să ții cont dacă apelezi la ajutor medical online:

Este o sursă de încredere?

Atunci când efectuezi o căutare pe Google, nu da clic automat pe primul link. Este posibil ca acesta să nu conțină cele mai bune răspunsuri.

Unele companii plătesc pentru ca site-urile lor web să apară în partea de sus a paginii de rezultate. Aceste linkuri pot fi listate ca sponsorizate.

Caută rezultatele care provin de la o sursă în care poți avea încredere pentru informații medicale, cum ar fi site-urile administrate de agenții guvernamentale precum Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) sau serviciul național de sănătate al unei țări, potrivit Euronews.

„Ne-am obișnuit atât de mult să dăm clic pe primul link”, spune John Grohol, un psiholog specializat în comportamentul online. „În ceea ce privește informațiile despre sănătate, mai ales atunci când sunt personale, trebuie să vă gândiți la ele”, a spus el.

Ar trebui să folosesc inteligența artificială?

Tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru a obține răspunsuri rapide dintr-o varietate de surse de pe internet. De asemenea, unele căutări vor genera un rezumat AI în partea de sus a paginii cu rezultate.

Dar un răspuns AI poate să nu spună de unde a obținut informațiile. Acest lucru face dificilă evaluarea credibilității.

De asemenea, AI poate fi predispusă la „halucinații”, un termen industrial pentru problemele care determină tehnologia să inventeze lucruri. Speciliștii atenționează în special la acest lucru dacă nu este citată nicio sursă.

Ce ar trebui să întreb?

Modul în care formulezi o întrebare joacă un rol important în rezultatele pe care le primești. Medicii spun că pacienții ar trebui să caute informații bazate pe simptome, nu pe un diagnostic așteptat.

„Trebuie să puneți de la început întrebările corecte”, a declarat Dr. Eric Boose de la Clinica Cleveland din SUA. „Asta înseamnă să te întrebi: „Ce ar putea cauza formarea unui nodul sub piele?” în loc de „nodulul de sub piele este cancer?”.

În cazul anumitor probleme, ar trebui să renunțați complet la căutarea informațiilor pe internet, spun medicii. Dacă aveți dureri în piept, vă confruntați cu amețeli sau prezentați semne ale unui accident vascular cerebral, căutați ajutor imediat.

„Nu doriți să amânați ceva care ar trebui tratat într-un anumit interval de timp”, a declarat Dr. Olivier Gherardi, director medical al Brown University Health Urgent Care din SUA.

Poate internetul să ofere un diagnostic?

Cu siguranță, internetul nu are capacitatea de a pune diagnosticul corect, in functie de simptome. Lasă acest lucru pe seama medicilor adevărați, care sunt instruiți să pună întrebări și să realizeze analize care să conducă la un diagnostic.

„Există o mulțime de simptome care se suprapun între afecțiunile minore și problemele medicale majore”, a declarat Dr. Sarah Sams, membru al consiliului Academiei Americane a Medicilor de Familie.

De exemplu, sângele în urină ar putea însemna cancer. De asemenea, ar putea fi cauzat de pietre la rinichi sau de o infecție.

Pierderea inexplicabilă în greutate ar putea fi, de asemenea, un semn de cancer. Sau ar putea reflecta o tiroidă hiperactivă sau un nou loc de muncă care vă determină să vă deplasați mai mult.

În toate aceste situații, unele teste și o vizită la un medic care cunoaște istoricul medical sunt cele mai bune soluții.

Articolul Dr. Google poate fi util dacă filtrezi informațiile primite. Iată ce recomandă specialiștii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit CNN, decizia, luată printr-un ordin scurt și nesemnat, este a doua din această lună în care instanța supremă sprijină eforturile președintelui Trump de a revoca statutul legal temporar pentru migranți.

Deși hotărârea Curții nu este definitivă, aceasta permite administrației să accelereze deportările pentru beneficiarii actuali ai programului, în timp ce litigiul continuă în instanțele inferioare.

Legea privind imigrarea, care datează din perioada administrației Eisenhower, permite intrarea temporară a migranților în SUA din motive umanitare.

În 2023, administrația Biden a implementat un program special pentru cetățenii din Cuba, Haiti, Nicaragua și Venezuela, condiționând participarea de existența unui sponsor american și de trecerea cu succes a verificărilor de securitate.

Administrația Trump, prin secretarul pentru Securitate Internă Kristi Noem, a semnat un ordin în prima zi de mandat pentru a încheia unilateral programul. O judecătoare federală a blocat temporar suspendarea programului la începutul lunii, permițând doar încheierea cazurilor individuale.

Articolul Curtea Supremă SUA îi permite lui Trump să suspende protecția împotriva deportării pentru imigranți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deși primul set a fost dominat clar de Swiatek, care s-a impus cu scorul de 6-2, românca de 26 de ani a oferit o replică bună în setul secund, punând-o în dificultate pe tripla campioană de la Paris și salvând o minge de meci.

Totuși, poloneza a închis partida la a doua oportunitate, scor 7-5.

Pentru Cristian, acest rezultat reprezintă cel mai bun parcurs al său la Roland Garros, fiind recompensată cu 130 de puncte în clasamentul mondial și cu un premiu de 168.000 de euro.

Articolul Roland Garros: Jaqueline Cristian se oprește în turul trei, fiind eliminată de Iga Swiatek apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inteligența artificială nu mai este doar un ajutor, ci a devenit un adevărat competitor pe piața muncii. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, compania din spatele fenomenului ChatGPT, susține că „95% din ceea ce fac agenţiile, strategii şi profesioniştii din publicitate astăzi va fi realizat uşor, aproape instantaneu şi cu un cost minim de AI.”

Dezvoltatorul ChatGPT a subliniat că domeniul publicității, rezervat altădată exclusiv oamenilor, este primul în care AI a demonstrat că poate fi mai rapid și mai convingător. De la crearea de pitch-uri, materiale vizuale, video-uri și voice-over-uri, inteligența artificială preia sarcini care necesitau echipe întregi și zile multe de muncă anterior, scrie Business Magazin.

Exemple concrete au venit chiar de la experții din industrie: Elena Knox, director de creație al BBDO New York, agenție de publicitate și marketing, a folosit AI pentru a crea proiecte complete, inclusiv animații sofisticate. Echipa sa a recurs la AI pentru a realiza un GIF animat care reda o idee vizuală elaborată, un birou ce se transformă într-o pădure, fără implicarea unei echipe grafice. Ca urmare, clientul a aprobat imediat un buget de milioane pentru filmări internaționale.

Într-o altă situație, AI a creat un voice-over realist, folosind vocea unui actor celebru și reușind astfel să convingă clientul să accepte colaborarea, evitând obișnuitul proces logistic costisitor.

Într-o lume a vitezei, eficienţa AI devine imposibil de ignorat

Mesajul este clar: AI nu doar asistă, ci înlocuieşte. Inteligența artificială poate prelua acum cu mare precizie și rapiditate sarcini fundamentale din domeniul creativ, cum ar fi designul grafic, redactarea de texte, planificarea strategică și editarea. În special în publicitate, efectele înlocuirii forței de muncă umane cu AI devin tot mai evidente și cuantificabile.

După ce au analizat previziunile transformării profunde a modului în care lucrăm, cu AI factor principal de producție și creativitate, descrise de Altman în cartea sa „AI First”, analiștii au ajuns la concluzia că munca omului va fi înlocuită de AI nu pentru că oamenii nu mai sunt necesari, ci pentru că eficienţa sistemelor AI devine imposibil de ignorat într-o industrie în care timpul, costul şi impactul vizual contează enorm.

Articolul Devine evident că AI nu doar asistă, ci înlocuieşte: 95% din ceea ce fac oamenii azi poate fi realizat instantaneu de inteligenţa artificială apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O serie de studii recente, publicate în Journal of Social Issues, arată că dorința de a-i răni pe ceilalți – chiar și cu prețul propriei suferințe – adică, literalmente, „răutatea gratuită”, poate juca un rol important în atracția unor persoane față de teoriile conspirației.

Cercetarea a fost realizată de psihologi de la Universitățile Staffordshire și Birmingham.

Studiile au constatat că sentimentul de dezavantaj competitiv poate declanșa o mentalitate răzbunătoare, care la rândul ei face ca oamenii să fie mai receptivi la teoriile conspiraționiste, în special cele care neagă știința.

În cadrul a trei studii, desfășurate pe eșantioane reprezentative de adulți din Regatul Unit, cercetătorii au confirmat că motive psihologice cunoscute – cum ar fi incertitudinea, lipsa de putere sau sentimentul de subapreciere socială – sunt asociate cu o gândire conspiraționistă crescută.

Însă rezultatele sugerează că ranchiuna poate fi firul comun care leagă aceste motive între ele.

De ce sunt unii oameni conspiraționiști

Teoriile conspirației sunt larg răspândite și pot avea consecințe grave – de la subminarea încrederii în știință, până la accentuarea diviziunilor sociale sau blocarea acțiunii colective în probleme esențiale, precum schimbările climatice sau sănătatea publică.

„Teoriile conspirației mă fascinează de multă vreme – de la X-Files, pe care-l urmăream la 10 ani, până la explozia teoriilor de după 11 septembrie. Ca psiholog, am ținut pasul cu cercetările din domeniu și am predat despre acest subiect ani la rând. De aici a pornit și ideea acestei cercetări”, a declarat David Gordon, lector universitar la Universitatea Staffordshire și autorul principal al studiului.

Studiile anterioare identificaseră deja trei mari tipuri de motive care îi pot împinge pe oameni spre teorii conspiraționiste: motive epistemice (nevoia de a înțelege evenimente complexe), motive existențiale (nevoia de siguranță sau control) și motive sociale (nevoia de a se simți valorizați sau respectați în societate).

Sursa: Pixabay

De obicei, aceste motive sunt analizate separat. Gordon și colegii săi au vrut să afle dacă nu cumva există o origine psihologică mai profundă, comună tuturor.

Ipoteza lor a fost că sentimentul de dezavantaj – fie el cognitiv, social sau politic – poate genera o stare de spirit resentimentară, care predispune la gândire conspiraționistă.

În acest context, ranchiuna este definită ca dorința de a-i face rău altuia, chiar și atunci când costul este personal.

Deși aparent irațional, unii teoreticieni ai evoluției susțin că acest comportament poate avea o funcție competitivă – reducerea avantajului rivalilor sau a grupurilor cu statut înalt.

Conform ipotezei autorilor, teoriile conspirației pot reprezenta o formă simbolică de „răzbunare culturală”: prin respingerea autorităților sau a experților, persoanele devin capabile să „egalizeze terenul de joc”.

Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât ești „mai conspiraționist”

În primele două studii, cercetătorii au recrutat peste 700 de participanți, folosind platforma Prolific. Eșantioanele erau reprezentative pentru populația britanică în funcție de vârstă, gen și etnie.

Participanții au completat mai multe chestionare psihologice, măsurând:

• Credința generală în teorii conspiraționiste
• Credința în conspirații legate de COVID-19
• Nivelul de răutate (măsurat cu scala de 17 itemi pentru „sentimentul de ciudă”)
• Intoleranța față de incertitudine (motiv epistemic)
• Sentimentul de neputință politică (motiv existențial)
• Narcisismul de grup și percepția unei amenințări reale (motive sociale)

Rezultatele au arătat că scoruri mai ridicate pentru toate cele trei tipuri de motive erau corelate cu o credință mai mare în teorii conspiraționiste.

Mai mult, sentimentul de ranchiună mediază semnificativ aceste relații.

Cu alte cuvinte, persoanele care se simțeau nesigure, lipsite de putere sau amenințate social aveau tendința de a manifesta atitudini răzbunătoare, care la rândul lor preziceau o credință mai mare în teorii conspiraționiste.

Legătura dintre intoleranța față de incertitudine și credințele conspiraționiste păre să fie în mod special mediată de răutate.

Sursa: Pixabay

Aceasta sugerează că, în momente de confuzie sau lipsă de control, respingerea versiunilor oficiale devine o formă de revalorizare de sine.

Chiar dacă manipularea experimentală folosită în al doilea studiu (prezentarea unor scenarii post-COVID amenințătoare) nu a avut efectul scontat, modelele statistice au continuat să susțină ipoteza că răutatea leagă cele trei motive de gândirea conspiraționistă.

Un al treilea studiu experimental

Pentru a testa dacă răutatea poate cauza gândirea conspiraționistă, cercetătorii au derulat un al treilea studiu cu 405 participanți, în care au indus sentimente de ranchiună.

Participanții au fost rugați să-și imagineze un scenariu în care personajul cu care se identificau era respins în favoarea unui rival mai popular, apoi să descrie cum s-ar răzbuna fără a fi prinși.

Cei care au participat activ la sarcină și au scris planuri detaliate de răzbunare au obținut scoruri mai mari pe scala răutății decât cei din grupul de control.

Totuși, această creștere a răutății nu a dus direct la o creștere semnificativă a credinței în teorii conspiraționiste. Cu toate acestea, analizele de mediere au indicat o cale indirectă: ranchiuna indusă a fost asociată cu o creștere a gândirii conspiraționiste.

Concluzii și limitări

„Deschiderea față de teoriile conspiraționiste este adesea rezultatul unor probleme obișnuite, dar importante – în special sentimentul de dezavantaj în diferite aspecte ale vieții”, a declarat David Gordon pentru PsyPost.

„De aceea, ar trebui să avem mai multă empatie față de un prieten sau membru al familiei care pare să adere la astfel de teorii. Iar cei care tind să respingă automat „varianta oficială” ar trebui să se gândească ce anume resping, de fapt, și ce le oferă acest gest la nivel emoțional.”

Coautoarea Megan Birney, de la Universitatea din Birmingham, a adăugat: „Nu susținem că oamenii aleg în mod conștient să fie răuvoitori când cred sau răspândesc teorii conspiraționiste. Mai degrabă, concluziile noastre arată că sentimentele de dezavantaj în cele trei arii pot declanșa un răspuns psihologic comun – răutatea, ciuda –, care crește receptivitatea la astfel de teorii.”

Deși studiile au fost bine concepute, autorii recunosc că există limitări.

O mare parte din date sunt de tip transversal, deci relațiile cauzale trebuie interpretate cu prudență.

Manipularea experimentală din Studiul 3 nu a avut efectul așteptat, iar mulți participanți nu s-au implicat pe deplin în sarcină.

În plus, media credinței în conspirații legate de COVID-19 a fost relativ scăzută – un semnal pozitiv, potrivit lui Gordon: „Teoreticienii conspirației sunt foarte vocali, mai ales online, dar asta nu înseamnă că opiniile lor sunt larg împărtășite de publicul larg.”

„Așa cum concluzionăm și în articol, credința în teorii conspiraționiste poate fi văzută ca un simptom al unor probleme sociale și economice mai ample,” a spus Gordon.

„Dacă vrem să combatem răspândirea acestor teorii – și, în general, negarea științei –, trebuie să ne ocupăm de aceste cauze mai profunde.”

Articolul Studiu: Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât tinzi să crezi mai tare în teoriile conspirației! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Văd că revin în spațiul public discuțiile despre impozitarea progresivă. Sunt tot felul de informații date pe surse, discuții și burtiere la televiziuni. O spun, din nou, cât se poate de clar: USR nu susține, nu negociază, nu acceptă impozitarea progresivă. Nu putem construi o economie performantă pedepsind munca și inițiativa. Cota unică a dus la dezvoltare, la investiții, la locuri de muncă. Astăzi, e un pilon de stabilitate fiscală”, a scris Ionuț Moșteanu pe Facebook.

Potrivit acestuia, orice reformă fiscal bugetară trebuie să înceapă de la reducerea risipei, colectarea corectă și eliminarea privilegiilor.

Articolul Ionuț Moșteanu: USR nu susține, nu negociază, nu acceptă impozitarea progresivă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Energiei le recomandă românilor să se informeze doar din sursele oficiale puse la dispoziție de ANRE. Evident, facturile nu vor mai fi aceleași, nici pentru micii consumator, nici pentru cei mari.

„Facturile, depinde prețul per kilowatt/oră înmulțit cu câți kilowați/oră consum. Deci n-aș recomanda nimănui să consume mai mult pentru că sigur va plăti mai mult. Cert este că pentru cei care astăzi au un consum de peste 300 de kilowați-oră, într-adevăr și sunt la prețul plafonat de 1,3 lei pe kilowatt-oră”, explică, la Digi 24, ministrul.

„Există oferte în piață și la 1,1 lei per kilowatt-oră, deci ar putea vedea o ieftinire în facturi cam cu 20% dacă aleg furnizorul cu cea mai bună ofertă. Și este un mesaj pentru toți românii să intre pe site-ul ANRE să-și aleagă cea mai bună ofertă, pentru că atunci când noi, în calitate de consumatori, suntem dispuși să facem asta, e o procedură online, durează puțin, se întâmplă în 24h. Practic, punem presiune pe toți furnizorii să coboare prețurile și ăsta e un lucru important.

Pentru românii sub cu un consum de sub 100 de kilowați-oră pe lună, plafonul acela de zero 68 lei pe kilowatt-oră în raport cu prețurile actuale din piață, nu pare sustenabil ce se întâmplă în schema de compensare-plafonare, pentru că era mai simplu statul român a compensa pe toată lumea,

Adică dacă erai, nu știu. Ion Țiriac, să mă ierte că îl folosesc drept de exemplu, dar aveai o casă goală undeva la munte, la mare, la țară, nu contează, beneficiai de același sprijin din partea statului cu acest preț plafonat de zero 68 lei kilowatt-oră.

Lucrul ăsta după 1 iulie nu se va întâmpla. Sprijinul statului va fi direcționat sub forma unor sume lunare către românii vulnerabili, către românii în sărăcie energetică”, asigură Burduja.

Mai multe scenarii de lucru

„Noi am propus Ministerului Muncii mai multe scenarii de lucru. Practic, ne uităm la salariul minim și el sigur că a crescut în ultimii ani și să vedem dacă ești persoană singură și câștigi până în salariul minim, atunci ai avea dreptul la o sumă lunară de stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, cât este această sumă sau, sigur, dacă ești într-o familie în care, de asemenea, salariile sunt mici, să poți beneficia de acest sprijin, iar facturile tale importante.

Noi am gândit acolo o sumă, o vom propune Ministerului Finanțelor astfel încât aceste facturi să nu crească aproape deloc sau să crească puțin, este propunerea ministrului.

Conform legii, la 15 iunie este termenul în care Ministerul Muncii trebuie să vină cu aceste modelări, să vină în Guvern, să existe un act normativ, probabil ordonanță de urgență și să se adopte astfel încât în august, când vom plăti facturile din iulie, toată lumea să știe cât are de plătit, cine primește acest sprijin, afirmă ministrul.

Oricum, gândiți-vă la un lucru, totuși, în această marjă de consum de sub 100 de kilowați oră pe lună, o factură medie este cam de 35-40 lei pe lună și se încadrează aici cam 4,5 milioane de puncte de consum și veți spune, foarte puțin.

Sunt datele ANRE, date oficiale. Bun pentru asemenea factură. Repet, dacă ești vulnerabil, nu cred că îți va crește în mod semnificativ factura. Sau oricum nu e vreun armageddon energetic. Dacă ești vulnerabil, probabil îți permiți 10, 12-15 lei în plus pe o lună să consume energie electrică”, a adăugat acesta.

Articolul Sebastian Burduja: Nu va veni „armageddonul energetic” de la 1 iulie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Persoanele care au folosit serviciul de navigație Google Maps în jurul marilor aglomerări urbane, precum Frankfurt, Hamburg și Berlin, pe autostrăzile dintre vestul, nordul, sud-vestul și centrul Germaniei s-au confruntat cu hărți presărate cu o mulțime de puncte roșii care indicau semne de oprire.

Eroarea a afectat, de asemenea, părți din Belgia și Olanda, potrivit The Guardian.

Cei care s-au bazat pe Google Maps au avut impresia că într-adevăr s-a întâmplat ceva. Situația a fost agravată de faptul că un număr mare de germani erau pe drumuri la începutul unei vacanțe de patru zile cu prilejul Înălțării Domnului.

Rapoartele de închidere au dus la blocarea rutelor alternative pe arterele mai mici și la întârzieri prelungite, deoarece oamenii s-au străduit să găsească rute ocolitoare.

Autoritățile au fost luate cu asalt

Poliția și autoritățile de control al traficului rutier au fost nevoite să răspundă la o avalanșă de întrebări, deoarece oamenii le-au contactat pentru ajutor.

Pe rețelele de socializare, utilizatorii au pus la îndoială situația și și-au exprimat frustrarea. „Nu se poate să fi închis TOATE autostrăzile”, a spus un utilizator. Un altul a glumit: „Este ca și cum sistemul de autostrăzi a suferit o epidemie de acnee”.

Unii au speculat dacă a avut loc un incident terorist major, iar alții au suspectat intervenția unui stat străin într-un atac informatic.

Cauza defecțiunii navigației digitale este încă neclară.

Răspunsul Google

Un purtător de cuvânt al Google a declarat mass-mediei germane că acesta verifică informațiile încercând să stabilească ce s-a întâmplat. El a declarat că, odată alertat de nereguli de către utilizatori, care au posibilitatea de a raporta erorile suspectate, serviciul a început să verifice și să elimine semnele de închidere incorecte.

„Nu putem comenta cazuri specifice”. Acesta a subliniat că informațiile au fost colectate din trei surse principale – un amestec de furnizori terți, surse publice, cum ar fi autoritățile de transport, și contribuția utilizatorilor individuali. Datele de pe hărți au fost actualizate în mod constant, deși viteza acestei actualizări a variat, a spus el.

„În general, aceste surse oferă o bază solidă pe care se bazează informații cartografice complete și actualizate”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Utilizatorii de drumuri au fost sfătuiți să verifice mai multe surse de informații atunci când planifică călătorii viitoare.

Articolul O eroare Google Maps a creat haos pe străzile din Germania apare prima dată în Mediafax.