Trei bărbați jefuiți în Capitală după întâlniri aranjate online. Un tânăr de 18 ani, reținut

În noaptea de 26 spre 27 februarie, în jurul orei 00.30, polițiștii au fost sesizați că un bărbat este agresat într-un imobil din Sectorul 5.

La fața locului a fost identificată victima, un bărbat de 24 de ani, care prezenta urme vizibile de violență la nivelul capului. Un echipaj medical i-a acordat îngrijiri, iar ulterior acesta a fost transportat la spital.

Din cercetări a reieșit că, în jurul orei 23.30, cu puțin timp înainte de apelul la 112, bărbatul s-ar fi deplasat la locuința unei tinere de 20 de ani pentru a întreține relații sexuale.

În imobil s-ar fi aflat și un alt bărbat, care l-ar fi amenințat cu un obiect tăietor-înțepător și l-ar fi lovit cu o armă albă, deposedându-l de 1.000 de lei și 200 de dolari.

La scurt timp după comiterea faptei, polițiștii au depistat cele două persoane implicate, tânărul de 18 ani, bănuit de agresiune și jaf, și femeia de 20 de ani, care l-ar fi chemat pe bărbat la adresă. Ambii au fost conduși la audieri.

Tânărul a mai comis astfel de fapte

În urma extinderii cercetărilor, anchetatorii au stabilit că tânărul ar mai fi comis fapte similare.

Astfel, în aceeași zi de 26 februarie, în jurul orei 19.00, acesta ar fi amenințat un alt bărbat cu un obiect tăietor-înțepător și cu un pistol, în locuința tinerei, unde victima fusese chemată pentru raporturi sexuale, și l-ar fi deposedat de 500 de lei.

De asemenea, la 21 februarie, în jurul orei 20.00, într-un parc din Sectorul 5, tânărul ar fi profitat de faptul că un bărbat se întâlnise cu aceeași femeie, în urma unor discuții pe o rețea de socializare.

Având fața acoperită, acesta l-ar fi agresat, amenințându-l cu un obiect tăietor-înțepător și cu un pistol, și i-ar fi luat 600 de lei.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, tânăra ar fi avut un cont pe Tinder, prin intermediul căruia ar fi racolat bărbați. Ulterior, fie îi convingea să vină la locuința sa pentru raporturi sexuale contra cost, moment în care iubitul ei ar fi ieșit dintr-o altă cameră și, sub amenințarea unui cuțit și a unui pistol de jucărie, i-ar fi deposedat de bani, fie stabilea întâlniri în oraș, unde tânărul ar fi apărut și ar fi acționat în același mod. Sursele citate mai sus susțin că femeia le-ar fi declarat anchetatorilor că ar fi fost constrânsă de partener să participe la aceste fapte, aspect care este în continuare verificat de către anchetatori.

Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore, iar ulterior magistrații au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Cercetările sunt continuate de polițiștii Secției 17, sub supravegherea Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, pentru tâlhărie calificată.

Carburanții ar putea trece de 9–10 lei/litru în România dacă petrolul urcă spre 90–100 dolari/baril, avertizează AEI. Brent a sărit la peste 82 dolari în Asia după escaladarea din Golf

Pe piețele internaționale, șocul geopolitic s-a văzut imediat în cotații: Brent (contractul pentru mai) era cotat luni dimineață la aprox. 78,05 dolari/baril, după ce atinsese un vârf intraday de 82,37 dolari/baril.

Ormuz, „robinetul energetic” al lumii

Escaladarea din weekend, lovituri ale SUA și Israel asupra Iranului, urmate de riposta Teheranului a reaprins temerile legate de securitatea transporturilor în jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai sensibile zone ale infrastructurii energetice globale, pe unde trece circa o cincime din petrolul transportat la nivel mondial.

În acest context, nu contează doar echilibrul cerere–ofertă, ci mai ales „premiul de risc geopolitic”: piețele adaugă un cost pentru probabilitatea (chiar și fără certitudini) de întreruperi în aprovizionare. Chisăliță rezumă astfel: „Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial.”

Ce înseamnă asta pentru prețul la pompă

În România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate (accize + TVA), efectul nu este „peste noapte”, dar tinde să fie inevitabil, spune șeful AEI. El estimează că, în structura actuală a prețului, o scumpire a petrolului cu:

+10 dolari/baril ar putea adăuga 0,70 lei/litru

+20 dolari/baril ar însemna 1 leu/litru

+30 dolari/baril ar putea urca prețul cu până la 2,5 lei/litru

În prezent, în benzinării, benzina standard este în jur de 7,93–8,09 lei/litru, iar motorina standard în jur de 8,27–8,40 lei/litru, potrivit unor cotații publicate luni. În acest tablou, un plus de 1–2 lei/litru (în funcție de durată și amplitudine) ar împinge rapid prețurile către pragul de 9–10 lei.

Efecte în lanț: transport, alimente, inflație

Creșterea petrolului se propagă în economie: costuri mai mari de transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpiri la alimente și inflație mai persistentă, exact într-un momentpolitica monetară, avertizează Chisăliță.

Pot fi temperate scumpirile?

Pe termen scurt, piața se uită la posibile măsuri de amortizare: creșteri de producție în cadrul OPEC+ și folosirea rezervelor strategice. Însă riscul militar și cel de navigație rămân factorii decisivi; de pildă, S&P Global Platts a anunțat măsuri excepționale legate de evaluarea unor cotații din regiune, invocând perturbările de transport prin Ormuz.

În analiza AEI, cheia pentru România nu este doar „cât urcă barilul”, ci și cât de repede se transmite scumpirea la pompă (de regulă cu un decalaj de la câteva zile la 2–3 săptămâni). În plus guvernul ar putea interveni, dacă situația se prelungește, și să reducă pe un anumit termen accizele.

Bilanțul atacurilor SUA-Israel în Iran depășește 550 de morți

Semiluna Roșie din Iran a anunțat că în urma atacurilor lansate sâmbătă de Israel și Statele Unite ale Americii asupra Iranului, cel puțin 555 de persoane și-au pierdut viața și că cel puțin 131 de orașe au fost afectate, potrivit Al Jazeera. 

Organizația a mai precizat că operațiunile de ajutor umanitar și de salvare continuă fără întrerupere, cu echipe de intervenție prezente în zonele afectate și peste 100.000 de angajați și voluntari aflați în alertă la nivel național. 

În plus, patru milioane de voluntari sunt pregătiți să furnizeze servicii și asistență umanitară persoanelor afectate de conflict. 

Ofensiva coordonată de Israel și Statele Unite a început sâmbătă, peste 1.000 de ținte fiind lovite, inclusiv facilități militare și navale, culminând cu eliminarea liderului suprem de la Teheran, ayatollahul Khamenei. 

Președintele Trump a anunțat că obiectivul operațiunii este de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare, subliniind că atacurile s-ar putea extinde pe o perioadă de mai multe săptămâni. 

Aproape 2 milioane de lei din vânzarea de parfumuri contrafăcute. Percheziții în Capitală

Luni, polițiștii Direcția de Investigare a Criminalității Economice – I.G.P.R., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, au pus în aplicare 15 mandate de percheziție domiciliară și 5 mandate de aducere, în municipiul București și în județul Ilfov.

Potrivit anchetatorilor, din iunie 2024 și până în prezent, cei implicați ar fi administrat și controlat șapte societăți comerciale, precum și mai multe site-uri de anunțuri, prin intermediul cărora ar fi pus în circulație produse purtând mărci identice sau similare cu unele înregistrate pentru produse originale.

De asemenea, aceștia ar fi gestionat conturi pe platforme de e-commerce, de unde ar fi preluat comenzi și ar fi livrat produse către clienți din România și Ungaria.

Descinderile au avut loc la domiciliile unor persoane, la sediile unor societăți comerciale și într-un complex comercial.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul specialiștilor Institutului Național de Criminalistică, al luptătorilor Serviciului Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, precum și al polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov.

De ce atacă Iranul obiective civile în țările din Golf

Reprezentanții guvernului iranian neagă public implicarea în agresiuni împotriva statelor învecinate. Conform spuselor lui Ali Larijani, figură prominentă în conducerea de la Teheran, acțiunile militare vizează strict facilități americane privite drept „pământ al SUA”, nu teritoriile care le găzduiesc, scrie Il Post.

Realitatea din teren contrazice însă aceste afirmații. Proiectile și aparate de zbor fără pilot (drone) au lovit construcții civile situate la mare distanță de bazele militare ale Statelor Unite. Bucăți din drone au fost descoperite chiar lângă repere celebre, cum ar fi hotelul Burj Al Arab din Dubai.

Iranul și intenția principală: escaladarea confruntării

Scopul central pare a fi destabilizarea unei zone extinse din Orientul Mijlociu. Atunci când conflictul încetează să fie privit ca o dispută restrânsă între Teheran, Israel și Washington, transformându-se într-o criză regională, cerințele pentru o reglementare diplomatică urgentă se intensifică.

Atacarea țărilor care adăpostesc baze militare americane transmite și un semnal politic puternic. Practic conducerea iraniană le percepe ca fiind excesiv de aliniate cu interesele americane ori insuficient de vocale împotriva operațiunilor desfășurate de SUA și Israel.

Obiective mai puțin apărate decât cele israeliene

O rațiune practică justifică și aceste acțiuni. Israelul posedă un sistem defensiv antiaerian și antirachetă de înaltă performanță, capabil să neutralizeze majoritatea amenințărilor. Comparativ, națiunile precum Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Bahrain se află la distanțe mai mici geografic și prezintă, în anumite situații, vulnerabilități mai ridicate.

Lovirea acestor state permite obținerea unor rezultate vizibile imediat. Se pot observa coloane de fum deasupra parcurilor industriale, evacuarea vizitatorilor din unități hoteliere și anularea curselor aeriene. Ecourile în mass-media pot declanșa îngrijorare globală și pot forța comunitatea internațională să solicite urgent încetarea focului.

În deceniile recente, țările din Peninsula Arabică au devenit hub-uri critice pentru comerțul internațional, aviație și circuite financiare. Întreruperea funcționării aeroporturilor din Dubai sau a activității portuare locale produce unde de șoc care depășesc cu mult frontierele naționale.

De asemenea, chiar și amenințările speculative privind siguranța navigației prin strâmtoarea Hormuz pot destabiliza piețele energetice internaționale. Se periclitează livrările de petrol și transportul mărfurilor. Prin vizarea acestor centre economice vitale, Iranul mărește amploarea mondială a disputei.

Riscurile asumate de conducerea iraniană

Această abordare comportă însă riscuri semnificative. Agresiunile au stimulat o mai strânsă colaborare militară și politică între monarhiile arabe din Golf și Administrația americană. Ele pot duci chiar și la o normalizare accelerată a relațiilor cu Israelul.

Convertirea vecinilor în dușmani declarați riscă să îngusteze și mai mult izolarea internațională a Iranului într-o perioadă de vârf al crizei. Deși potențialul militar al țărilor arabe nu rivalizează cu cel al SUA sau Israelului, deschiderea unui front regional extins ar îngreuna considerabil ecuațiile strategice ale conducătorilor de la Teheran.

Vizarea țintelor civile din monarhiile Golfului nu apare deloc ca o acțiune accidentală, ci ca element al unei tactici ce îmbină avantajele tactice militare, manipularea mediatică și șantajul economic.

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde. Iran atacă Israelul și toate bazele SUA din Orientul Mijlociu, în timp ce IDF extinde operațiunile în Liban / Explozii în Teheran, Beirut, Bahrain, Kuweit, Doha, Dubai, Abu Dhabi, Riad / Un avion de luptă al SUA s-a prăbușit

Armata israeliană avertizează că vor urma mai multe zile de luptă împotriva Hezbollah în Liban

Israelul „trece la ofensivă” în Liban, după ce a lansat atacuri împotriva țintelor Hezbollah din țară în această dimineață.

Șeful Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, afirmă că armata israeliană „trebuie să se pregătească pentru multe zile de luptă prelungite”.

Israelul a lansat atacuri împotriva Hezbollah, după ce grupul militant a lansat rachete asupra Israelului ca represalii pentru uciderea liderului suprem iranian.

Au fost raportate explozii în sudul Beirutului, în timp ce Israelul a ordonat locuitorilor din 50 de orașe și sate din Liban să părăsească zona înainte de atacuri.

Loviturile israeliene au ucis cel puțin 31 de persoane și au rănit alte 149, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut.

Un avion de vânătoare american F-15 s-a prăbușit în Kuweit

Un avion de vânătoare american F-15 s-a prăbușit în Kuweit.

Avionul s-a prăbușit la mai puțin de 10 kilometri de baza americană Ali Al Salem.

Pilotul a reușit să se catapulteze.

Explozii în Doha și Dubai; fum în zona Ambasadei SUA din Kuweit

Explozii au fost auzite luni dimineață în Doha, capitala Qatarului, potrivit Reuters și AFP.

Echipe CNN aflate în Orientul Mijlociu spun că au auzit explozi puternice în Doha, Dubai și Abu Dhabi.

Separat, agențiile AFP și Reuters transmit că s-a văzut fum ridicându-se din zona Ambasadei SUA din Kuwait. Potrivit Reuters, la fața locului au fost observate autospeciale de pompieri și ambulanțe.


Iranul „nu va negocia” cu SUA, spune un înalt oficial iranian

Ali Larijani, principalul oficial iranian pentru securitate națională, a declarat că Iranul „nu va negocia cu Statele Unite”, într-o postare pe X.

Larijani, una dintre cele mai influente figuri din Iran, a făcut declarația după relatări din presă potrivit cărora Teheranul ar fi apelat la intermediari pentru a transmite SUA că vrea reluarea discuțiilor.

Președintele SUA, Donald Trump, „a aruncat regiunea în haos cu «speranțele» sale false și acum este îngrijorat de noi victime în rândul militarilor americani”, a scris Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, pe X.


Trump afirmă că potențiali succesori ai conducerii Iranului au fost uciși în atacuri

Președintele Donald Trump a declarat pentru ABC News că potențiali succesori identificați de SUA pentru preluarea puterii în Iran au fost uciși în loviturile lansate sâmbătă de SUA și Israel.

„Atacul a fost atât de reușit încât a eliminat majoritatea candidaților”, a spus Trump. „Nu va fi nimeni dintre cei la care ne gândeam, pentru că toți sunt morți. Și locul doi sau trei e mort.”

Declarațiile lui Trump vin în contextul întrebărilor legate de modul în care se va face tranziția puterii în Iran, după moartea liderului suprem de lungă durată, ayatollahul Ali Khamenei.

Președintele a făcut referire și la uciderea lui Khamenei, afirmând: „L-am prins eu înainte să mă prindă el. Au încercat de două ori. Ei bine, eu l-am prins primul”.


Israelul a ordonat evacuarea a peste 50 de sate din Liban

La ora 6:00 dimineața, în Liban, cetățenii își părăsesc locuințele, după ce Forțele de Apărare ale Israelului au cerut evacuarea a peste 50 de sate.

Pe imaginile publicate în presa internațională se vede cum traficul este intens, luni dimineață, la prima oră, pe măsură ce oamenii părăsesc sudul Beirutului.

Știrea inițială

În primele ore ale zilei de luni, Israelul a început să lanseze atacuri împotriva Hezbollah în Liban, după ce gruparea a tras rachete spre Israel.

Donald Trump a spus, într-un mesaj video, că „operațiunile de luptă” împotriva Iranului vor continua „până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”.

El a afirmat că „probabil vor mai fi” victime americane, după ce Comandamentul Central al SUA a confirmat că trei militari americani au fost uciși și cinci au fost grav răniți într-un atac iranian.

Oficiali iranieni au raportat că cel puțin 153 de persoane au fost ucise în urma unui atac asupra unei școli de fete, iar președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a numit incidentul un „act barbar”.

Rachete iraniene au lovit orașul Beit Shemesh, omorând cel puțin nouă persoane, potrivit serviciului de ambulanță al Israelului, Magen David Adom.

Emiratele Arabe Unite au raportat că trei persoane au fost ucise din ziua de sâmbătă în loviturile de represalii ale Iranului, în timp ce explozii au mai fost raportate și în Bahrain, în orașul irakian Erbil și în Iordania.

Prețurile globale ale petrolului au crescut brusc la deschiderea piețelor din Asia, luni dimineață.

Premierul britanic Sir Keir Starmer a declarat că Marea Britanie va permite SUA să întreprindă acțiuni defensive de pe baze militare britanice, dar „nu se va alătura deocamdată acțiunilor ofensive”.

Forțele Aeriene Regale (RAF) au confirmat că răspund la un presupus atac cu dronă asupra unei baze din Cipru.

Naționala de baschet masculin a României caută revanșa în fața Portugaliei în Pitești Arena

Naționala a cedat vineri, 27 februarie, în deplasarea de la Coimbra cu 82-99.

Luni, de la ora 19.00, tricolorii pot să își ia revanșa în meciul programat cu Portugalia, în fața propriilor superteri, în Pitești Arena.

În grupa B a calificărilor, Portugalia, Grecia și Muntenegru au fiecare un bilanț de câte două victorii și o înfrângere, în timp ce România este pe ultimul loc cu trei înfrângeri.

În meciul din Portugalia, Bogdan Nicolescu a fost omul meciului pentru România, cu 25 de puncte, 6 recuperări și un indice al eficienței de 27. Emanuel Cățe a încheiat cu 12 puncte, Mihai Măciucă tot cu 12 puncte, iar Daron Russell a adăugat 9 puncte.

Cursele speciale Tarom pentru repatrierea românilor din Orientul Mijlociu au fost amânate

„Cursele speciale organizate pentru readucerea în țară a peste 300 de români sunt reprogramate pentru seara de 2 martie. Transportul terestru și formalitățile de frontieră  au condus la întârzieri mari ale grupurilor de pasageri care călătoresc spre aeroportul din Cairo. În aceste condiții riscul de depășire a timpului de serviciu al echipajelor (out-of-duty), cu potențial de blocare a operațiunii curente, dar și a aeronavelor în Egipt este inevitabil”, transmite compania Tarom printr-un comunicat de presă emis luni. 

Potrivit companiei, sosirea grupurilor de români la aeroportul din Cairo era așteptată în jurul orei 06:00, astfel timpul necesar pentru procedurile de acceptare și procesare a bagajelor ar depăși intervalul minim necesar pentru o decolare în siguranță.

Compania avertizează că menținerea programului inițial ar fi generat un risc ridicat de depășire a timpului de serviciu al echipajelor, ceea ce ar fi putut conduce la blocarea aeronavelor în Egipt. 

Potrivit companiei, decizia de amânare a fost luată „pentru a evita grăbirea deplasării și prezentării pasagerilor la aeroport sub presiune, cu risc de blocaje, erori, întârzieri suplimentare sau apariția unor situații tensionate – precum și impactul asupra operațiunilor programate”. 

„Reprogramarea zborurilor speciale pentru seara de 2 martie, se realizează în coordonare cu autoritățile române, egiptene, Consulatul României la Cairo și organizatorii de grupuri. Compania va efectua zborurile imediat ce pasagerii pot ajunge la aeroport, toate condițiile operaționale fiind aliniate pentru desfășurarea în siguranță a zborurilor”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Tarom. 

Războiul care poate zgudui planeta / Prețul barilului de petrol ar putea sări de 100 de dolari / Ce urmează la pompă

Cotațiile futures la petrol au crescut puternic la deschiderea tranzacțiilor, după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri împotriva Iranului în weekend, potrivit unei analize recente a CNN.

Creșterea prețului barilului de petrol era anticipată, dar — spun analiștii — nu neapărat surprinzătoare.

Creșteri abrupte la deschidere

West Texas Intermediate (WTI), referința pentru petrolul american, a urcat cu aproximativ 5 dolari pe baril, adică 8%, până la aproximativ 72 de dolari.

Brent Crude, etalonul internațional, a crescut inițial cu peste 12%, atingând aproximativ 82 de dolari pe baril.

La câteva minute după deschiderea tranzacțiilor, prețul a coborât ușor sub 80 de dolari. Vineri, Brent se stabilise la puțin peste 73 de dolari pe baril.

Creșterea, deși abruptă față de o zi obișnuită de tranzacționare, se încadra în intervalul anticipat de analiști pentru o piață tensionată, dar nu dominată de panică.

De altfel, prețurile urcaseră deja în zilele anterioare, pe fondul anticipării unui posibil atac asupra Iranului.

Scăderi generale pe piețele bursiere. Energia și Apărarea au crescut

În timp ce petrolul a crescut, contractele futures pentru acțiuni au scăzut. Indicii principali — S&P 500, Nasdaq și Dow Jones — au pierdut aproximativ 1% fiecare.

În schimb, companiile din energie au avut de câștigat. Acțiunile ExxonMobil și Chevron Corporation au crescut cu aproximativ 2%.

Titlurile din sectorul apărării, precum Northrop Grumman și Lockheed Martin, au înregistrat creșteri marginale.

Traderii par să mizeze, pentru moment, pe ideea că perturbările vor fi relativ scurte.

Totuși, există incertitudine majoră privind amploarea și durata conflictului, despre care președintele Donald Trump a sugerat că ar putea dura săptămâni.

Scenariul extrem: 100 de dolari pe baril?

Analiștii avertizează că o escaladare serioasă — tulburări interne majore în Iran, atacuri asupra infrastructurii petroliere sau închiderea unei rute esențiale de transport — ar putea împinge prețul petrolului la 100 de dolari pe baril sau chiar mai sus.

Piața, deocamdată, nu pariază pe acest scenariu. Dar riscurile sunt reale.

De ce contează atât de mult Iranul?

Iranul este al șaselea cel mai mare producător de petrol din lume și deține a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol, potrivit OPEC.

În plus, controlează o rută maritimă vitală pentru transportul petrolului către piețele globale, inclusiv către China.

Duminică dimineață, OPEC și aliații săi au anunțat că vor crește producția cu 206.000 de barili pe zi, după ce în trimestrul al patrulea majoraseră deja producția cu 137.000 de barili pe zi.

Această creștere ar putea atenua parțial presiunea asupra prețurilor, însă experții nu se așteaptă ca măsura să fie suficientă pentru a compensa eventuale perturbări majore.

Strâmtoarea Hormuz, punctul critic al energiei mondiale

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului.

Aproximativ 20 de milioane de barili de petrol — adică o cincime din producția globală zilnică — tranzitează zilnic această strâmtoare, potrivit U.S. Energy Information Administration, care o numește un „punct critic de blocare a petrolului”.

Iranul a amenințat în trecut că ar putea închide această rută.

În timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel, de anul trecut, banca Goldman Sachs a estimat că o perturbare extinsă ar putea împinge petrolul peste 100 de dolari pe baril.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group, a avertizat că închiderea strâmtorii ar declanșa o criză energetică.

Și mai grav ar fi dacă infrastructura saudită ar fi scoasă din funcțiune, cum s-a întâmplat în 2019 la instalația de la Abqaiq — unde echipamentele specializate nu pot fi înlocuite rapid.

Impact global: o perturbare oriune în lume afectează prețurile peste tot

Economiile asiatice, în special China și India, ar fi puternic afectate de o eventuală închidere a Strâmtorii Hormuz.

Potrivit lui Clayton Seigle, cercetător senior la Center for Strategic and International Studies, petrolul este o marfă globală și fungibilă — ceea ce înseamnă că o perturbare oriunde în lume afectează prețurile peste tot.

Dacă exporturile iraniene ar fi blocate, China ar căuta rapid surse alternative, crescând competiția pentru barili disponibili și, implicit, prețurile la nivel mondial.

Ce înseamnă asta pentru benzină?

Orice conflict militar cu Iranul ar însemna, spun experții, creșterea prețurilor la petrol, scumpirea benzinei și presiuni inflaționiste.

Tom Kloza, analist în domeniul petrolului și consilier la Gulf Oil, estimează că prețurile en-gros la benzină ar putea crește imediat cu 25 de cenți. La pompă, acest lucru s-ar putea traduce într-o creștere de 5–10 cenți pe zi pentru o perioadă.

În prezent, prețul mediu național al benzinei în SUA este de 2,98 dolari pe galon, potrivit American Automobile Association. După ce scăzuseră sub 3 dolari în decembrie — pentru prima dată în patru ani — prețurile riscă acum să urce din nou.

Lecția de anul trecut – Brent a avut cea mai mare creștere într-o singură zi

Când Israelul a atacat Iranul în iunie anul trecut, Brent a înregistrat cea mai mare creștere într-o singură zi din martie 2022. Prețurile au urcat și mai mult după implicarea SUA, apoi au scăzut brusc odată cu anunțarea unui armistițiu.

Istoria recentă arată că piața reacționează rapid la escaladări — dar și că se poate calma la fel de repede.

Deocamdată, piețele par să creadă că perturbarea va fi limitată. Dar miza este uriașă: Iranul este un actor-cheie în producția și transportul global de petrol, iar orice blocaj major ar putea declanșa un nou șoc energetic.

Pentru consumatori, întrebarea esențială rămâne simplă: cât de mult va dura conflictul — și cât va ajunge să coste un plin de benzină?