Potrivit oficialului indian, Statele Unite ar fi încurajat India să continue achizițiile de petrol rusesc pentru a evita o criză globală a aprovizionării și o explozie a prețurilor la energie.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții citate de Bloomberg și vin într-un context în care relațiile comerciale dintre India și Rusia continuă să fie atent monitorizate de comunitatea internațională.

Decizia economică luată după sancțiunile occidentale

Potrivit lui Jaishankar, după impunerea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei și introducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, piețele internaționale au trecut printr-o perioadă de volatilitate accentuată.

În același timp, statele europene și-au majorat importurile de petrol din Orientul Mijlociu, regiune care reprezenta una dintre principalele surse de aprovizionare pentru India.

În aceste condiții, New Delhi a ales să profite de prețurile reduse oferite de Rusia și să își diversifice sursele de energie. Ministrul indian a subliniat că deciziile privind importurile energetice sunt bazate pe disponibilitate și costuri, nu pe considerente ideologice sau politice.

„Circumstanțele ne-au împins într-o anumită direcție”, a afirmat oficialul indian, explicând că o mare parte din petrolul disponibil pe piață provenea din Rusia.

Impactul asupra economiei și relațiilor internaționale

În ultimii trei ani, India a devenit unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc la nivel mondial. Achizițiile au contribuit la reducerea costurilor energetice pentru economia indiană și au consolidat relațiile comerciale dintre cele două state.

Jaishankar a respins totodată criticile venite din partea unor state occidentale, susținând că dezbaterea privind comerțul cu petrol rusesc este adesea prezentată într-o manieră moralizatoare care nu reflectă realitățile geopolitice și economice.

„Să nu pretindem că există un mare principiu în joc aici. Nu cred că este potrivit să transformăm această problemă într-o demonstrație de moralitate”, a declarat șeful diplomației indiene.

Comentariile sale apar în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să mențină sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce numeroase economii emergente și-au păstrat relațiile comerciale cu Moscova.

În paralel, Registrul Naval Indian (IRClass) a anunțat recent eliminarea din evidențele sale a 235 de nave, majoritatea petroliere, pe fondul suspiciunilor privind încălcarea regimurilor internaționale de sancțiuni. Măsura evidențiază presiunile tot mai mari exercitate asupra comerțului maritim global în contextul conflictului din Ucraina și al restricțiilor economice impuse Rusiei.

„În urma precipitațiilor abundente și a apei provenite din scurgerile de pe versanți, în orașul Drăgănești-Olt s-a acționat, pe parcursul nopții, pentru evacuarea apei din 10 gospodării.

Au fost afectate 4 locuințe, 5 beciuri și o curte, situate pe străzile Islazului, Fântânele, Pieței, Eternității, Livezii și Prunului.

În acest moment, se intervine cu o autospecială de stingere prevăzută cu accesorii pentru evacuarea apei și cu 3 motopompe pe strada Livezii, în orașul Drăgănești-Olt.

În urma precipitațiilor abundente și a apei provenite din scurgerile de pe versanți, în orașul Drăgănești-Olt s-a acționat, pe parcursul nopții, pentru evacuarea apei din 10 gospodării.

Au fost afectate 4 locuințe, 5 beciuri și o curte, situate pe străzile Islazului, Fântânele, Pieței, Eternității, Livezii și Prunului.

În acest moment, se intervine cu o autospecială de stingere prevăzută cu accesorii pentru evacuarea apei și cu 3 motopompe pe strada Livezii, în orașul Drăgănești-Olt”, a transmis ISU Olt.

Forțele de intervenție au informat că au fost înregistrate doar pagube materiale.

Autoritățile din Bruxelles au anunțat că licențele ultimilor doi operatori rămași, Bolt și Dott, vor expira la finalul anului 2026. După această dată, companiile de mobilitate vor putea oferi doar biciclete închiriate, scrie The Brussels Times.

Accidente și trotuare blocate

Decizia a fost luată pe fondul creșterii numărului de accidente în care sunt implicate trotinete electrice. Potrivit autorităților, 666 de persoane au fost rănite în astfel de incidente în 2025, cu 26% mai multe decât în anul precedent.

Oficialii spun că trotinetele electrice provoacă frecvent răni mai grave decât bicicletele, în special la cap și la față. În plus, multe dintre ele sunt parcate haotic și blochează trotuarele, ceea ce creează probleme pentru pietoni, persoanele cu mobilitate redusă, părinții cu cărucioare și vârstnici.

„Oricine cade de pe o trotinetă riscă să fie rănit mai grav decât cineva care cade de pe o bicicletă”, a declarat Elke Van den Brandt, ministra Mobilității din Bruxelles. Ea a adăugat că trotinetele parcate la întâmplare fac trotuarele mai greu de folosit.

Autoritățile au invocat și motive de securitate. Procurorii au avertizat că trotinetele închiriate sunt folosite tot mai des de grupări de crimă organizată și de traficanți de droguri. Guvernul regional susține că astfel de vehicule au fost folosite în legătură cu 25 de atacuri armate înregistrate anul trecut în capitala Belgiei.

Bruxelles mizează pe biciclete închiriate

Bruxelles-ul vrea să se concentreze în schimb pe dezvoltarea rețelei de biciclete închiriate, inclusiv biciclete electrice.

Operatorul Bolt s-a declarat „profund dezamăgit” de decizie și susține că trotinetele închiriate și bicicletele electrice sunt servicii diferite, folosite pentru nevoi diferite. Compania avertizează că interdicția ar putea împinge utilizatorii către trotinete private, care sunt mai greu de controlat.

Bruxelles nu este primul oraș european care ia o astfel de măsură. Trotinetele electrice închiriate au fost deja eliminate de pe străzile din Paris, Madrid și Praga.

Sistemul judiciar acuză clasa politică de tentativă de subordonare și face plângeri împotriva politicienilor români la organismele internaționale de profil.

În ce situație se află sistemul judiciar românesc după ani întregi de reforme și modificări legislative? Cât a afectat sistemul reforma pensiilor speciale? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cine este vinovat pentru prescripția dosarelor? Ce repere, pregătire și răspunderi au magistrații români? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Cum poate fi reformat CSM? Cine ar trebui să ancheteze magistrații? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Marian Trușcă, fost director adjunct al Institutului Național al Magistraturii, fost procuror șef al Serviciului de documente clasificate din DNA.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Procurorii Parchetului European (EPPO) coordonați de Laura Codruța Kovesi au efectuat vineri dimineață mai multe percheziții în județul Timiș, inclusiv la locuința prefectului USR de Timiș, Cornelia Elena Micicoi, într-un dosar care vizează suspiciuni de fraudă cu fonduri europene, potrivit opiniatimisoarei.ro.

Din informațiil apărute în anchetă, reiese că procurorii cercetează modul în care ar fi fost utilizate fonduri europene destinate unor cursuri de formare pentru persoane defavorizate. Surse apropiate investigației susțin că prejudiciul estimat în dosar se ridică la câteva sute de mii de euro.

Percheziții la locuință și la firmă

În total, anchetatorii EPPO au desfășurat 11 percheziții în județul Timiș, la persoane suspectate de implicare în fraude cu bani europeni.

Cercetările vizează infracțiuni grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals și obținerea ilegală de fonduri europene.

Perchezițiile au avut loc atât la locuința prefectului, situată într-un cartier rezidențial de lângă Timișoara, cât și la sediul firmei pe care Cornelia Elena Micicoi a condus-o înainte de a ocupa funcția de prefect.

„Eu sunt la dispoziție”

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta… Parchetul European își face datoria… am ieșit cu 3 hârtii din casă. (…) Eu sunt deschisă”, a declarat prefectul de Timiș pentru sursa citată.

Întrebată dacă există acuzații formulate direct împotriva sa, Cornelia Elena Micicoi a negat acest lucru.

„La adresa mea, sigur nu. Eu sunt la dispoziție și mi se pare normal să fiu la dispoziția autorităților. Așa făceam și înainte, nu doar acum că am o oarecare funcție. Nu mi-au fost solicitate documente mie personal”, a afirmat aceasta.

Anchetatorii au verificat și mașina prefecturii aflată în curtea locuinței, precum și autoturismul personal al prefectului, parcat la Palatul Administrativ din Timișoara.

Până la această oră, Parchetul European nu a transmis un comunicat oficial privind rezultatele perchezițiilor sau eventualele măsuri dispuse în dosar.

CNIR a emis, vineri, Ordinul de Începere pentru tronsoanele 1 și 3 ale Autostrăzii „Unirii”- A8. Etapa proiectării pentru primii 45 de kilometri au autostrăzii va începe în 24 august. 

Proiectul este finanțat prin programul SAFE.

„Am emis, astăzi, Ordinul pentru începerea proiectării pentru 45 de kilometri ai A8 cu finanțare SAFE. Sunt două tronsoane cu o complexitate tehnică ridicată, cu numeroase lucrări de artă, poduri, pasaje și tuneluri, iar după cele 10 luni alocate etapei de proiectare, lucrările efective vor începe în iunie 2027, în sezonul favorabil construcțiilor”, a precizat Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

Contractele pentru proiectarea și execuția tronsoanelor 1 și 3 au fost semnate în urmă cu două săptămâni, iar constructorii responsabili de lucrări sunt companii din România și Spania.

Tronsonul 1 Moțca – Târgu Frumos, măsoară 27 de kilometri și include: 36 de structuri, poduri și viaducte, 4 tuneluri, dar și 3 noduri rutiere (Moțca, Pașcani și Târgu Frumos).

CNIR transmite că, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin-Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv A7-Autostrada Moldovei Bacău-Pașcani va fi construit cu prioritate, în termen de „maximum 12 luni”, un segment de autostradă de 5,5 kilometri.

De asemenea, pe tronsonul 3: Lețcani – DN24 (Iași), ce măsoară aproape 18 kilometri, vor fi construite 18 pasaje, 6 tunele și 2 noduri rutiere (unul la intersecția cu DJ 282 și celălalt la intersecția cu DN 24)

Proiectul noii legi a salarizării unitare introduce o formulă comună pentru întregul sector bugetar. Salariul de bază se stabilește prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, la care se adaugă, după caz, gradațiile de vechime. Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

În noua arhitectură, coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, iar grila include 12 grade salariale. Ministerul Muncii susține că reforma urmărește reducerea diferențelor foarte mari dintre instituții și aplicarea principiului „muncă egală, salariu egal”, inclusiv în sănătate, unde veniturile pot varia mult în funcție de spital, secție, sporuri și gărzi.

Medicii primari: salariu de bază de 16.400 de lei, dar creștere mai mică la venitul total

În cazul medicilor primari, noua grilă prevede un salariu de bază brut de 16.400 de lei, rezultat din coeficientul 4,00 înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Pentru medicii specialiști, salariul de bază brut ar urma să fie de 13.120 de lei, iar pentru un medic rezident anul I, 7.872 de lei. Aceste sume reprezintă baza de calcul și nu includ toate componentele care pot apărea în venitul lunar, precum sporuri, gărzi sau alte plăți specifice activității medicale.

Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui medic primar, la gradația 0, ar crește cu aproximativ 16%, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027. Creșterea este importantă la nivelul salariului fix, însă avansul este mult mai mic dacă se ia în calcul venitul brut lunar total. Pentru medicii primari, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 21.437 lei la 22.016 lei, adică o majorare de aproximativ 3%.

Explicația este că, în prezent, o parte consistentă din veniturile medicilor vine din sporuri, gărzi și alte plăți suplimentare. Noua lege încearcă să mute o parte mai mare a remunerației în salariul de bază și să reducă diferențele dintre spitale. În cazul medicilor primari, intervalul veniturilor brute lunare ar urma să se restrângă de la 17.588 – 32.206 lei în 2026 la 20.127 – 28.738 lei în 2027.

Asistenții medicali: creștere mare la salariul de bază

Pentru asistenții medicali, proiectul aduce creșteri mai vizibile la salariul de bază. Un asistent medical principal ar urma să ajungă la un salariu de bază median de 7.790 de lei brut în 2027, față de 6.084 lei în 2026. Majorarea este de aproximativ 28%, una dintre cele mai mari creșteri din sistemul bugetar pentru o funcție de execuție.

La nivelul venitului brut lunar total, creșterea este însă mai redusă. Pentru asistenții medicali principali, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 11.270 lei la 11.788 lei. Și aici, reforma urmărește reducerea diferențelor dintre unități sanitare: veniturile brute ale asistenților medicali, care în prezent pot varia între 8.413 lei și 14.522 lei, ar urma să se încadreze în 2027 între 9.952 lei și 14.308 lei.

O categorie vizată direct de majorări este cea a debutanților. Salariul de bază al unui asistent medical debutant ar urma să crească de la 5.530 lei în 2026 la 7.011 lei brut în 2027, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 27%. Guvernul justifică această creștere prin nevoia de a face sistemul public de sănătate mai atractiv pentru tineri și de a reduce deficitul de personal.

Cât ar urma să câștige principalele categorii din sănătate

Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază sau valori mediane din simulările oficiale. Venitul final poate fi mai mare, în funcție de specialitate, secție, ture, gărzi, condiții de muncă și sporurile aplicabile.

Patru grile din sănătate, reunite într-una singură

Una dintre modificările importante din proiect este reorganizarea grilelor din sănătate. Potrivit informațiilor prezentate pe baza proiectului, cele patru grile existente în prezent pentru personalul din sănătate ar urma să fie combinate într-o singură grilă. Nivelul coeficienților ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de categoria unității sanitare, subunitatea sanitară și secția în care lucrează angajatul.

Proiectul prevede și o marjă de ajustare a coeficientului, între un maxim majorat cu 10% și un minim diminuat cu 10%, în funcție de criterii care ar urma să fie stabilite de Ministerul Sănătății. Printre criterii ar putea intra volumul de activitate, specificul locului de muncă și complexitatea activității desfășurate.

Sporurile rămân esențiale, dar sunt reașezate

Sănătatea rămâne unul dintre domeniile în care sporurile au o pondere importantă în venitul lunar. În cazul asistenților medicali, partea variabilă a salariului poate reprezenta aproximativ 52% din salariul de bază, potrivit datelor analizate în cadrul reformei. Acesta este motivul pentru care, deși salariul de bază crește semnificativ, venitul total nu avansează în aceeași proporție.

Proiectul păstrează tratamentul diferențiat pentru activitățile medicale cu grad ridicat de risc, responsabilitate sau complexitate. Gărzile și munca în ture ar urma să fie plătite în continuare separat, iar autoritățile susțin că anumite specialități, precum cele din blocurile operatorii sau zonele cu risc ridicat, nu pot fi tratate identic cu alte domenii bugetare.

În același timp, unele sporuri ar urma să fie plafonate sau reduse. Pentru condiții deosebit de periculoase, proiectul discutat prevede niveluri de până la 40% sau 50% din salariul de bază, față de niveluri care pot ajunge în prezent până la 85%. Pentru condiții grele de muncă, sporul ar urma să fie de până la 5%, față de 15% în prezent, iar pentru activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, sporul ar urma să fie de până la 10%, față de 30%.

De ce sunt sindicatele nemulțumite

Deși Guvernul prezintă reforma ca pe o creștere a predictibilității și o reașezare a veniturilor, sindicatele din sănătate contestă forma actuală a proiectului. SANITAS a avertizat că între 50% și 60% dintre angajații din sănătate și asistență socială ar putea avea pierderi de venituri, în special din cauza reducerii unor sporuri. Reprezentanții sindicali susțin că afirmațiile potrivit cărora niciun angajat nu va pierde bani sunt contrazise de calculele făcute pe proiect.

Printre principalele revendicări ale SANITAS se numără majorarea valorii de referință de la 4.100 lei la 4.325 lei, creșterea coeficienților pentru personalul din sănătate și asistență socială, menținerea sporului de tură la 15% și majorarea sporului pentru activitatea din weekend și zile de sărbătoare legală la 50%. Sindicaliștii acuză și lipsa unor consultări reale înainte de prezentarea proiectului.

Guvernul promite că salariile aflate în plată nu vor scădea

Pentru categoriile în cazul cărora noua grilă ar duce la un venit mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată lunar, individual, până cel târziu la 31 decembrie 2031. Practic, Guvernul încearcă să evite scăderile nominale de venituri pentru angajații deja încadrați, dar fără să păstreze la nesfârșit toate diferențele generate de actualul sistem.

Această soluție nu mulțumește însă sindicatele, care susțin că o compensație tranzitorie poate însemna, în practică, înghețarea veniturilor pentru mai mulți ani. În sănătate, unde venitul final depinde mult de ture, weekenduri, gărzi și condiții speciale de muncă, disputa se concentrează mai puțin pe salariul de bază și mai mult pe ce se întâmplă cu sporurile.

Adoptarea legii, presată de PNRR

Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate prin PNRR, iar autoritățile au indicat termenul de 31 august 2026 pentru finalizarea reformei. Dragoș Pîslaru a spus că reforma este necesară pentru salvarea a aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene, în contextul în care proiectul a fost amânat ani la rând și este acum lucrat sub presiunea calendarului.

Ministerul Muncii a anunțat consultări cu reprezentanții familiilor ocupaționale și ai sindicatelor, inclusiv cu Ministerul Sănătății și federațiile reprezentative din Sănătate și Asistență Socială. Proiectul a fost pus în dezbatere publică, însă opoziția sindicatelor arată că adoptarea legii nu va fi simplă, mai ales în domeniile în care veniturile sunt compuse din multe elemente variabile.

Traficul a fost redeschis pe DN 7C, tronsonul kilometric 104 – 130+800 metri, între Piscul Negru și Bâlea Cascadă. Redeschiderea a avut loc la ora 12:00 pe 12 iunie 2026.

Accesul pe Transfăgărășan este permis zilnic între orele 07:00 și 21:00. În afara acestui interval, drumul rămâne închis.

De asemenea, în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile, autorităților pot închide temporar drumul pentru siguranța șoferilor.

Ce recomandări au polițiștii pentru șoferii care circulă pe Transfăgărășan

Centrul INFOTRAFIC recomandă respectarea restricțiilor impuse și adaptarea vitezei la condițiile de drum. Manevrele riscante sunt interzise pe acest traseu. Condițiile meteo se pot schimba rapid la altitudine, iar șoferii sunt sfătuiți să fie prudenți pe tot parcursul traseului.

Balsamul de rufe este prezent în aproape orice gospodărie, dar un expert al organizației britanice de protecție a consumatorilor Which? trage un semnal de alarmă.

Victoria Purcell avertizează că produsul poate deteriora fibrele hainelor, reduce capacitatea de absorbție a prosoapelor și provoca iritații ale pielii și recomandă o alternativă simplă și ieftină.

Victoria Purcell a explicat că balsamul de rufe poate părea eficient pe termen scurt. În timp însă, strică fibrele textilelor, lăsându-le rigide și aspre în loc să le înmoaie, scrie Mirror.

Produsul poate provoca și iritații ale pielii, în special la persoanele cu ten sensibil sau afecțiuni precum eczema.

Autoritățile sanitare britanice avertizează explicit că persoanele cu eczeme ar trebui să evite balsamul de rufe. Parfumurile din compoziția sa pot declanșa reacții cutanate.

Ce se întâmplă cu mașina de spălat și cu prosoapele

Utilizatorii platformei Reddit atrag atenția că balsamul de rufe lasă reziduuri în tambur în timp. Aceste depuneri pot genera probleme de mucegai și igrasie, mai ales la mașinile cu încărcare frontală. Compoziția produsului este pe bază de ceară sintetică sau grăsime animală și nu aduce beneficii reale niciunui tip de țesătură.

Prosoapele sunt cele mai afectate. Balsamul de rufe le reduce capacitatea de absorbție, tocmai invers față de efectul dorit.

Ce alternativă recomandă expertul

Victoria Purcell propune o soluție simplă: înmuierea hainelor într-un amestec de oțet alb și apă înainte de clătire. Pentru prosoape, recomandă uscarea rapidă la uscătorul cu tambur sau, dacă nu există unul, uscarea în aer liber într-o zi caldă și cu vânt.

De ce este balsamul de rufe periculos și pe hainele pentru copii

Which? adaugă un avertisment suplimentar legat de inflamabilitate. Compoziția pe bază de grăsimi a balsamului crește riscul de aprindere a textilelor. Produsul nu ar trebui folosit pe haine cu etichetă de rezistență la flacără, perdele, tapițerie sau articole vestimentare pentru bebeluși și copii.

Numirea Corinei Încrosnatu la conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a generat, previzibil, discuții în spațiul public privind capacitatea noii echipe de a asigura un management eficient al instituției, scrie EVZ.

Dincolo de speculațiile apărute în ultimele zile, prima ședință cu directorii reprezentanțelor ICR din străinătate a indicat intenția noii conduceri de a iniția un proces de reorganizare și eficientizare administrativă, într-o instituție care gestionează o rețea externă importantă.

ICR are 18 reprezentanțe în străinătate, în capitale și centre culturale relevante, iar bugetul instituției, de aproximativ 50 de milioane de lei, trebuie administrat cu atenție. Din această sumă, doar 15-20 de milioane de lei ar rămâne pentru activități culturale, restul fiind destinat salariilor și cheltuielilor administrative. De aceea, cheltuielile fostului președinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasări de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase.

O schimbare de abordare la ICR

La prima întâlnire cu directorii de filiale, noua conducere a transmis un mesaj axat pe eficiență, comunicare și identificarea problemelor concrete din rețeaua externă. În locul unui discurs strict formal, accentul a fost pus pe soluții administrative și pe o mai bună coordonare între sediul central și reprezentanțele din străinătate.

Corina Încrosnatu a setat încă din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene.

Unul dintre participanți, director al unei filiale ICR, a descris discuția drept una pragmatică: „Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”.

Dialog direct cu reprezentanțele externe

Una dintre primele măsuri anunțate vizează organizarea unor sesiuni lunare de comunicare prin videoconferință cu directorii reprezentanțelor din străinătate. Măsura este prezentată ca o modalitate de a reduce distanța administrativă dintre sediul central și filialele externe și de a crea un canal de dialog predictibil.

Participanții la prima întâlnire de lucru au vorbit despre o schimbare de ton în relația cu conducerea centrală. Un director din rețeaua externă a declarat, sub protecția anonimatului, pentru EVZ: „Pentru prima dată, nu am mai simțit că suntem la o ședință formală în care bifăm prezența. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizăm bugetele pentru a avea un impact real în țara unde activăm și cum reducem timpii de răspuns de la București. A fost o discuție deschisă, tranșantă, în care ni s-a cerut să fim parteneri în eficientizare, nu simpli executanți”.

Centralizarea problemelor din teritoriu

O altă sursă de „tensiuni” invocată de critici, solicitarea către reprezentanțe de a-și centraliza vulnerabilitățile logistice, se dovedește a fi un demers de audit participativ, nu o acțiune punitivă.

Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea să demonstreze că deciziile viitoare nu vor mai fi luate în birourile din București, ci vor reflecta realitățile logistice concrete ale fiecărei țări-gazdă, optimizând astfel alocarea bugetară.

Unul dintre punctele discutate a fost deficitul de personal, considerat de mai mulți directori o problemă cronică în funcționarea reprezentanțelor. Noua conducere a transmis că intenționează să analizeze posibilitatea completării schemelor de personal cu referenți calificați, acolo unde acest lucru este necesar.

De asemenea, conducerea ICR a anunțat că va susține demersuri pentru asigurarea unui buget adecvat activităților culturale, astfel încât reprezentanțele externe să poată avea un impact mai consistent în țările în care activează.

Dezbaterile recente par să reflecte mai degrabă rezistența naturală a unui sistem care refuză adaptarea la standarde de performanță. Tranziția de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsită de frământări, însă „tensiunile” invocate par să fie doar efectul secundar al profesionalizării instituției.

Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, noul președinte, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.