Mediafax

„Cred că nu e o soluţie în momentul de faţă (un premier PSD – n.r.). PSD este partidul care a avut guvernarea până acum. Marcel Ciolacu a dominat din punct de vedere politic şi ca premier ultimii doi ani”, a declarat Drulă, duminică seara, la Digi 24, adăugând că Ciolacu era „figura dominantă” chiar şi în perioada când Nicolae Ciucă era premier.

Drulă consideră că este nevoie de „un om cu credibilitate” care să le comunice românilor măsurile neplăcute care se vor lua: „Faptul că nu va curge lapte şi miere în perioada următoare. Un om cu credibilitate. Ori aici eu îl văd foarte bine în acest rol, pe Ilie Bolojan”.

Întrebat dacă nu vede pe nimeni din PSD în rolul de premier care să dea credibilitate, Drulă a răspuns categoric: „În acest rol în momentul de faţă, nu”.

El consideră că sunt doar doi oameni cu credibilitate în politica românească: „Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan. Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani are legătură şi cu faptul că cei care au condus nu aveau o cotă de încredere mare”.

Drulă a explicat că este esenţial să existe un premier care să fie credibil când explică măsurile dificile. El consideră că atunci când cineva precum Bolojan le-ar spune românilor că trebuie să se mulţumească cu mai puţin pentru o perioadă, oamenii să nu simtă că sunt păcăliţi, ci să aibă încrederea că au de-a face cu cineva care a demonstrat că poate face lucruri concrete.

Articolul Drulă: Nu cred că un premier PSD e soluţia. Îl văd pe Bolojan în acest rol apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întâlnirea face parte dintr-o serie mai amplă de consultări prin care USR îşi propune să construiască un program de guvernare realist, participativ şi ancorat în nevoile reale ale societăţii româneşti.

Printre temele de pe agenda de lucru se regăsesc priorităţile prezentate de confederaţii, reforma funcţiei publice, legea salarizării unitare, flexibilizarea relaţiilor de muncă, calendarul de lucru şi etapele viitoare pentru negocierea programului de guvernare şi mecanisme de dialog deschis şi continuu cu societatea civilă, transmite USR.

Din partea USR vor participa preşedintele interimar Dominic Fritz, vicepreşedinta USR Oana Ţoiu, alături de parlamentarii Alin Stoica, Cynthia Păun, Irineu Darău şi experţi USR în domeniu precum Cristian Seidler.

Articolul USR începe consultările cu sindicatele şi patronatele pentru programul de guvernare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Drulă a explicat, la Digi 24, că, în calitate de ministru, s-a dus să vorbească cu Iohannis pentru a cere susţinere în combaterea evaziunii fiscale şi fraudelor tip carusel. „Am spus: `eu tot dau de astea la minister. Vreau să ştiu că am spate şi că dumneavoastră sunteţi OK că eu intru în ele`”, a declarat liderul USR.

Iohannis i-a răspuns, spune Drulă, că „în politică nu sunt numai sfinţi şi că e bine să nu supărăm foarte tare”.

Întrebat dacă chiar acesta a fost răspunsul fostului preşedinte al României, Drulă a precizat că este „o parafrazare” a discuţiei din 2021. „Am plecat, cumva am rămas vorbind singur, cum se mai spune aşa româneşte când am plecat de la Palatul Cotroceni”, a adăugat el.

Drulă a susţinut că lipseşte voinţa politică pentru combaterea fraudelor: „Nu a existat această voinţă atât timp cât ai avut un premier care are tot felul de afaceri în jurul lui – nepotul ia un proiect mare finanţat din PNRR şi îl vinde la o firmă privată”.

Articolul Ce i-a spus Klaus Iohannis lui Cătălin Drulă într-o discuție din anul 2021 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Până acum întâlnirile mele de când fac politică, din 2016, au fost cu Klaus Iohannis. Cele cu Klaus Iohannis erau strict formale, nu se dialoga propriu-zis. Erau câteva schimburi de complezenţă, scorţoase, formale, şi se termina”, a declarat Drulă, la Digi 24.

În contrast, liderul USR a descris întâlnirea cu Nicuşor Dan ca fiind „o discuţie pe bune, de o oră şi jumătate”. „A fost o discuţie extrem de aplicată despre politici publice, despre fiscalitate, despre cheltuieli. Pentru mine a fost fascinant”, a spus el.

Referitor la situaţia bugetară, Drulă a explicat că România are nevoie să oprească „cheltuielile inutile ale statului” pentru a restabili încrederea în guvernare.

„Guvernarea din ultimii trei ani a promis că va plăti lucruri care sunt peste potenţialul pe care îl generează economia noastră”, a spus el, referindu-se implicit la guvernarea PNL – PSD.

Întrebat despre informaţiile că Nicuşor Dan ar putea anunţa miercuri numele noului prim-ministru, Drulă a răspuns că nu are această informaţie.

Articolul Drulă: Întâlnirile cu Iohannis erau scorţoase, cu Nicuşor Dan a fost discuţie pe bune apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În urma evoluției situației de risc identificată la Salina Praid, și în scopul protejării populației, a fost adoptată hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Harghita, prin care s-a dispus extinderea perimetrului de evacuare. Astfel, numărul gospodăriilor evacuate a fost crescut de la 10 la 45 (locuințe și pensiuni) aflate în proximitatea salinei, pentru a preveni orice risc generat de posibila prăbușire a planșeului afectat de infiltrațiile masive de apă. Totodată, echipele de intervenție ale ISU Harghita, alături de polițiști, jandarmi, lucrători ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita și personal al Salinei Praid, intervin în zonă prin montarea de panouri de protecție și amplasarea de saci de nisip, cu scopul de a reduce presiunea acumulărilor de apă și a limita eventualele efecte asupra clădirilor și infrastructurii din apropiere”, informează DSU.

Până în acest moment, au fost montați 300 de metri de panouri, iar în prezent se află în drum alți 1.500 de metri, pentru continuarea consolidării perimetrului de siguranță.

Pentru informarea rapidă a populației, a fost transmis un mesaj RO-Alert, iar în teren acționează echipe mixte formate din reprezentanți ISU, IPJ și IJJ, care oferă sprijin persoanelor evacuate și contribuie la informarea acestora privind măsurile luate.

Situația este monitorizată în permanență de specialiști prezenți în teren, iar măsurile adoptate vor fi ajustate în funcție de evoluția riscurilor.

Articolul Pericol de prăbușire la Salina Praid: 45 de gospodării au fost evacuate de urgență apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Infractorii creează platforme false de investiţii şi folosesc tehnologia deepfake pentru a genera clipuri cu mesaje modificate. Ei preiau videoclipuri publice cu oameni politici din România (preşedinte, premier) şi alterează mesajul iniţial cu ajutorul inteligenţei artificiale.

După procesarea cu deepfake, persoanele din video par să promoveze programe de investiţii care ar aduce profituri mari. Prin această metodă, atacatorii încearcă să atragă victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente.

Experţii oferă câteva indicii pentru identificarea conţinutului deepfake:

• Mişcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea
• Expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale
• Fundalul pare artificial sau animat
• Ochi care nu clipesc natural sau priviri „goale”.

Autorităţile recomandă să nu se distribuie astfel de materiale şi să nu se interacţioneze cu platformele respective. Conţinutul suspect trebuie raportat şi autorităţile competente alertate.

Articolul Autoritățile avertizează! Revin fraudele online cu deepfake care folosesc imaginea politicienilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai importante utilaje pentru crearea bypass-ului sunt în drum spre Praid, iar compania este pregătită să înceapă activitatea luni dimineaţă.

La ora 8 va avea loc o întâlnire de lucru cu toţi specialiştii. Totodată, vor fi folosiţi senzori cu tehnologie avansată pentru a cartografia de la suprafaţă modul în care evoluează dinamica în subsol şi pentru a avea predicţii din timp despre etapa următoare.

Ivan a precizat că o Hotărâre de Guvern pentru despăgubirea temporară a agenţilor economici va fi adoptată luni, fiind în forma finală a redactării. A avut discuţii şi cu Comisia Europeană pentru un mecanism de despăgubire şi redeschidere a activităţii economice, propunând un mecanism pentru creşterea activităţii zonei Praid.

La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Petres Sandor, a explicat că evacuarea celor 45 de case face parte din cel mai negativ scenariu posibil – desprinderea întregului planşeu din zona afectată a pârâului Corund şi crearea unei viituri. Scenariile probabile sunt mult mai blânde, dar s-a convenit să se meargă pe cel mai negativ scenariu pentru siguranţa populaţiei.

Zona va fi păzită de jandarmerie în timpul nopţii pentru siguranţa caselor părăsite, iar dimineaţa va fi o nouă decizie a comitetului de situaţii de urgenţă.

De asemenea, ministrul interimar al Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că autorităţile au găsit locaţiile necesare pentru cazarea persoanelor care trebuie evacuate din cele 45 de case.

Articolul Bogdan Ivan la Salina Praid: Ne pregătim pentru ce e mai rău, sperăm la ce e mai bine apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Măsura vizează zona Wellness Praid şi face parte din procedurile de siguranţă introduse în contextul situaţiei de la Salina Praid.

„A fost transmis un mesaj Ro-alert pentru avertizarea populaţiei cu privire la evacuarea temporară a locuinţelor şi a bunurilor materiale în locaţiile stabilite de CLSU, pentru zona Wellness Praid”, a informat ISU Harghita.

Şeful DSU Raed Arafat spunea, mai devreme, despre Salina Praid, că există două scenarii în funcţie de riscul de prăbuşire a plafonului. Primul scenariu, cel mai bun, prevede evacuarea a 10 case, iar cel de-al doilea, mai grav, necesită evacuarea a 45 de case în total.

Articolul Mesaj Ro-Alert pentru evacuarea temporară la Praid apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Swiatek a fost aproape de eliminare când Rybakina conducea cu 5-4 în setul decisiv, dar a reuşit să se impună în final.

Swiatek îşi propune să devină prima jucătoare care câştigă patru titluri consecutive la Roland Garros din 1923, când Suzanne Lenglen a reuşit această performanţă. Acum are o serie de 25 de victorii consecutive la French Open şi un bilanţ impresionant de 39-2 la acest turneu.

„Primul set am simţit că joc împotriva lui Jannik Sinner. Trebuia să fac ceva să revin în meci, dar cu jocul ei nu simţeam că am prea multă speranţă”, a declarat Swiatek după meci, conform AFP.

În sferturi, Swiatek o va întâlni pe Elina Svitolina, care a învins-o pe Jasmine Paolini cu 4-6, 7-6 (8/6), 6-1.

Zheng Qinwen s-a calificat şi ea în sferturi după victoria cu 7-6 (7/5), 1-6, 6-3 în faţa rusoaicei Liudmila Samsonova.

Pe de altă parte, Carlos Alcaraz îşi continuă apărarea titlului în meciul din optimi împotriva americanului Ben Shelton. Spaniolul a avut dificultăţi în turul al treilea împotriva bosniacului Damir Dzumhur, câştigând în patru seturi.

Câştigătorul meciului Alcaraz-Shelton se va duela în sferturi cu Tommy Paul, care l-a eliminat pe australianul Alexei Popyrin cu 6-3, 6-3, 6-3.

Articolul Swiatek se califică în sferturile de la Roland Garros după ce a câştigat cu Rybakina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Serviciile secrete ucrainene au reușit să atace duminică avioane strategice de bombardament din bazele aeriene rusești, ascunzând drone încărcate cu explozibili în acoperișurile unor magazii din lemn, potrivit unui oficial ucrainean din securitate și imaginilor.

Magaziile au fost încărcate pe camioane și conduse până la perimetrul bazelor aeriene. Panourile acoperișului au fost ridicate cu un mecanism activat de la distanță, permițând dronelor să zboare și să înceapă atacul, a declarat oficialul care a vorbit sub condiția anonimatului, citat de Reuters.

Oficialul susține că duminică au fost atacate patru baze aeriene și au fost lovite în total 41 de avioane de război rusești. Reuters nu a putut verifica independent această afirmație.

Imagini neconfirmate de pe rețelele sociale rusești arată bombardiere strategice în flăcări la baza aeriană Belaya din regiunea Irkutsk, Siberia. Guvernatorul regional Igor Kobzev a confirmat atacul cu drone asupra unei unități militare din apropierea satului Sredny, spunând că dronele au fost lansate de pe un camion.

Atacul din regiunea Irkutsk a fost primul atac cu drone ucrainean la peste 4.300 km de linia frontului, depășind raza de acțiune a dronelor sau rachetelor din arsenalul Ucrainei, necesitând această strategie specială.

Fotografiile transmise Reuters de oficialul ucrainean arată zeci de drone cu rază scurtă îngrămădite într-o instalație industrială. Alte imagini prezintă magaziile din lemn cu panourile metalice îndepărtate și dronele așezate în cavitățile acoperișului.

Un videoclip neconfirmat postat pe canalele Telegram rusești pare să arate magazii identice în spatele unui camion, cu cel puțin două drone ridicându-se din magazie.

Operațiunea, denumită „Pânza de păianjen”, a fost supravegheată de președintele Volodimir Zelenski și șeful SBU Vasyl Maliuk. Baza din Irkutsk găzduiește bombardiere Tu-22M folosite pentru atacuri asupra Ucrainei.

Articolul Spioni ucraineni au ascuns drone în magazii de lemn pentru atacul asupra bazelor aeriene rusești apare prima dată în Mediafax.