Mediafax

Astfel, sunt încă evacuate 75 de persoane în Covasna, în localitățile Băcel, Boroșneu Mare și Chichiș, alte 23 în Făgăraș, județul Brașov, și 27 la Praid, în județul Harghita.

De asemenea, 27 de persoane din localitatea Îngărești, județul Neamț, rămân în continuare izolate rutier, drumul fiind accesibil pietonal și cu autovehicule de teren.

Pompierii mai intervin luni dimineața intervin în județele Brașov, Covasna și Harghita pentru readucerea zonelor afectate la starea de normalitate.

IGSU anunță că, în urma ploilor, de duminică dimineața până luni dimineața, au fost înregistrate efecte la nivelul a 11 de localități din 9 județe (Bacău, Brașov, Covasna, Galați, Harghita, Maramureș, Neamț, Prahova, Vrancea), unde s-a intervenit pentru evacuarea apei din 1 casă, 4 beciuri/subsoluri, 58 curți și 1 stradă.

În județul Covasna cele mai afectate localități sunt Boroșneu Mare, Băcel și Lunca Mărcușului unde aproximativ 300 gospodării sunt inundate ca urmare a revărsării râurilor din zonă. În localitatea Boroșneu Mare se deversează apa în continuare controlat, prin 3 breșe (una realizată în 27.05.2025, una realizată în 28.05.2025 și una realizată în cursul zilei de 30.05.2025) în digurile de apărare ale pâraielor Zagon și Valea Mare.

În urma inundațiilor care au afectat Salina Praid, din județul Harghita, au fost identificate riscuri privind posibilitatea prăbușirii planșeului uneia dintre mine, sens în care au fost dispuse măsuri de evacuare a populației din zonă precum și realizarea unui dig de apărare format din panouri de protecție și saci de nisip.

Articolul Inundații în România: 125 de persoane evacuate și alte 27 sunt izolate rutier apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Drumul de la istoric conservator la președinte al Poloniei

Karol Tadeusz Nawrocki, născut pe 3 martie 1983 în Gdańsk, este un istoric polonez specializat în opoziția anticomunistă, crima organizată în perioada comunistă și istoria sportului.

A obținut titlul de doctor în științe umaniste la Universitatea din Gdańsk în 2013. Între 2017 și 2021, a fost directorul Muzeului celui de-Al Doilea Război Mondial din Gdańsk, iar din 2021 a preluat conducerea Institutului Memoriei Naționale (IPN), o instituție dedicată cercetării crimelor regimurilor totalitare.

Campania prezidențială din 2025

În 2025, Nawrocki a fost candidatul susținut de partidul Lege și Justiție (PiS) la alegerile prezidențiale din Polonia. Campania sa a fost centrată pe o platformă naționalistă, promovând valori tradiționale, opoziția față de avort și căsătoriile între persoane de același sex, precum și întărirea legăturilor cu Biserica Catolică.

De asemenea, a fost susținut de figuri internaționale precum președintele american Donald Trump și premierul ungar Viktor Orbán, scrie The Guardian

Rezultatul alegerilor și implicațiile politice

Pe 1 iunie 2025, Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale cu 50,89% din voturi, învingându-l pe primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, care a obținut 49,11%.

Această victorie strânsă reflectă polarizarea profundă din societatea poloneză și marchează un potențial obstacol pentru guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk, având în vedere puterea de veto a președintelui asupra legislației.

Controverse și poziționări internaționale

De-a lungul carierei sale, Nawrocki a fost implicat în controverse legate de presupuse comportamente nepotrivite și a fost acuzat de implicare în incidente de huliganism în tinerețe, acuzații pe care le-a respins ca fiind motivate politic.

În ceea ce privește politica externă, deși susține sprijinul pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse, a exprimat critici la adresa conducerii ucrainene și a beneficiilor acordate refugiaților ucraineni în Polonia.

Articolul Cine este Karol Nawrocki, noul președinte conservator al Poloniei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul de Implementare a Programului de Incluziune Socială este finanțat prin cea de-a doua Contribuție elvețiană în România. Este pentru prima dată când MMFTSS accesează fonduri elvețiene nerambursabile destinate asistenței sociale în România.

Astfel, 17,5 milioane de franci elvețieni (CHF) se alocă pentru servicii sociale integrate destinate comunităților vulnerabile din 7 orașe; iar alte 2,5 milioane CHF pentru combaterea discriminării și promovarea tradițiilor și culturii etniei rrome.

„În 2025 vom crea servicii sociale integrate în 2000 de comune, folosind fonduri europene. Este vorba despre cea mai mare alocare de fonduri europene – 815 milioane euro – pentru asistență socială în România. Acum, beneficiind de sprijinul Elveției, extindem acest demers și în zonele urbane. Obiectivul nostru este ca aceste proiecte pilot să devină modele de succes pentru alte comunități din România”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Apelul de proiecte va fi deschis de la jumătatea lunii iunie a anului în curs până la jumătatea lunii septembrie. Data exactă a deschiderii apelului de proiecte va fi anunțată în timp util, potrivit MMFTSS.

Până în prezent, au fost semnate în România patru acorduri de sprijin cu fonduri elvețiene privind finanțarea IMM-urilor, cercetarea, transportul și societatea civilă.

Articolul Fonduri elvețiene pentru promovarea culturii rrome și comunități vulnerabile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal se va reuni luni, de la ora 11.00, au anunţat reprezentanţii formaţiunii politice.

Tot luni are loc şi Biroul Permanent Naţional al PSD.

Liderii social-democraţi se reunesc de la ora 12.00 la sediul central al partidului. Ulterior, de la ora 13.00, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, va avea o întâlnire cu marile confederaţii sindicale din România în contextul discuţiilor legate de măsurile necesare pentru scăderea deficitului.

Articolul Liderii PNL se reunesc luni în Biroul Politic Naţional apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ivan Fedorov a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram că trei femei au murit într-o serie de bombardamente ruseşti care au vizat satul Ternuvate, la est de Zaporojie, duminică seara. Un magazin şi mai multe case au fost grav avariate.

Un bărbat a murit într-un district din apropiere în urma unui atac rus cu o bombă aeriană ghidată, a spus Fedorov. În total, nouă persoane au fost rănite în atacurile ruseşti şi o casă a fost distrusă.

Doi copii se aflau printre cei răniţi în urma unui atac cu drone ruseşti asupra regiunii Sumî, a declarat luni pe Telegram Oleh Sinehubov, guvernatorul regiunii, potrivit Reuters.

„Un băiat de 7 ani se află printre victime”, a spus Sinehubov. El a adăugat că mai multe clădiri din regiune au fost avariate.

Atacurile au loc în contextul în care Rusia şi Ucraina sunt pe punctul de a se întâlni pentru o rundă de negocieri de pace, încercând să găsească o soluţie pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanşat cu o invazie pe scară largă asupra vecinului său mai mic, în urmă cu mai bine de trei ani

Articolul Cinci morţi în Zaporojie şi mai mulţi răniţi în Harkov după un atac rusesc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primul meci al finalei, care se dispută pe sistemul cel mai bun din cinci partide, este programat luni de la ora 19.00 îm Oradea Arena.

Se duelează echipele care au încheiat sezonul regulat pe primele două poziții ale clasamentului. Oradea a avut 27-3 la general, iar Clujul a terminat cu 24-6. Cele două și-au împărțit victoriile în confruntările directe, fiecare impunându-se pe terenul celeilalte.

În avancronica finalei, reprezentanții CSM Oradea notează că este cea de-a 3-a finală consecutivă și a 4-a întâlnire în ultimul act al campionatului național al României între aceste echipe. De fiecare dată U-BT a învins. Este vorba despre 3-2 în 2021, 4-2 în 2023, respectiv 4-1 în 2024.

În playoff, CSM-ul a trecut de SCM U Craiova (3-0 la general) și CSO Voluntari (3-2). În schimb, U-BT a dispus în ordine de Rapid București (3-0) și CS Vâlcea 1924 (3-0).

Meciul al doilea se va disputa miercuri, tot la Oradea, iar apoi seria se va muta în BT Arena, cu meciurile 3 și 4, iar meciul 5, dacă va fi nevoie, se va disputa tot la Oradea, pe 13 Iunie.

Este și o nouă confruntare între Cristian Achim și Mihai Silvășan, cei mai longevivi antrenori în activitate din Liga Națională de baschet masculin.

„CSM CSU Oradea are avantajul terenului propriu și speră să beneficieze de aportul publicului local în fața unui oponent redutabil. Din punct de vedere tactic, roș-albaștrii vor încerca să controleze ritmul jocului, cunoscut fiind faptul că în actuala alcătuire, cu Zavier Simpson la poziția 1, U-BT forțează acțiuni de atac în mare viteză cu finalizare din primele secunde de atac, înainte de a permite defensivei adverse să se organizeze și să se așeze. Ritmul jocului și controlul asupra modului de desfășurare al acestuia sunt elementele principale asupra cărora se vor focusa cele două echipe”, transmit cei de la CSM Oradea, într-un comunicat.

Ei notează că se anunță o misiune extrem de dificilă, dat fiind faptul că Sasu Salin, DJ Seeley, Patrick Richard și Mihai Măciucă sunt jucători redutabili la aruncările de la mare distanță. În plus, Clujul are un om în plus în rotația de bază în condițiile în care este de așteptat ca ambele echipe să mizeze exclusiv pe jucătorii cu experiență și consacrați, ce pot livra imediat pentru propria echipă.

„Ambele echipe au câte șapte jucători străini în loturi, dar pos utiliza cel mult șase într-un meci. Dacă Oradea a mizat la toate meciurile din platyoff pe același efectiv de șase, formația din Cluj-Napoca a rotit, jucând câte un meci fără Simpson, Salin, Hankins și Mejeris, respectiv două fără Stephens. Singurul jucător străin utilizat în toate partidele din playoff a fost DJ Seeley”, scriu cei de la CSM Oradea.

Articolul Luni începe finala Ligii Naționale de Baschet Masculin: CSM Oradea – U-BT Cluj-Napoca apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), aflați într-o vizită în Europa, au transmis un semnal de alarmă în urma discuțiilor avute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu omologul francez, Emmanuel Macron.

Ofensiva militară a Rusiei în Ucraina, în centrul îngrijorărilor celor doi oficiali, ar putea schimba radical cursul războiului și securitatea europeană. Graham și Blumenthal au subliniat, într-un interviu acordat Associated Press la Paris, că următoarele două săptămâni sunt critice pentru prevenirea escaladării conflictului, scrie Politico.

Senatorii au calificat actualele atacuri rusești drept cele mai dure de la începutul invaziei și au criticat lipsa unui progres real în negocierile de pace, descriindu-le drept o stratagemă prin care Putin câștigă timp pentru a lansa o nouă ofensivă.

În centrul eforturilor diplomatice se află un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei, care ar impune tarife de 500% pentru statele ce continuă să achiziționeze petrol, gaze, uraniu și alte exporturi rusești. Ținte clare sunt China și India, care susțin economia de război a Kremlinului.

„Este cel mai drastic proiect de lege văzut vreodată în Senat”, a afirmat Graham, adăugând că „Putin nu vrea pace, ci timp să se regrupeze pentru un nou atac”.

Blumenthal a catalogat sancțiunile ca „zdrobitoare” și a cerut sprijinul președintelui Donald Trump, care încă ezită să le susțină. „Putin îl duce de nas”, a spus Blumenthal, precizând că Moscova nu a făcut nicio propunere serioasă în negocierile programate să reînceapă luni la Istanbul.

Senatorii au avertizat că ezitările actuale ar putea duce la o implicare militară directă a SUA în viitor, dacă Putin nu este oprit acum. În sprijinul lor vine și președintele Macron, care, potrivit celor doi, este „100% aliniat” cu poziția americană.

Articolul Senatorii americani avertizează: Putin pregătește o nouă ofensivă militară, în timp ce tergiversează negocierile de pace apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit sursei citate, în cadrul Operaţiunii „Jupiter”, desfăşurată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi a Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), au avut loc 32 de acţiuni operative, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 202 mandate de percheziţie domiciliară şi 166 de mandate de aducere.

Investigaţiile privesc infractiuni de delapidare, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, contrabandă, bancrută frauduloasă, infracţiuni la regimul drepturilor de autor, furt, contrafacere, exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, obţinerea ilegală de fonduri, înşelăciune, precum şi alte infracţiuni prevăzute de Codul fiscal.

Totodată, sunt vizate şi fapte privind nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, precum şi infracţiuni de braconaj. În sfera ordinii publice, cercetările vizează şi pescuitul neautorizat, comis prin utilizarea unor unelte interzise.

„Operaţiunea Jupiter> constituie un demers strategic complex al autorităţilor judiciare române, având ca obiectiv combaterea infracţionalităţii. Prin acţiuni operative de amploare, desfăşurate simultan în toată ţara, se urmăreşte destructurarea reţelelor implicate în comiterea de infracţiuni economico-financiare, recuperarea activelor sustrase prin mijloace frauduloase, aplicarea legii în mod ferm, inclusiv faţă de persoane aflate în funcţii de răspundere”, se mai spune în comunicat.

Articolul Acţiune de amploare la nivel naţional pentru combaterea criminalităţii: 202 percheziţii au loc luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Şase victime cu vârste cuprinse între 67 şi 88 de ani au fost transportate la spital, a anunţat FBI. Cel puţin una dintre ele era în stare critică, au precizat autorităţile.

„Este clar că acesta este un act de violenţă ţintit, iar FBI îl investighează ca pe un act de terorism”, a declarat agentul special FBI responsabil de biroul din Denver, Mark Michalek.. El a spus că suspectul, Mohamed Soliman, a fost spitalizat la scurt timp după atac.

Directorul FBI, Kash Patel, a descris, de asemenea, incidentul drept un „atac terorist ţintit”, iar procurorul general din Colorado, Phil Weiser, a declarat că pare a fi „o crimă motivată de ură, având în vedere grupul care a fost vizat”.
„Suntem destul de încrezători că avem singurul suspect în custodie”, a spus el.

Atacul a avut loc în timpul unui eveniment organizat de Run for Their Lives, o organizaţie dedicată atragerii atenţiei asupra ostaticilor capturaţi în urma atacului Hamas din 2023 asupra Israelului.

Guvernatorul statului Colorado, Jared Polis, a postat pe reţelele sociale că este „de neînţeles că comunitatea evreiască se confruntă cu un nou atac terorist aici, în Boulder”.

Articolul Atac cu dispozitive incendiare în Colorado. Şase persoane au fost rănite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia bombardează Harkov cu rachete și drone, rănind cel puțin 6 persoane, inclusiv un copil

Rusia a lansat atacuri nocturne asupra orașului Harkov folosind rachete balistice și drone, rănind cel puțin șase persoane, inclusiv un băiat de 7 ani, a raportat primarul Ihor Terekhov.
Autoritățile încă evaluează gravitatea pagubelor și numărul total al victimelor.

Rusia stabilește un nou record de atacuri cu drone

Rusia a lansat un număr record de 472 de drone asupra Ucrainei în noaptea care a precedat loviturile ucrainene asupra aerodromurilor rusești, stabilind un nou maxim în războiul cu drone.
Acest atac masiv depășește precedentul record din 26 mai cu peste 100 de drone.

Lavrov și Rubio discută eforturile de pace înaintea negocierilor Ucraina – Rusia de la Istanbul

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și senatorul american Marco Rubio au discutat înaintea negocierilor de pace planificate între Ucraina și Rusia la Istanbul.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, apelul a fost solicitat de Rusia. În cadrul conversației, Rubio a reiterat poziția președintelui american Donald Trump, subliniind necesitatea unor negocieri directe pentru a obține „o pace durabilă”.

„Bombardierele rusești ard în masă” – Dronele SBU ale Ucrainei lovesc peste 40 de aeronave, spune o sursă

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit peste 40 de aeronave rusești într-un atac de amploare, a declarat o sursă pentru Kyiv Independent.

Printre aeronavele vizate s-ar număra modele de mare valoare precum A-50, Tu-95 și Tu-22M3.

Zelenski actualizează delegația ucraineană înaintea negocierilor de pace cu Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 1 iunie o listă revizuită a reprezentanților Ucrainei pentru viitoarele negocieri de pace cu Rusia la Istanbul, scrie The Kyiv Independent.

Noua delegație include 14 membri, extinzând echipa inițială de 12

Trei noi oficiali ucraineni, Andrii Fomin, Yurii Kovbasa și Yevhenii Ostrianskyi, vor participa pentru prima dată la negocierile de pace programate pentru 2 iunie, în timp ce Oleksii Malovatskyi, care a fost implicat în negocierile din 16 mai, nu va fi prezent.

La întâlnirea de la Istanbul sunt așteptate să participe atât delegațiile Rusiei și Ucrainei, cât și consilieri de securitate din SUA, Marea Britanie, Franța și Germania.

Ucraina intenționează să prezinte o foaie de parcurs detaliată menită să asigure un acord de pace durabil, deși Rusia încă nu a depus oficial un memorandum în acest sens.

Potrivit propunerii analizate de Reuters, procesul ar urma să înceapă cu un armistițiu de cel puțin 30 de zile, urmat de un schimb complet de prizonieri și de întoarcerea copiilor ucraineni luați în zonele controlate de Rusia, ceea ce ar putea conduce, în final, la o întâlnire între președinții Zelenski și Putin.

În timp ce SUA și Ucraina au cerut un armistițiu necondiționat, Kremlinul a respins această solicitare. În schimb, Moscova continuă să formuleze cerințe maximaliste, greu de acceptat de Kiev, cum ar fi recunoașterea anexării ilegale a regiunilor ucrainene de către Rusia și retragerea trupelor ucrainene din părțile acestor regiuni încă controlate de Kiev.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat frustrarea față de reticența Rusiei de a face concesii și față de intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, dar până acum a refuzat să impună sancțiuni.

Negocierile rămân programate pentru 2 iunie, chiar dacă Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a lansat în aceeași zi o operațiune majoră cu drone, distrugând 41 de bombardiere rusești pe patru baze aeriene din Rusia, ceea ce Kievul a descris-o ca pe o lovitură pregătită de mult timp împotriva capacităților de atac ale Moscovei.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1195. Lavrov și Rubio discută eforturile de pace înaintea negocierilor Ucraina – Rusia de la Istanbul / Zelenski actualizează delegația ucraineană înaintea negocierilor de pace cu Rusia apare prima dată în Mediafax.