Mediafax

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române anunță că pe DN 1, localitatea Timișu de Sus, județul Brașov, un convoi militar care se deplasa către Cincu a atins cu partea superioară un pod. În urma impactului sunt pagube, dar nu și victime.

Circulația rutieră este restricționată pe sensul de mers Ploiești – Brașov, desfășurându-se pe un singur fir, alternativ, prin dirijarea polițiștilor, valorile de trafic fiind în creștere, mai anunță Infotrafic.

Potrivit autorităților, trafic intens este înregistrat pe DN 1 între Nistorești și Comarnic, precum și în stațiunea Bușteni, pe sensul de urcare spre Brașov. De asemenea, este formată coloană lungă de autovehicule între Predeal și Bușteni, în direcția de coborâre către Ploiești.

Articolul Convoi militar implicat într-un incident rutier pe DN1, în Brașov. Traficul este restricționat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bărbatul de 61 de ani a murit într-un mod tragic la centrul de imagistică Nassau Open MRI din Westbury, după ce a fost atras într-un aparat de rezonanță magnetică din cauza lanțului metalic greu, pe care îl purta la gât. Incidentul a avut loc în timp ce aparatul era deja în funcțiune pentru altă scanare, chiar a soției sale.

Poliția din comitatul Nassau a transmis că bărbatul a intrat în cameră fără permisiune și purta „un lanț mare și metalic” folosit la antrenamente cu greutăți. Forța magnetică puternică a aparatului l-a tras instantaneu, provocând un „episod medical” care i-a fost fatal, potrivit ABC News.

Soția victimei, pacientă la acel moment, a asistat neputincioasă la cutremurătoarea scenă: „În acel moment, aparatul l-a întors brusc, l-a tras înăuntru și s-a izbit de RMN”, a declarat ea, adăugând că i-a strigat tehnicianului RMN: „Poți să oprești aparatul, să chemi 911, fă ceva!…
Femeia a dezvăluit că tehnicianul cunoștea lanțul, afirmând că nu era prima dată când îl vedea la soțul ei. „Mai discutaseră despre el înainte”, a susținut ea.

Lanțul avea aproape 9 kilograme

Tehnicianul era același care o asista de fiecare dată în timpul scanării și, la un moment dat, ea i-a cerut acestuia să-l cheme pe soțul ei, Keith, pentru a o ajut să coboare de pe masă, așa cum făcea de obicei. Bărbatul a intrat în cameră purtând lanțul și a fost atras brusc de magnetul aparatului.

După ce a fost „înghițit” de aparat, femeia a încercat, împreună cu tehnicianul, să-l tragă înapoi, dar fără succes. Bărbatul a fost transportat la spital în stare critică și a decedat a doua zi, după ce a suferit mai multe atacuri de cord. Potrivit New York Post, lanțul care a condus la tragedie avea aproape 9 kilograme și era folosit la antrenamente cu greutăți.

Dr. Payal Sud, de la Spitalul Universitar North Shore, a declarat pentru CBS că ignorarea regulilor de siguranță poate avea consecințe grave: „Pericolele pot fi catastrofale. Dacă lanțul ar fi fost înfășurat în jurul gâtului, se puteau produce leziuni prin strangulare, asfixiere sau traume cervicale.”

Câmpul magnetic al oricărui RMN poate transforma un scaun cu rotile într-un proiectil

Administrația americană pentru Alimente și Medicamente a subliniat că, deși milioane de RMN-uri sunt efectuate anual, aparatul rămâne periculos în prezența obiectelor metalice. Câmpul său magnetic poate transforma chiar și un tub de oxigen sau un scaun cu rotile într-un proiectil.

Un caz similar, dar fatal, a avut loc în 2001, când un băiat de 6 ani a murit după ce un tub de oxigen a fost atras în aparat, provocându-i leziuni craniene fatale.Aparatul de rezonanță magnetică (RMN) folosește un câmp magnetic foarte puternic și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale interiorului corpului. Structura sa seamănă adesea cu un tunel, prin care alunecă o masă mobilă pe care este întins pacientul.

Câmpurile magnetice generează semnale din interiorul organismului, care sunt apoi captate de o antenă radio și transformate de un computer în imagini precise ale țesuturilor și organelor. Deși RMN-ul nu folosește radiații ionizante, ca în cazul radiografiilor sau tomografiilor, forțele magnetice implicate sunt extrem de puternice și pot atrage obiecte metalice cu mare viteză. Din acest motiv, pacienții trebuie să-și scoată toate obiectele metalice și să informeze personalul medical despre orice implant sau dispozitiv metalic din corp.

Articolul RMN cu final tragic: Un bărbat a murit după ce a fost tras în aparat din cauza bijuteriei pe care o purta apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Zirka, un nume de cod, este medic combatant în Legiunea pentru Libertatea Rusiei, o unitate formată din opozanți ruși care luptă de partea Ucrainei. În urmă cu câteva zile, această femeie de 40 de ani l-a îngrijit pe nigerianul Oluwagbemileke Kehinde, mercenar plătit de Moscova. Nu simte simpatie pentru el, dar a fost capturat în sectorul Zaporijjea de camarazii ei și, conform legilor războiului, avea nevoie de asistență medicală, notează El Pais.

„Era foarte rănit și epuizat”, povestește Zirka pentru El País. „Bandajele erau foarte murdare și avea infecții.” Avea o rană în ceafă provocată de o schijă. Medicul adaugă: „A fost în timpul unui atac cu drone rusești, de-ale lui, după ce fusese deja capturat.” Kehinde căzuse în prima sa misiune. Știa puțin sau nimic despre luptă. Venise în Rusia în urmă cu patru ani pentru a studia, dar războiul i-a schimbat viața.

Cum sunt recrutați mercenarii de Rusia

Schema de recrutare este următoarea: agenți ruși îi înșală sau constrâng pe străini să se înroleze în armată, promițându-le că vor lucra departe de linia frontului. Aceștia sunt antrenați la Rostov, încă pe teritoriul rus, iar apoi, în general, își finalizează pregătirea militară în Lugansk, o provincie ucraineană ocupată. Totul, pentru aproximativ 2.000 de euro pe lună și un pașaport rusesc.

În doar câteva săptămâni, momeala care i-a făcut să semneze contractul se transformă într-un coșmar: recruții devin infanterie de sacrificiu într-un război în care mor sute de oameni în atacuri masive.

Acest „pluton” include deja sute de cetățeni africani care, după ce sunt capturați de armata ucraineană, rămân blocați într-un limb juridic și politic: nici țara de origine, nici noua lor patrie  (Rusia) nu îi revendică. Kehinde este unul dintre ei.

Kehinde, student devenit prizonier

Imaginile și informațiile postate de acest nigerian în ultimii ani pe rețelele sociale îl arată ca pe un tânăr zâmbitor, cu studii superioare și experiență în planificare urbană în Nigeria. În 2021, a decis să urmeze un master la Școala Superioară de Economie din Moscova. În luna septembrie a acelui an și-a început aventura rusească. Mai erau încă cinci luni până la invazia pe scară largă a Ucrainei.

Pe 5 iulie, serviciul de informații militare ucrainean (GUR) a anunțat capturarea lui Kehinde. Făcea parte dintr-un regiment de pușcași ruși. „Am noroc că sunt viu”, spune nigerianul într-un videoclip publicat de GUR. În înregistrare, este interogat în timp ce Zirka îi oferă apă și îi administrează o injecție în fesă pentru calmarea durerii.

El a mai povestit că i s-au oferit „bani ușor câștigați” într-o poziție „sigură”; că inițial a lucrat ca translator pentru alți soldați străini, traducând din rusă în engleză, dar a ajuns în cele din urmă carne de tun pe front.

Gruparea Wagner, principalul recrutor de africani în acest conflict

Zirka oferă mai multe detalii: Kehinde fusese arestat la Moscova pentru o infracțiune legată de droguri și eliberat în schimbul semnării unui contract cu armata. Un tipar de recrutare care se repetă. Așa a ajuns și zambianul Lemekhani Nathan Nyirenda, unul dintre primii africani uciși pe frontul din Ucraina, să lupte de partea Rusiei. „Credea că va fi doar interpret”, spune Zirka despre Kehinde. Dar a fost trimis într-un asalt aproape sinucigaș. Medica repetă că l-a văzut plângând după ce i-a aplicat tratamentul.

GUR (serviciul de informații militare din Ucraina), consultat de EL PAÍS, nu oferă cifre despre numărul de africani capturați de unitățile ucrainene. Publicația rusă independentă The Insider a estimat anul trecut la aproximativ 600 numărul mercenarilor veniți din Africa care luptă de partea Rusiei. Potrivit înregistrărilor serviciilor de informații, pe lângă Nigeria, există cetățeni din cel puțin următoarele țări: Camerun, Ghana, Senegal, Togo, Uganda, Rwanda, Burundi, Congo și Zimbabwe.

Serviciul de informații a avertizat încă de acum un an asupra creșterii recrutărilor de africani. „Creșterea potențialului de mobilizare ar putea fi legată de extinderea prezenței militare ruse în Africa prin intermediul Ministerului rus al Apărării”, afirmă analistul ucrainean Vitalii Petriv. Acest lucru confirmă că Rusia a menținut bine deschis acest canal de recrutare, în ciuda discreditării grupării de mercenari Wagner, primul mare recrutor de africani în acest conflict.

Articolul Mercenari africani: Rusia îi recrutează, Ucraina îi capturează, dar nimeni nu îi vrea înapoi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Avocatul care a lovit un jandarm în timpul protestului din Piața Victoriei, duminică seara, este cercetat penal pentru ultraj, iar luni s-a luat măsura reținerii lui, transmite Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Duminică, în jurul orei 17.30, avocatul a lovit cu pumnul un jandarm, în zona gâtului.

Jandarmul din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a municipiului București se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu de asigurare a ordinii publice la manifestația „Protest național ieșiți din casă dacă vă pasă de România”, desfășurat în Piața Victoriei din Capitală.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au decis luni reținerea avocatului, pentru 24 de ore.

De asemenea, dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, cu propunerea de arestare preventivă a avocatului bătăuș.

Cercetările se fac cu sprijinul lucrătorilor de poliție din cadrul DGPMB – Serviciul de Investigații Criminale și Secția 4 Poliție.

Articolul Protestul din Piața Victoriei: Avocatul care a lovit cu pumnul un jandarm în zona gâtului a fost reținut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un articol de opinie publicat de politico.com și semnat de Alexandra Karppi, manager de cercetare și comunicare la Balkan Free Media Initiative și Vanesa Valcheva, coordonatoare de operațiuni și proiecte la aceeași instituție, atrage atenția asupra pericolului dispariției instituțiilor media tradiționale, în contextul închiderii postului Al Jazeera în Balcani, în această lună, după 14 ani de activitate.

Al Jazeera este doar cea mai recentă închidere.

În martie, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.

Între timp, Uniunea Europeană a intervenit cu o injecție de fonduri de 5,5 milioane de euro ajutor de urgență, însă acești bani asigură activitatea pe termen scurt.

Ulterior, și administrația Trump a restituit o parte din fonduri, dar viitorul acestor instituții rămâne incert.

„Jurnaliștii din periferia Europei se confruntă cu o criză în toată regula”

În acest context, cele două autoare se întreabă care mai este sensul adevărului, într-o eră a post-jurnalismului, caracterizată de alienarea responsabilizării guvernamentale și escaladarea represiunii guvernamentale.

„Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”, scriu autoarele.

Criza de finanțare a presei independente e o problemă veche.

În ce măsură mai pot fi media tradiționale o platformă a libertății de exprimare, mai ales „în piețe media capturate de stat, cum sunt cele din Balcani?”, se întreabă autoarele, dând exemplul valului istoric de represiuni împotriva presei și a societății civile din Serbia, acolo unde proteste ale studenților față de scandalul de corupție din noiembrie anul trecut (privind folosirea greșită a unor fonduri USAID), continuă și azi.

Cum se poate evita recăderea în autoritarism?

Nevoia de informația corectă, într-o eră a bombardamentului informațional, a lipsei de discernământ, al propagării fake-news-ului, este mai mare ca oricând.

Autoarele atrag atenția că toată infuzia de capital a guvernelor occidentale, după căderea Cortinei de Fier, în ideea construirii unei prese pluraliste care să evite recăderea în autoritarism, se clatină acum periculos de tare.

„Jurnalismul nu era atunci doar despre fapte, ci era considerat un pilon central al păcii, al pieței libere și al democrației. Din această viziune s-au născut Al Jazeera Balkans, Voice of America și Radio Europa Liberă/Radio Libertatea”.

„Post-jurnalismul – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”

„Însă astăzi, pare că acel pariu nu și-a atins scopul. Iar închiderea Al Jazeera Balkans nu va marca doar dispariția unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul, așa cum îl cunoaștem, va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, de amploare și de semnificație”.

Asistăm la noi forme de cenzură, la o „alunecare într-o nouă ordine mondială – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”.

Autoarele insistă pe ideea unei schimbări urgente de mentalitate a Europei, în ideea în care jurnalismul liber este o condiție esențială a democrației și nu un „proiect secundar” al acesteia.

Articolul Politico: „Asistăm la începutul erei post-jurnalismului – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Platforma X este anchetată în Franța pentru manipularea algoritmului și extragere frauduloasă de date, iar reprezentanții rețelei au acuzat luni procurorii francezi că ancheta este „motivată politic” și amenință libertatea de exprimare a utilizatorilor, potrivit Reuters.

Compania a negat toate acuzațiile și a anunțat că nu va coopera cu ancheta.

La începutul lunii iulie, parchetul din Paris a început o anchetă preliminară privind platforma X, vizând suspiciuni de părtinire algoritmică și extragere frauduloasă de date. Poliția a fost implicată pentru a investiga eventuale fapte penale comise de companie sau de conducerea acesteia.

„Din ceea ce știm până acum, X consideră că această investigație distorsionează legea franceză pentru a servi o agendă politică și, în cele din urmă, pentru a restrânge libertatea de exprimare”, a transmis compania prin contul său Global Government Affairs.

Potrivit platformei, ancheta ar fi fost declanșată de deputatul francez Eric Bothorel, care a acuzat X de manipularea algoritmului în scopuri de „ingerință străină” – acuzații respinse ferm de companie.

X mai susține că procurorii au solicitat acces la algoritmul său de recomandare și la datele în timp real privind toate postările utilizatorilor, în scopul analizării acestora de către cercetătorii David Chavalarias și Maziyar Panahi, despre care platforma afirmă că sunt „ostili în mod deschis față de X”, punând sub semnul întrebării imparțialitatea anchetei.

În plus, compania a criticat faptul că ancheta este derulată sub acuzații de „crimă organizată”, permițând autorităților inclusiv interceptarea dispozitivelor personale ale angajaților X.

Articolul X, platforma lui Musk, acuză Franța de anchetă „motivată politic” privind manipularea algoritmului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania aeriană irlandeză low-cost plătește angajaților aproximativ 1.50 euro pentru interceptarea clienților care aduc bagaje supradimensionate în avion.

Bonusul este plafonat la aproximativ 80 de euro pe lună pentru fiecare membru al personalului, a raportat Sunday Times la sfârșitul săptămânii, citând o fișă de salariu a unui fost angajat care menționa un „bonus pentru bagaje la poartă”.

Pasagerilor li se percepe o taxă de până la 75 de euro pentru transportul bagajelor mai mari decât cele pentru care au plătit la rezervarea călătoriei, potrivit The Guardian.

Directorul executiv al Ryanair, Michael O’Leary, a declarat luni că peste 99.9% dintre pasageri respectă regulile privind bagajele, existând „dispozitive de măsurare” în aeroport.

El a spus: „Suntem bucuroși să îi motivăm pe angajații noștri cu o parte din taxele pentru bagajele în exces, care credem că vor scădea în următorul an sau doi.

Este vorba de aproximativ 1.50 euro per bagaj și ne gândim să majorăm această sumă”.

Pasagerii trebuie să plătească o taxă în plus

Ryanair include un bagaj de mână mic – cu dimensiuni maxime de 40x20x25 cm și greutate de 10 kg – la fiecare bilet.

Pasagerii trebuie să plătească o taxă dacă doresc să transporte bagaje mai mari sau dacă doresc să transporte mai multe bagaje.

La începutul acestei luni, s-a aflat că personalul aeroportuar de la Swissport, o companie de aviație care operează porțile de îmbarcare ale pasagerilor în aeroporturi, ar putea primi 1.20 lire sterline pentru „fiecare bagaj de mână preluat” în cadrul programului „easyJet gate bag revenue incentive” (stimulentul pentru veniturile din bagajele de mână preluate la poarta de îmbarcare).

Presiuni asupra companiilor aeriene

Parlamentul European face presiuni asupra companiilor aeriene pentru a permite pasagerilor să aducă gratuit la bord un obiect personal și un bagaj de mână mic. Cu toate acestea, O’Leary a prezis că propunerea nu va deveni lege din cauza lipsei de spațiu.

În cadrul emisiunii de știri economice Morning Ireland de la RTÉ, el a declarat: „Zburăm cu avioane aproape pline, aproximativ jumătate dintre pasageri pot aduce două bagaje, iar cealaltă jumătate poate aduce doar unul, pentru că asta este tot ce încape în avion.

Deja ne luptăm cu această cantitate de bagaje. Acesta este unul dintre motivele pentru care suntem atât de agresivi în eliminarea flagelului pasagerilor cu bagaje în exces”.

Separat, compania aeriană low-cost, care se confruntă cu potențiale perturbări în întreaga industrie, cu excepția cazului în care UE și SUA vor ajunge la un acord comercial înainte de 1 august, a declarat că speră ca aeronavele comerciale să fie scutite de tarifele americane în temeiul unui acord privind aviația civilă din 1979.

Directorul financiar al companiei, Neil Sorahan, a declarat că „încrederea în menținerea scutirii din 1979 a crescut până când, în urmă cu aproximativ o săptămână, s-a menționat introducerea unor tarife de 30%”.

„Dar cred că Europa a avut dreptate să nu riposteze imediat”, a spus el.

Acest lucru survine în contextul în care UE și SUA intră într-o nouă săptămână de negocieri, negociatorii încercând să ajungă la un acord înainte de 1 august, dată la care Trump a amenințat că va aplica tarife de 30% asupra majorității exporturilor UE.

Articolul Ryanair ia în considerare creșterea bonusului acordat personalului pentru interceptarea bagajelor supradimensionate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Delphi Economic Forum, una dintre cele mai relevante platforme europene de dialog strategic și cooperare regională, își extinde prezența internațională în 2025 prin organizarea unei ediții în premieră pentru România, pe 18 noiembrie, la Muzeul Național de Artă al României din București.

Evenimentul va reuni lideri din politică, economie, mediul academic și societatea civilă, într-un moment în care Europa Centrală și de Sud-Est joacă un rol tot mai important în modelarea agendei europene privind securitatea, sustenabilitatea și competitivitatea.

Creat ca o platformă independentă și nonpartizană, Delphi Economic Forum promovează idei și politici sustenabile în Europa și regiunea extinsă a Mediteranei de Est. Inspirat de vechea tradiție a orașului Delphi – considerat centrul lumii în mitologia greacă – Forumul aduce pentru prima dată această misiune și la București.

Evenimentul va aduce în prim-plan subiecte esențiale pentru agenda regională, structurate pe șase piloni tematici:

În ultimul deceniu, Delphi Economic Forum s-a extins rapid la nivel internațional și a devenit o platformă tot mai frecvent aleasă pentru întâlniri și dezbateri la cel mai înalt nivel. Forumul reunește anual personalități din peste 75 de țări, de la comisari europeni și oficiali NATO, la prim-miniștri și lideri ai unor companii din clasamentul Fortune 500.

În 2025, Bucureștiul și Berlinul vor găzdui pentru prima dată ediții proprii, alăturându-se circuitului internațional al Forumului, care include orașe precum Bruxelles, Paris, Washington D.C. și Toronto.

Delphi Economic Forum Bucharest este organizat de Delphi Economic Forum, în parteneriat strategic cu agenția de comunicare Oxygen, și beneficiază de sprijinul Vodafone, PPC și Anytime. Mai multe detalii despre ediția din România: https://bucharest.delphiforum.gr.

Articolul Delphi Economic Forum vine la București apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul japonez a început refolosirea solului decontaminat din Fukushima, mutând o primă cantitate la biroul prim-ministrului, într-un gest menit să demonstreze că este sigur pentru utilizare.

Pentru prima dată de la dezastrul nuclear din 2011, sol decontaminat din zona afectată de la Fukushima a fost transportat și refolosit în afara regiunii. Sâmbătă, Ministerul Mediului din Japonia a livrat 2 metri cubi de sol ușor radioactiv la complexul de birouri al prim-ministrului Shigeru Ishiba din Tokyo, pentru a fi folosiți ca strat de bază, într-o zonă a grădinii cu gazon, potrivit AP News.

14 milioane de metri cubi de sol decontaminat după catastrofă

Autoritățile spun că măsura are un scop simbolic, „de a demonstra că solul este sigur”, în speranța că publicul va accepta treptat refolosirea celor 14 milioane de metri cubi de sol decontaminat adunați după catastrofă, o cantitate suficientă pentru a umple 11 stadioane de baseball.

Ministerul a precizat că solul utilizat nu provine din interiorul centralei Fukushima Daiichi, ci din zonele din jur și că utilizarea sa s-a făcut potrivit ghidurilor de siguranță aprobate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Decizia de a demonstra în acest fel siguranța solului decontaminat a fost luată după ce guvernul a fost nevoit să renunțe la planurile anterioare de testare a solului în ronduri de flori din mai multe parcuri publice din Tokyo și din zonele învecinate, în urma protestelor și a opoziției publice. În ciuda aprobării din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, mulți japonezi rămân sceptici cu privire la siguranța refolosirii solului provenit din Fukushima.

Guvernul a promis că va găsi până în anul 2045 locații de depozitare permanentă pentru acesta, în afara regiunii Fukushima. Între timp, acesta rămâne depozitat într-un centru uriaș în aer liber din apropierea centralei.

Articolul Pentru prima dată, sol din Fukushima este refolosit în afara zonei contaminate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cea de-a 11-a ediție a festivalului Electric Castle s-a încheiat luni dimineață, după cinci zile în care aproape 290.000 de participanți din 15 țări au transformat domeniul Banffy într-un spațiu al muzicii, dansului și diversității culturale.

Electric Castle 2025 a atras un număr record de 289.000 de participanți, stabilind un nou reper în istoria festivalului desfășurat la Bonțida, județul Cluj.

În cele cinci zile de eveniment, muzica, dansul și atmosfera de sărbătoare au dominat spațiul din jurul castelului Banffy, cu zeci de artiști, momente inedite și o logistică impresionantă susținută de peste 2.000 de oameni.

Ultima seară a fost un maraton muzical care a început cu hore conduse de Taraphonics și a continuat cu un show plin de energie susținut de Dirty Shirt.

Finalul i-a aparținut lui Shaggy, care a transformat scena într-un ring de dans timp de 90 de minute, menținând publicul în mișcare până dimineață.

Pentru cei mai dedicați fani, distracția s-a încheiat abia în zori, la ora 8:00, când scena s-a închis oficial.

Între timp, organizatorii au început deja pregătirile pentru ediția de anul viitor, EC 2026.

În perioada următoare, sute de membri ai echipei rămân pe domeniul Banffy pentru a reface complet zona, inclusiv replantarea ierbii pe 15 hectare.

Articolul Electric Castle 2025 s-a încheiat cu un nou record de participanți apare prima dată în Mediafax.