Mediafax

Într-o nouă ediție a podcastului Altceva cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, CEO al companiei Profit Point subliniază semnele timpurii ale unei crize financiare.

„În momentul în care coșul nostru este mai gol, în momentul în care nu mai consumăm bunuri de aceeași calitate, ci înlocuim untul cu margarina sau salamul de Sibiu cu parizer, astea sunt semnele unei crize”, avertizează Chirilă.

Economia românilor, redusă la strictul necesar

Chirilă a explicat că reducerea calității consumului, creșterea numărului de persoane care își caută al doilea job sau acceptă colaborări în regim part-time sunt semnale clare că presiunea financiară se accentuează.

„Vorbim despre oameni care lucrează la Uber, Tazz, Volt, după programul de lucru obișnuit. Nu vorbim despre ambiție, ci despre necesitate.”

Schimbările subtile care prevestesc declinul

Expertul subliniază că primele semnale ale crizei economice nu sunt mereu în rapoartele financiare, ci în alegerile cotidiene ale populației. Lipsa consumului în restaurante, evitarea cheltuielilor pentru produse premium sau creșterea economisirii compulsive indică o anxietate economică tot mai mare.

„Începem să gătim mai mult acasă, evităm cafeaua din oraș, devenim preocupați de ziua de mâine. Asta înseamnă că la muncă nu mai vedem aceiași colegi, unii au fost deja concediați.”

O criză pornită din decizii vechi

În opinia lui Chirilă, România plătește acum prețul unor politici economice și sociale vechi, fără strategie pe termen lung. „Trăim consecințele unei lumi pe care o înțelegem prea puțin. Capitalismul presupune să construiești averi, nu doar să consumi”, spune el.

Podcastul poate fi urmărit aici.

Articolul Alexandru Chirilă, CEO-ul Profit Point: Semnele crizei financiare sunt deja în coșul de cumpărături al românilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parada a trecut la o stradă distanţă de Casa Albă, fiind unul dintre evenimentele principale ale sărbătorii WorldPride, care a durat câteva săptămâni, iar participanţii au fluturat steaguri cu culorile curcubeului, inclusiv unul lung de câteva străzi, şi au dansat pe ritmuri antrenante.

Duminică, un eveniment cu caracter mai politic, denumit miting şi marş, va avea loc la Lincoln Memorial, un loc venerat în mişcarea pentru drepturile civile din SUA, fiind locul în care Martin Luther King Jr. a ţinut discursul „I Have a Dream” în 1963.

De la revenirea în funcţie în ianuarie, Trump a emis ordine executive care limitează drepturile persoanelor transgender, interzicând acestora să servească în forţele armate şi anulând politicile anti-discriminare pentru persoanele LGBTQ+, ca parte a unei campanii de abrogare a programelor de diversitate, echitate şi incluziune.

Mii de oameni s-au aliniat de-a lungul traseului paradei, au mărşăluit sau s-au adunat pentru un festival pe Pennsylvania Avenue, cu Capitoliul SUA în fundal. Nici organizatorii paradei, nici poliţia din Districtul Columbia nu au estimat dimensiunea mulţimii.

Participanţii la paradă s-au angajat să apere drepturile rămase şi să lupte împotriva agendei preşedintelui republican.

„Mergem înapoi”, a spus Patricia Johnson, în vârstă de 70 de ani, care lucrează pentru o organizaţie non-profit care sprijină persoanele în vârstă din Washington. „Dar nu renunţaţi niciodată la speranţă.”

La începutul lunii iunie, luna Pride, Marina SUA a luat măsuri pentru a redenumi un petrolier care purta numele activistului pentru drepturile homosexualilor Harvey Milk, ucis în urmă cu 40 de ani, în cadrul celei mai recente măsuri a Pentagonului împotriva programelor de diversitate, echitate şi incluziune.

„Asta m-a enervat mai mult decât orice. Harvey Milk este unul dintre eroii noştri”, a declarat Mike Brubaker, analist de afaceri pensionat din Long Beach, California.

În timp ce susţinătorii DEI consideră că este necesar să se corecteze inegalităţile istorice, Casa Albă a descris acest lucru ca fiind o formă de discriminare bazată pe rasă sau gen şi a afirmat că politica sa privind persoanele transgender protejează femeile prin excluderea femeilor transgender din spaţiile comune.

Mai mult, Casa Albă a declarat că a numit o serie de persoane care se declară deschis homosexuale în funcţii ministeriale sau judecătoreşti şi a subliniat că administraţia Trump a luat măsuri pentru dezincriminarea homosexualităţii la nivel global, iar iniţiativa sa din 2019, „Ending the HIV Epidemic” (Stop epidemiei HIV), vizează reducerea cu 90% a infecţiilor cu HIV până în 2030.

„Preşedintele este onorat să servească toţi americanii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Harrison Fields, într-un comunicat.

Articolul Participanţii la parada WorldPride, marş prin Washington în semn de sfidare faţă de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Printre discuţiile dintre oficialii Republicii Moldova şi România s-a regăsit susţinerea Republica Moldova de către România în procesul de aderare la Uniunea Europeană prin parteneriate, consultanţă, cooperare tehnică şi suport financiar.

În partea de ştiinţă, România încurajează parteneriate prin care să fie abordate probleme de interes comun şi formarea de resursă umană necesară, pentru a accesa apoi şi fonduri europene/internaţionale.

Un astfel de eveniment comun a avut loc chiar în timpul vizitei, prezentându-se proiecte de cercetare comune finanţate prin programe bilaterale şi anunţând-se noi proiecte câştigătoare, cu implicarea instituţiilor din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din ţară, şi anume Autoritatea Naţională pentru Cercetare şi UEFISCDI.

În partea de educaţie, partea română susţine dezvoltarea: infrastructurii educaţionale din Republica Moldova, resursei umane şi procesului educaţional.

„Împreună vom fi mai activi în asigurarea secretariatului ariei europene a învăţământului superior şi vom diversifica cooperarea dintre noi în noile acorduri planificate în domeniul educaţiei. Miniştrii au discutat şi despre asigurarea accesului copiilor şi al profesorilor din Republica Moldova la platforma educaţională Edulib (https://roedulib.ro/), lucru anunţat în urmă cu ceva timp, propunându-şi ca aspectele tehnice să fie implementate pentru a se putea asigura accesul de la începutul anului şcolar 2025/2026”, transmite MEC.

Cu ministrul mediului discuţiile s-au focalizat asupra modului în care România ajută în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pe cum se pot reliefa mai bine temele de mediu în procesul educaţional şi de cercetare şi, mai specific, pe cum România poate ajuta la inventarierea fondului silvic al Republicii Moldova, prin experţii pe care îi are în cercetarea-dezvoltarea-inovarea din domeniu.

„În perioada acestui mandat de ministru am evitat să fac vizite oficiale frecvente, preferând să mă focalizez pe bunul mers al sistemului nostru de educaţie-ştiinţă în condiţiile politice şi financiare complicate, pe reformele strict necesare şi pe partea de Raport QX. Evident că le-am pregătit pe toate, dar am delegat alţi colegi din minister să mă reprezinte. Atunci când a fost absolut necesar am fost în SUA, iar acum am simţit că trebuie să ajung în Republica Moldova, pentru a contribui la întărirea colaborării care să ajute dezvoltarea şi drumul euroatlantic al Republicii Moldova. În lumea în care trăim, când paradigme psihoculturale şi socio-economice se schimbă, favorizându-se în paralel recrudescenţa iraţionalului prin pseudocunoaştere/pseudoştiinţă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – care susţine prin misiunea sa generarea şi diseminare cunoaşterii – devine ministerul de forţă de primă linie, care trebuie să protejeze oamenii şi să asigure dezvoltarea unei societăţi-bazate pe cunoaştere. Nu în ultimul rând, mediul şi dezvoltarea sustenabilă sunt contextul existenţei noastre în prezent şi viitor. Mă bucur că m-am întâlnit cu cei doi miniştri, oameni tineri, motivaţi, bine pregătiţi şi dedicaţi ţării lor şi cred că împreună putem face multe lucruri bune pentru ţările noastre, pentru Uniunea Europeană şi pentru democraţia euroatlantică în general”, a spus ministrul Daniel David.

Apoi, a adăugat: „M-am bucurat să fac o vizită la universitatea fanion a Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, şi să-l întâlnesc pe rectorul Igor Şarov. Universitatea găzduia cea de-a XVI-a conferinţă a Asociaţiei Psihologilor din România, pe care am planificat-o la Chişinău înainte să fiu ministru, tot cu scopul de a întări profilul euroatlantic al ţării. La Radio Chişinău am sintetizat concluziile vizitei şi am vorbit despre planurile de viitor. Nu în ultimul rând, vreau să spun că m-am întors cu plăcere în Chişinău, fie şi ministru acum, unde fusesem anterior ca psiholog, cercetător/profesor sau rector, şi m-am bucurat să reîntâlnesc colegi şi să remarc dezvoltarea oraşului şi a ţării. Le mulţumesc reprezentanţilor Ambasadei României în Republica Moldova pentru asistenţa dedicată şi gazdelor, pentru prietenie şi planurile serioase angajate”.

Articolul Ministrul educaţiei şi cercetării, Daniel David a avut o vizită oficială în Republica Moldova. Despre ce a discutat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Momentul răspunsului complet al Rusiei nu era clar, o sursă afirmând că acesta era aşteptat în câteva zile. Un al doilea oficial american a declarat că riposta va include probabil diferite tipuri de capacităţi aeriene, inclusiv rachete şi drone.

Oficialii au vorbit sub condiţia anonimatului. Ei nu au dat detalii despre ţintele preconizate ale Rusiei şi nici nu au oferit informaţii despre chestiuni legate de serviciile de informaţii. Primul oficial a spus că atacul Moscovei va fi „asimetric”, ceea ce înseamnă că abordarea şi ţintele sale nu vor reflecta atacul Ucrainei de weekendul trecut împotriva avioanelor de război ruseşti.

Vineri, Rusia a lansat un baraj intens de rachete şi drone asupra capitalei ucrainene Kiev, iar Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că atacul asupra ţintelor militare şi legate de armată a fost o reacţie la ceea ce a numit „acte teroriste” ale Ucrainei împotriva Rusiei. Însă oficialii americani consideră că răspunsul complet al Rusiei încă nu a venit.

O sursă diplomatică occidentală a declarat că, deşi răspunsul Rusiei ar putea fi deja în curs, acesta se va intensifica probabil cu atacuri împotriva unor ţinte simbolice ucrainene, precum clădiri guvernamentale, în încercarea de a transmite un mesaj clar Kievului.

Un alt diplomat occidental de rang înalt a anticipat un nou atac devastator din partea Moscovei. „Va fi un atac de proporţii, violent şi implacabil”, a declarat diplomatul. „Dar ucrainenii sunt un popor curajos.”

Ambasadele Rusiei şi Ucrainei la Washington şi Casa Albă nu au răspuns încă la solicitările de comentarii.

Michael Kofman, expert în Rusia la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că se aşteaptă ca Moscova să încerce să pedepsească agenţia de securitate internă a Ucrainei, SBU, pentru rolul său în atacul de weekendul trecut. Pentru a transmite un mesaj, Rusia ar putea folosi rachete balistice cu rază medie de acţiune pentru atac, a spus el.

„Cel mai probabil, vor încerca să riposteze împotriva sediului (SBU) sau a altor clădiri regionale ale administraţiei de informaţii”, a spus Kofman, adăugând că Rusia ar putea viza şi centrele de producţie din domeniul apărării din Ucraina.

Cu toate acestea, Kofman a sugerat că opţiunile Rusiei de represalii ar putea fi limitate, întrucât aceasta îşi foloseşte deja o mare parte din puterea militară împotriva Ucrainei.

„În general, capacitatea Rusiei de a intensifica substanţial atacurile faţă de ceea ce face deja – şi a încercat să facă în ultima lună – este destul de limitată”, a spus el.

Articolul Reuters: SUA consideră că răspunsul Rusiei la atacul Ucrainei nu s-a încheiat încă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fundaţia Umanitară Gaza, care foloseşte firme private americane de securitate şi logistică pentru a-şi desfăşura activitatea, a declarat că îşi adaptează operaţiunile pentru a depăşi ameninţările nespecificate. Ulterior, a anunţat într-o postare pe Facebook că două locaţii se vor redeschide duminică.

Un oficial al Hamas a declarat pentru Reuters că nu are cunoştinţă de astfel de „presupuse ameninţări”.

Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, a declarat sâmbătă că operaţiunea GHF „a eşuat complet la toate nivelurile” şi că Hamas este gata să ajute la asigurarea livrărilor de ajutoare prin intermediul unei operaţiuni umanitare separate, conduse de ONU, care se desfăşoară de mult timp. Hamas a făcut apel la toţi palestinienii să protejeze convoaiele umanitare.

Israelul şi Statele Unite au acuzat Hamas că fură ajutoarele din operaţiunile conduse de ONU, acuzaţie pe care militanţii o neagă.

O sursă din cadrul Hamas a declarat că aripa armată a grupării va desfăşura începând de duminică nişte lunetişti în apropierea rutelor utilizate de operaţiunea de ajutor condusă de ONU, pentru a împiedica bandele armate să jefuiască transporturile de alimente. ONU nu a răspuns încă unei solicitări de comentarii.

Israelul a permis reluarea operaţiunilor limitate conduse de ONU pe 19 mai, după un blocaj de 11 săptămâni în enclava de 2,3 milioane de oameni, unde experţii au avertizat că se apropie o foamete. ONU a descris ajutorul permis în Gaza ca fiind „o picătură în ocean”.

Israelul şi SUA îndeamnă ONU să colaboreze cu GHF, dar ONU a refuzat, punând la îndoială neutralitatea acestuia şi acuzând modelul de distribuţie de militarizarea ajutorului şi forţarea strămutării populaţiei. GHF a început operaţiunile în Gaza pe 26 mai şi a declarat vineri că până în prezent a distribuit aproape 9 milioane de mese.

În timp ce GHF a declarat că nu au existat incidente la aşa-numitele sale locuri de distribuire sigure, palestinienii care solicită ajutor au descris haosul şi rutele de acces către aceste locuri ca fiind afectate de haos şi violenţă mortală.

Zeci de palestinieni au fost ucişi în apropierea locurilor GHF între duminică şi marţi, au declarat autorităţile sanitare din Gaza. Israelul a declarat că investighează incidentele de luni şi marţi, dar a afirmat că nu este vinovat pentru violenţele de duminică.

Articolul Grupul din Gaza susţinut de SUA suspendă ajutorul pentru o zi din cauza ameninţărilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Unităţile de apărare aeriană ruse au distrus nouă drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova până la ora 04:00 GMT, a declarat primarul Serghei Sobianin pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Serviciile de urgenţă au fost trimise la locurile unde au căzut resturile dronei în urma atacului din timpul nopţii, a spus Sobyanin. El nu a raportat niciun fel de pagube imediate.

Un atac cu drone ucrainene a provocat, de asemenea, un incendiu de scurtă durată la uzina chimică Azot din regiunea Tula, rănind două persoane, iar şapte drone au fost distruse deasupra regiunii Kaluga, au declarat guvernatorii regionali.

Ambele regiuni se învecinează cu regiunea Moscova, la sud de capitală.

Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste informaţii. Ucraina nu a făcut niciun comentariu.

Autoritatea rusă pentru aviaţie civilă, Rosaviatsia, a declarat pe Telegram că, pentru a asigura siguranţa aeriană, suspendă zborurile pe aeroporturile Vnukovo şi Domodedovo.

Rusia şi Ucraina şi-au intensificat atacurile în ultimele săptămâni, revenind în acelaşi timp la negocierile de pace pentru prima dată de la începutul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Articolul Ucraina lansează atacuri cu drone asupra Moscovei, forţând închiderea aeroportului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Această sărbătoare are o profundă semnificație spirituală și istorică.Conform scrierilor biblice, la cincizeci de zile după Învierea Domnului, ucenicii lui Iisus Hristos, adunați într-un singur loc, au fost martorii unui eveniment miraculos: un vuiet puternic s-a auzit din cer, urmat de apariția unor limbi ca de foc care s-au așezat deasupra capetelor lor. Astfel, aceștia s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în limbi necunoscute, înțelese însă de toți cei prezenți în Ierusalim.

În urma acestui miracol, Sfântul Apostol Petru a rostit o predică însuflețitoare, iar aproximativ trei mii de oameni s-au convertit la creștinism, formând prima comunitate creștină. Acesta este motivul pentru care Rusaliile sunt considerate ziua de naștere a Bisericii.

Care este semnificația Rusaliilor în tradițiile românești

În România, Rusaliile poartă și o dimensiune tradițională profundă. Numele derivă din sărbătoarea romană a trandafirilor, dedicată morților. În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, se împart oale și colaci pentru pomenirea celor adormiți, iar în ziua de Rusalii se oferă farfurii împodobite pentru cei vii.

Un simbol important al sărbătorii este binecuvântarea frunzelor de tei și nuc, cu semnificații terapeutice și spirituale. Nucul, prin iodul său, și teiul, prin mireasma florilor sale, sunt comparate cu efectele binefăcătoare ale Duhului Sfânt asupra sufletului omenesc.

Dansul Călușarilor, o tradiție unică de Rusalii

Dansul Călușarilor este o tradiție specifică Munteniei și Olteniei, menită să alunge spiritele rele. Tineri îmbrăcați în costume tradiționale dansează din curte în curte, oferind un spectacol plin de culoare și energie.

Această sărbătoare milenară reunește credința, istoria și tradiția, păstrând vie memoria unui moment crucial din creștinism.

Articolul Care este semnificația Rusaliilor și ce tradiții se respectă în ziua Pogorârii Sfântului Duh apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că Pentagonul este pregătit să mobilizeze trupe active „dacă violenţele continuă” în Los Angeles, afirmând că soldaţii din Marina Militară din apropierea bazei Camp Pendleton sunt „în stare de alertă maximă”, potrivit Reuters.

Sâmbătă, agenţii federali de securitate s-au confruntat cu protestatarii din zona Paramount, în sud-estul Los Angelesului, unde unii demonstranţi au arborat steaguri mexicane. O a doua manifestaţie, organizată sâmbătă seara în centrul Los Angelesului, a atras aproximativ 60 de persoane, care au scandat sloganuri precum „ICE out of L.A.!” (ICE afară din L.A.!).

Trump a semnat un memorandum prezidenţial pentru a mobiliza trupele Gărzii Naţionale în vederea „combaterii anarhiei care a fost lăsată să se agraveze”, a declarat Casa Albă într-un comunicat. Tom Homan, consilierul lui Trump pe probleme de frontieră, a declarat pentru Fox News că Garda Naţională va fi mobilizată sâmbătă în Los Angeles.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a calificat această decizie drept „provocatoare în mod intenţionat”. El a postat pe X că Trump mobilizează Garda Naţională „nu pentru că există o lipsă de forţe de ordine, ci pentru că vor să facă spectacol”, adăugând: „Nu le daţi această satisfacţie. Nu recurgeţi niciodată la violenţă. Exprimaţi-vă paşnic”.

Trump a postat pe platforma sa Truth Social că, dacă Newsom şi primarul Los Angelesului, Karen Bass, nu îşi pot face treaba, „atunci guvernul federal va interveni şi va rezolva problema, REVOLTELE ŞI JAFURILE, aşa cum trebuie rezolvată!!!”.

Protestele opun Los Angelesul condus de democraţi, unde datele recensământului sugerează că o parte semnificativă a populaţiei este hispanică şi născută în străinătate, împotriva Casei Albe republicane a lui Trump, care a făcut din combaterea imigraţiei un punct forte al celui de-al doilea mandat al său.

Articolul Protestele împotriva agenţilor de imigrare continuă în Los Angeles.Trump mobilizează Garda Naţională apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit „CFR” SA, traficul a fost reluat în condiţii de sigurnaţă, pe fir II, începând cu ora 01:24, pe distanţa Roşiori – Măldăeni.

Sâmbătă, începând cu ora 01:40, traficul feroviar pe distanţa Roşiori – Măldăeni a fost oprit pe ambele fire de circulaţie, din cauza deraierii, la intrarea în staţia CF Măldăeni a locomotivei şi a primelor două vagoane din compunerea unui tren de marfă, încărcat cu combustibil (benzină), care circula pe firul I. Trenul aparţine operatorului privat de transport feroviar de marfă GFR, avea în compunere 35 de vagoane, încărcate cu combustibil (benzină) şi circula pe distanţa Ploieşti Est – Işalniţa.

La ora 13:48, cu ajutorul unei locomotive Diesel, aparţinând operatorului privat de transport feroviar (GFR) implicat în accident, au fost retrase din staţia CF Măldăeni (spre staţia CF Roşiori Nord), toate cele 33 de vagoane ale trenului, care nu au fost implicate în deraiere.

Operaţiunile de transvazare a combustibilului din cele două vagoane deraiate, necesare înaintea începerii operaţiunilor de ridicare a locomotivei şi a vagoanelor deraiate, au fost realizate sub stricta coordonare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

Pentru menţinerea continuităţii transportului feroviar de călători, SRCF Craiova a asigurat pentru trenurile care au tranzitat zona, transbordarea cu mijloace auto pe distanţa Caracal – Roşiori Nord.

Echipele de intervenţie vor acţiona în continuare în staţia Măldăeni, cu personal şi cu o macara de 125 tone, pentru ridicarea, repunerea locomotivei/vagoanelor pe şină, retragerea lor în staţie, inclusiv verificarea liniei şi lucrări de reparaţii la linie şi la componentele infrastructurii feroviare, dacă situaţia o va impune, astfel încât traficul feroviar să fie reluat şi pe firul I.

„Operaţiunea de ridicare şi repunere pe şină a materialului rulant deraiat este complexă şi de durată, în special partea de poziţionare/calare/decalare a macaralei, care înainte de a începe ridicarea de sarcină trebuie să fie asigurată la sol şi echilibrată cu contragreutăţi, pentru a permite operarea în siguranţă”, arată CFR SA

Accidentul feroviar va fi investigat de către o comisie AGIFER, care va stabili cauzele deraierii.

Articolul Trafic feroviar reluat între Roşiori şi Măldăeni, pe fir II după aproape 24 de ore apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Nu au mers foarte multe lucruri”, a declarat Lucescu, completând: „Am întâlnit o echipă superioară, cu jucători dintr-un campionat extrem de puternic. Au fost mai viguroși, mai rapizi, mai agresivi și au câștigat majoritatea duelurilor individuale”. În ciuda efortului tricolorilor, meciul acesta scoate echipa națională aproape complet din calculele pentru calificarea directă.

România a compensat cu o organizare defensivă bună și câteva contraatacuri tăioase, însă lipsa de prospețime fizică a fost evidentă în a doua repriză. „În partea a doua am scăzut ritmul, iar austriecii au profitat. Sunt la un nivel foarte ridicat”, a mai precizat selecționerul.

Lucescu și-a asumat și o parte din vina pentru rezultatul meciului Austria – România. „Poate am greșit când le-am dat câteva zile libere. Trebuia să-i chem mai devreme la pregătire. Mulți jucători au venit după accidentări sau joacă puțin la cluburi”, a explicat el.

Cu toate acestea, selecționerul rămâne încrezător în viitor: „Se joacă în continuare, mai sunt șanse. Austria are prima șansă, dar dacă și ai noștri vor ajunge să joace în campionate puternice, va fi benefic pentru toată echipa națională.”

Articolul Mircea Lucescu despre scorul de seara trecută: Nu au mers foarte multe lucruri. Poate eu am greşit apare prima dată în Mediafax.