Mediafax

Tragedia s-a petrecut în apropiere de Cocles, o plajă din provincia Limon, Costa Rica. Poliția din Costa Rica a confirmat pentru ABC News că actorul de la Hollywood a fost prins de un curent oceanic puternic, iar cauza oficială a decesului a fost asfixia. Cadavrul său a fost descoperit și identificat oficial de autoritățile locale.

Warner, născut pe 18 august 1970 în Jersey City, New Jersey, a devenit cunoscut în întreaga lume pentru rolul lui Theo Huxtable din „The Cosby Show”, interpretare care i-a adus o nominalizare la premiul Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o comedie.

În ultimii ani, actorul și regizorul veteran a continuat să fie activ în industria de divertiment. Printre rolurile sale recente se numără cel al chirurgului AJ Austin în serialul medical „The Resident” de la Fox și apariții în „Accused”, tot pe Fox. De asemenea, a jucat alături de Kyra Sedgwick în „Ten Days in the Valley” și l-a interpretat pe A.C. Cowlings în „American Crime Story: The People v. O.J. Simpson”.

Ca regizor, Warner a lucrat la mai multe episoade din „The Cosby Show”, „Fresh Prince of Bel-Air” și „Sesame Street”. A debutat și pe marele ecran în „Drop Zone” și a jucat în „Fools Gold” alături de Matthew McConaughey și Kate Hudson.

Numele său fusese ales în onoarea lui Malcolm X și a pianistului de jazz Ahmad Jamal, iar cariera sa de peste trei decenii în industria de divertiment l-a transformat dintr-un copil actor într-o prezență respectată atât în fața, cât și în spatele camerelor.

Articolul Malcolm-Jamal Warner, Theo din „The Cosby Show”, a murit înecat în Costa Rica la 54 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la B1 TV despre cumulul pensiei cu salariul, Bolojan a explicat logica unei posibile măsuri: „Cred că în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr”.

Prim-ministrul a confirmat că guvernul va analiza „această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensii cu un salariu în sectorul public”, dar a avertizat că procedura va fi una atentă.

„Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, risc să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate”, a explicat Bolojan.

Întrebat despre dimensiunea fenomenului, prim-ministrul a estimat că „sunt la nivelul a 10.000 de persoane în această situație” care lucrează în sectorul public și primesc și pensie.

Articolul Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public cumuleaza pensia cu salariul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Săptămâna Modei Ucrainene revine la Kiev cu 57 de branduri naționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Din câte știți, ascult Radio România Actualități. Și deodată, pe la ora 17, m-am trezit că se întrerupe emisia și se transmite în direct conferința de presă a lui Ilie Bolojan privind pachetul de măsuri în sănătate. Și, sincer să fiu, am rămas așa, cu gura căscată.

Nu era o declarație către națiune a președintelui. A venit Ilie Bolojan să ne mai prezinte un pachet ca la poștă, da?

Cum de s-a facut acesta eveniment? Mă rog, n-are rost să explic de ce, că cei de la Radio România Actualități sunt scăpați pe ei că nu cumva să ajungă ei sub conducerea lui Liviu Popescu din partea USR-ului. Și atunci dau și ei cu limbi în dreapta și în stânga la Nicușor Dan, dar mai ales la Bolojan.

Am vrut să subliniez prin asta că un domn, Ilie Bolojan, care este premierul României, a ținut o conferință de presă în care a prezentat pachetul de măsuri în domeniul sănătății, de măsuri vizând reducerea deficitului bugetar.

Acum, om logic, de bun simț, cum sunt, cetățean, eu știu un lucru. Deci România are un deficit bugetar și care el trebuie micșorat prin măsuri.

Parlamentul României, având ca partid majoritar PSD, a votat un pachet, numit pachetul 1, prin asumarea răspunderii.

Deci o pitocănie, o golănie, pentru că asumarea răspunderii înseamnă că nimic din legile alea nu s-a discutat, nu, gata, au trecut. Aceste legi trebuie aplicate. Numai că ele încă nu se aplică dintr-un simplu motiv. Am auzit și mulți proști care zic că, dom’le, nu e ordonanța de urgență. E vorba de pachetul ăla.

Pachetul ăla este încă la CCR, care nu s-a pronunțat și președintele nu le-a promulgat. Deci ele nu sunt legi.

După modesta mea părere, un premier trebuie să se preocupe acum de aplicarea, în practică, a acestor măsuri, care nu sunt așa ușor de aplicat, ținerea lor sub control, comunicarea. Nu. Acest pachet a fost uitat, nu știu, pe acolo, pe la CCR, și de ceva vreme Ilie Bolojan ne prezintă pachete de măsuri, pachetul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, din diferite domenii.

 A fost dat acum câteva zile pachetul de măsuri privind reforma în administrația locală.

Astăzi a făcut, cu vuvuzele, pachetul de măsuri din domeniul sănătății. Am înțeles de la purtătoarea de cuvânt că în săptămâna asta, aproape în fiecare zi, va fi prezentat un pachet de măsuri.

Deci, prima întrebare de bun simț este asta: Păi, deocamdată nu ai aplicat nimic. Lasă-le pe alea, că vom vedea. Doi. O întrebare de analist politic.

Premierul Ilie Bolojan este premier al unei coaliții din care face parte și PSD, care PSD garantează majoritatea acestei coaliții.

Deci, fără PSD, Ilie Bolojan nu ar fi premier. El nu, împreună cu partidul lui, PNL, n-a câștigat alegerile. De fapt, el este, în urma unui acord, un premier până 2027 și, teoretic, ar urma să vină unul de la PSD.

Deci, de fapt, e guvern de coaliție. În aceste condiții, toate măsurile acestea trebuie discutate în coaliție și prezentate de premier, nu ca fiind ale lui. Că nu i le-a dat mămica. El e frunză în vânt. El este premierul coaliției. Dacă PSD nu-l vrea, nu e premier.

Deci, repet, Partidul Național Liberal nu a câștigat alegerile cu 70%. E pe locul trei și el este premierul unui guvern de coaliție.

Primul lucru pe care îl face premierul unui guvern de coaliție este să obțină consimțământul celorlalți membri ai coaliției pentru diferite măsuri. El nu face asta.

Și astăzi, domnul Sorin Grindeanu a criticat aceste ieșiri publice, de PR, în care premierul Bolojan prezintă măsuri care nu au fost discutate în coaliție, deci cu care PSD-ul nu e de acord.

Și aceste măsuri pe sănătate au fost de PR și nu au fost văzute ca rezultatul consultării în coaliție.

Domnule Sorin Grindeanu, aceste măsuri au fost prezentate de Ilie Bolojan și de un domn, Alexandru Rogobete, care este ministrul PSD al Sănătății.

Domnule Sorin Grindeanu, v-a informat ministrul Sănătății despre aceste măsuri? Dumneavoastră sunteți de acord? Pentru că atunci este o escrocherie, dacă vine și îmi spune mie Sorin Grindeanu că el nu e de acord, și ministrul lui, PSD-ist, le-a anunțat el.

Deci eu întreb încă o dată, știe conducerea PSD de aceste măsuri luate PSD-ist?

Articolul Ion Cristoiu: L-a informat ministrul PSD al Sănătății pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, că, împreună cu Ilie Bolojan, vor prezenta măsurile heirupiste din domeniul Sănătății?! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șefa serviciului de informații a mai declarat că numărul cazurilor în care implicarea Rusiei este suspectă s-a dublat, Germania fiind constant vizată de servicii de informații străine, Rosenberg declarând „Ca hub logistic NATO pentru mutarea de trupe, Germania este mereu pe radarul serviciilor de informații străine”.

Forțele navale germane au raportat sabotaje la bordul unor nave precum cabluri tăiate, ulei introdus în sisteme de alimentare cu apă sa fragmente metalice găsite în trenuri de propulsie.

Operațiunile desfășurate de Moscova au început înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022, în 2021, doi diplomați ruși din Germania fiind expulzați în urma asasinării unui cetățean georgian.

Articolul Rusia a intensificat atacurile hibride și acțiunile de spionaj în Germania. Avertismentul șefei contraspionajului militar de la Berlin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Testul a fost realizat luni și a avut ca scop evaluarea unor tehnologii noi dezvoltate în industria aerospațială a țării, potrivit agenției Tasnim, citată de Reuters. Tasnim precizează că „rezultatele testului vor fi folosite pentru a îmbunătăți performanța sateliților și a sistemelor spațiale ale Iranului”.

Agenția a menționat că vehiculul Qased a fost utilizat special pentru a testa noi capacități interne, însă nu a oferit detalii despre natura exactă a tehnologiilor evaluate. Lansarea a fost suborbitală, ceea ce indică un zbor care nu atinge viteza necesară pentru menținerea unei orbite stabile în jurul Pământului, dar suficient pentru testarea unor sisteme avansate.

Testele spațiale din Iran, sub lupa Occidentului

Aceste tipuri de teste au generat în mod constant reacții critice din partea Occidentului, din cauza caracterului dual al lansatoarelor spațiale iraniene, capabile să transporte atât sateliți, cât și, potențial, încărcături balistice.

Statele Unite și aliații europeni și-au exprimat des îngrijorările privind utilizarea programului spațial ca pretext pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. După lansarea satelitului Soraya, în ianuarie 2024, cu racheta Qaem 100, Marea Britanie, Franța și Germania au transmis o declarație comună în care avertizau că „aceste lansări permit Iranului să testeze tehnologii care ar putea contribui la dezvoltarea programului său de rachete balistice”, potrivit Iran Internațional, care emite din Marea Britanie.

Într-un incident anterior, în septembrie 2023, Iranul a plasat pe orbită satelitul de observație Noor-3, la o altitudine de 450 km, folosind același vehicul Qased. Lansarea a fost criticată de Washington, care a acuzat Teheranul că încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, din cauza conexiunilor dintre programul spațial și cel militar.

Deși Iranul insistă că obiectivele sale spațiale sunt exclusiv pașnice, natura tehnologiei implicate – capabilă să susțină atât aplicații civile, cât și militare, alimentează suspiciunile internaționale și menține tensiuni în relațiile cu Occidentul.

Articolul Iranul a testat suborbital racheta Qased, destinată lansării de sateliți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Media europeană a fost de aproximativ 860 de euro per capita, însă România s-a situat semnificativ sub acest prag, alături de țări precum Bulgaria, Grecia și Cipru.

Prin comparație, Luxemburg a înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru sprijinirea familiilor, cu peste 3.600 de euro per locuitor, urmat de Danemarca și Germania, ambele cu sume de peste 1.500 euro, arată datele furnizate de Eurostat.

România, printre ultimele din UE

România a devansat doar câteva state, precum Bulgaria, Grecia, Cipru și Malta, în timp ce țări din Europa Centrală și de Est precum Polonia, Ungaria sau Croația au alocat sume ceva mai mari. Chiar și așa, decalajul dintre estul și vestul Europei rămâne vizibil.

Aceste cheltuieli includ alocații pentru copii, indemnizații parentale și alte forme de sprijin financiar dedicate familiilor, dar nu reflectă doar nivelul economic, ci și prioritățile politice și demografice ale fiecărui stat.

În afara Uniunii Europene, Norvegia, Islanda și Elveția au înregistrat valori ridicate ale cheltuielilor familiale, plasându-se în topul clasamentului european.

Luxemburg rămâne, totuși, un caz aparte, deoarece datele sunt influențate semnificativ de plățile efectuate către familii ale lucrătorilor nerezidenți.

Articolul România, la coada clasamentului UE în privința alocațiilor, indemnizațiilor parentale și a altor forme de ajutor financiar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În acest scop, ar urma să fie constituit un nou bloc electoral – „Unirea Națională” (BUN), scrie NewsMaker, care citează publicația Tribuna. Din această alianță politică ar urma să facă parte, printre altele, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul Național Liberal –  formațiuni cunoscute pentru promovarea unirii Republicii Moldova cu România.

Decizia de constituire a blocului a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Platformei pentru Reîntregirea Națională din 18 iulie, scrie Tribuna.

În cadrul ședinței au fost aprobate principalele direcții strategice pentru campania electorală, inclusiv planul de acțiuni pentru perioada 18 iulie – 28 septembrie, precum și lansarea procedurilor legale de înregistrare a blocului.

Candidații la funcția de deputat vor fi selectați pe baza unor criterii stricte de profesionalism integritate și angajament față de obiectivul unirii Republicii Moldova cu România.

„Candidații selectați vor trebui să demonstreze nu doar capacitate profesională și politică, ci și loialitate deplină față de valorile și obiectivele Platformei”, scrie Tribuna.

Lista finală a candidaților și programul electoral al blocului vor fi aprobate în cadrul Congresului Platformei pentru Reîntregirea Națională, care urmează să aibă loc în luna august.

Consiliul a lansat și un apel către organizațiile civice și grupurile de sprijin din teritoriu să înainteze propuneri de candidați, într-un proces care promite să fie „transparent”, „echidistant” și „riguros”.

Platforma pentru Reîntregirea Națională își reafirmă, astfel, angajamentul de a promova un proiect politic unionist „asumat, serios și credibil” în viitorul Parlament de la Chișinău.

Platforma „Reîntregririi Naționale” a fost lansată oficial pe 29 martie 2025. Mișcarea a anunțat, drept obiectiv, consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.

Articolul Un nou bloc politic ce reuneşte partide care vor unirea cu România se pregăteşte să intre în cursa electorală din Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat, urmărind o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate.

O abordare nouă: banii trebuie să ajungă la pacient

„Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete.

Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu.

Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut.

În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%.

Răspunderea spitalelor private pentru tratamente incomplete

Ministrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare.

Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private. „Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete.

Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale.

Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.

Articolul Guvernul lansează pachetul de reformă a sistemului sanitar: sancțiuni pentru fraude, reguli noi pentru spitale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O coaliție formată din 25 de state, printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, a lansat luni un apel pentru încetarea imediată a războiului din Gaza. Într-o declarație comună, acestea critică dur modelul de livrare a ajutoarelor – singurul permis de guvernul israelian – despre care spun că alimentează criza umanitară și contribuie la creșterea numărului victimelor civile.

„Modelul de distribuire a ajutoarelor al guvernului israelian este periculos, alimentează instabilitatea și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană”, au transmis miniștrii de externe ai țărilor semnatare ale apelului, citați de Reuters.

„Livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor”

Apelul vine după ce în care peste 800 de palestinieni au fost uciși în apropierea centrelor de distribuție ale Gaza Humanitarian Foundation (GHF), organizația sprijinită de Israel și SUA, creată pentru a înlocui sistemul de ajutor umanitar coordonat de ONU. GHF colaborează cu companii private americane de securitate și logistică pentru a transporta ajutoarele, evitând rețeaua ONU, pe care Israelul o acuză că ar fi permis deturnarea ajutoarelor de către Hamas. Mișcarea palestiniană neagă acuzațiile.

Miniștrii de externe ai unor state precum Australia, Canada și Japonia au condamnat „livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” care caută hrană.

ONU a criticat dur modelul GHF, calificându-l drept nesigur și o încălcare a principiilor de imparțialitate umanitară, acuzații pe care, la rândul ei, fundația le respinge categoric.

Declarația este cu atât mai importantă cu cât provine de la state aliate ale Israelului și ale principalului său susținător, Statele Unite. Criticile vin în contextul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, unde blocadele israeliene limitează drastic accesul palestinienilor la alimente, apă și medicamente, iar bilanțul victimelor continuă să crească dramatic.

Articolul Presiune pentru Netanyahu: Inclusiv aliații Israelului cer încetarea razboiului în Gaza apare prima dată în Mediafax.