Mediafax

După valul de critici stârnit de anunțul lui Bolojan privind oprirea finanțării Programului Național „Anghel Saligny”, șeful Executivului a revenit luni cu explicații privind această decizie.

Luni, la B1 TV, premierul Bolojan a apărat decizia de a opri finanțările Programului Național „Anghel Saligny”, având în vedere situația bugetară dificilă în care se află statului român, „Aceste investiții au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată”.

„Noi în primele șase luni am cheltuit mai mult decât ne-am angajat și am încasat mai puțin bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare”, a declarat premierul, explicând totuși că 35% din Program va putea contiuna până la finalul anului „la propunerea Ministerului (N.R. Dezvoltării) s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri care sunt într-o proporție de 80% deja realizate să fie continuate ca să putem finaliza ceva anul acesta, iar la componenta de apă, canalizare și gaz, cele care sunt deci într-o fază de peste 40%. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue”.

„Indiferent cine este în guvernare, nu mai există posibilitatea să continue aceste proiecte la sumele care au fost contractate fără să se gândească nimeni că era nevoie de o eșalonare”, a continuat

Bolojan, despre șefii numiți politic în companiile de stat: „Să nu creadă că li se cuvine”

Prim-ministrul Ilie Bolojan spune că numirile politice în sectorul public sunt normale, dar avertizează că oamenii trebuie să fie competenți și să nu creadă că poziția „li se cuvine”, ci să fie conștienți de responsabilitatea mare pe care o au.

ntrebat la B1 TV despre numirile politice, Bolojan a spus: „Nu este o problemă că un om este numit undeva, în sectorul public, chiar cu un sprijin politic. Nu trebuie să fim ipocriți pentru acest lucru”.

Prim-ministrul a precizat că această practică se aplică atât la numirile PSD, cât și la cele PNL, dar a stabilit două condiții clare: „Problema pe care o avem este ca acei oameni să fie competenți. Asta e o condiție de bază. Și a doua problemă este să nu creadă că li se cuvine, ci să fie conștienți că au o mare responsabilitate”.

Bolojan a avertizat că cei numiți politic nu trebuie „să-i facă de râs pe cei care i-au propus” și că dacă lumea politică nu își asumă responsabilitatea pentru aceste numiri, „nota de plată va veni la lumea politică”.

Premierul a vorbit și despre indicatori de performanță: „Oamenii care sunt astăzi în companii, dacă acceptă indicatori de performanță care sunt corect stabiliți, n-au decât să rămână mai departe”.

În caz contrar, Bolojan este categoric: „Dacă nu acceptă acești indicatori și nici nu fac nimic și îi mai ținem acolo numai pentru că au o recomandare de la o persoană sau alta, vom continua cu greșelile pe care le-am făcut în acești ani”.

Articolul Bolojan anunță tăieri la „Saligny” și lansează un avertisment pentru numiții politic din companiile de stat  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la B1 TV despre plafonarea indemnizațiilor din companiile de stat, Bolojan a confirmat că aceasta este „o măsură convenită” în coaliție: „Una din măsurile care vor fi propuse în pachetul pentru companii va fi și o analiză și o limitare a indemnizațiilor care pot fi luate în anumite sectoare”.

Prim-ministrul a criticat excesele din sectorul energetic, unde „s-a sărit destul de mult peste cal”, și a explicat problema fundamentală a administrației românești: „Întotdeauna regulile au fost ocolite printr-o grămadă de excepții. Și la noi, excepția nu a mai fost excepție, ci de multe ori a devenit o regulă”.

Despre sistemul de sănătate, Bolojan s-a întrebat: „Cum poate funcționa un sistem de sănătate care este finanțat cu contribuții de la 6,3 milioane de contributori pentru 16,5 milioane de beneficiari? Nu are cum să funcționeze cât timp funcționează subfinanțat din punct de vedere cronic”.

„Vor fi 2 milioane de contributori suplimentari, asta înseamnă că acest sistem va avea o capacitate mai mare să ofere servicii mai bune tuturor celor 16 milioane”.

Prim-ministrul a explicat că situația actuală s-a creat prin excepții acordate „din motive umanitare, unele de bun simț, unele electorale, unele ca să mai avem o inițiativă”, dar care au subminat funcționarea sistemului în ansamblu.

Articolul Bolojan anunță două milioane de contributori noi la sănătate și plafonarea salariilor la stat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Săptămâna Modei Ucrainene revine la Kiev cu 57 de branduri naționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Din câte știți, ascult Radio România Actualități. Și deodată, pe la ora 17, m-am trezit că se întrerupe emisia și se transmite în direct conferința de presă a lui Ilie Bolojan privind pachetul de măsuri în sănătate. Și, sincer să fiu, am rămas așa, cu gura căscată.

Nu era o declarație către națiune a președintelui. A venit Ilie Bolojan să ne mai prezinte un pachet ca la poștă, da?

Cum de s-a facut acesta eveniment? Mă rog, n-are rost să explic de ce, că cei de la Radio România Actualități sunt scăpați pe ei că nu cumva să ajungă ei sub conducerea lui Liviu Popescu din partea USR-ului. Și atunci dau și ei cu limbi în dreapta și în stânga la Nicușor Dan, dar mai ales la Bolojan.

Am vrut să subliniez prin asta că un domn, Ilie Bolojan, care este premierul României, a ținut o conferință de presă în care a prezentat pachetul de măsuri în domeniul sănătății, de măsuri vizând reducerea deficitului bugetar.

Acum, om logic, de bun simț, cum sunt, cetățean, eu știu un lucru. Deci România are un deficit bugetar și care el trebuie micșorat prin măsuri.

Parlamentul României, având ca partid majoritar PSD, a votat un pachet, numit pachetul 1, prin asumarea răspunderii.

Deci o pitocănie, o golănie, pentru că asumarea răspunderii înseamnă că nimic din legile alea nu s-a discutat, nu, gata, au trecut. Aceste legi trebuie aplicate. Numai că ele încă nu se aplică dintr-un simplu motiv. Am auzit și mulți proști care zic că, dom’le, nu e ordonanța de urgență. E vorba de pachetul ăla.

Pachetul ăla este încă la CCR, care nu s-a pronunțat și președintele nu le-a promulgat. Deci ele nu sunt legi.

După modesta mea părere, un premier trebuie să se preocupe acum de aplicarea, în practică, a acestor măsuri, care nu sunt așa ușor de aplicat, ținerea lor sub control, comunicarea. Nu. Acest pachet a fost uitat, nu știu, pe acolo, pe la CCR, și de ceva vreme Ilie Bolojan ne prezintă pachete de măsuri, pachetul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, din diferite domenii.

 A fost dat acum câteva zile pachetul de măsuri privind reforma în administrația locală.

Astăzi a făcut, cu vuvuzele, pachetul de măsuri din domeniul sănătății. Am înțeles de la purtătoarea de cuvânt că în săptămâna asta, aproape în fiecare zi, va fi prezentat un pachet de măsuri.

Deci, prima întrebare de bun simț este asta: Păi, deocamdată nu ai aplicat nimic. Lasă-le pe alea, că vom vedea. Doi. O întrebare de analist politic.

Premierul Ilie Bolojan este premier al unei coaliții din care face parte și PSD, care PSD garantează majoritatea acestei coaliții.

Deci, fără PSD, Ilie Bolojan nu ar fi premier. El nu, împreună cu partidul lui, PNL, n-a câștigat alegerile. De fapt, el este, în urma unui acord, un premier până 2027 și, teoretic, ar urma să vină unul de la PSD.

Deci, de fapt, e guvern de coaliție. În aceste condiții, toate măsurile acestea trebuie discutate în coaliție și prezentate de premier, nu ca fiind ale lui. Că nu i le-a dat mămica. El e frunză în vânt. El este premierul coaliției. Dacă PSD nu-l vrea, nu e premier.

Deci, repet, Partidul Național Liberal nu a câștigat alegerile cu 70%. E pe locul trei și el este premierul unui guvern de coaliție.

Primul lucru pe care îl face premierul unui guvern de coaliție este să obțină consimțământul celorlalți membri ai coaliției pentru diferite măsuri. El nu face asta.

Și astăzi, domnul Sorin Grindeanu a criticat aceste ieșiri publice, de PR, în care premierul Bolojan prezintă măsuri care nu au fost discutate în coaliție, deci cu care PSD-ul nu e de acord.

Și aceste măsuri pe sănătate au fost de PR și nu au fost văzute ca rezultatul consultării în coaliție.

Domnule Sorin Grindeanu, aceste măsuri au fost prezentate de Ilie Bolojan și de un domn, Alexandru Rogobete, care este ministrul PSD al Sănătății.

Domnule Sorin Grindeanu, v-a informat ministrul Sănătății despre aceste măsuri? Dumneavoastră sunteți de acord? Pentru că atunci este o escrocherie, dacă vine și îmi spune mie Sorin Grindeanu că el nu e de acord, și ministrul lui, PSD-ist, le-a anunțat el.

Deci eu întreb încă o dată, știe conducerea PSD de aceste măsuri luate PSD-ist?

Articolul Ion Cristoiu: L-a informat ministrul PSD al Sănătății pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, că, împreună cu Ilie Bolojan, vor prezenta măsurile heirupiste din domeniul Sănătății?! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șefa serviciului de informații a mai declarat că numărul cazurilor în care implicarea Rusiei este suspectă s-a dublat, Germania fiind constant vizată de servicii de informații străine, Rosenberg declarând „Ca hub logistic NATO pentru mutarea de trupe, Germania este mereu pe radarul serviciilor de informații străine”.

Forțele navale germane au raportat sabotaje la bordul unor nave precum cabluri tăiate, ulei introdus în sisteme de alimentare cu apă sa fragmente metalice găsite în trenuri de propulsie.

Operațiunile desfășurate de Moscova au început înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022, în 2021, doi diplomați ruși din Germania fiind expulzați în urma asasinării unui cetățean georgian.

Articolul Rusia a intensificat atacurile hibride și acțiunile de spionaj în Germania. Avertismentul șefei contraspionajului militar de la Berlin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Media europeană a fost de aproximativ 860 de euro per capita, însă România s-a situat semnificativ sub acest prag, alături de țări precum Bulgaria, Grecia și Cipru.

Prin comparație, Luxemburg a înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru sprijinirea familiilor, cu peste 3.600 de euro per locuitor, urmat de Danemarca și Germania, ambele cu sume de peste 1.500 euro, arată datele furnizate de Eurostat.

România, printre ultimele din UE

România a devansat doar câteva state, precum Bulgaria, Grecia, Cipru și Malta, în timp ce țări din Europa Centrală și de Est precum Polonia, Ungaria sau Croația au alocat sume ceva mai mari. Chiar și așa, decalajul dintre estul și vestul Europei rămâne vizibil.

Aceste cheltuieli includ alocații pentru copii, indemnizații parentale și alte forme de sprijin financiar dedicate familiilor, dar nu reflectă doar nivelul economic, ci și prioritățile politice și demografice ale fiecărui stat.

În afara Uniunii Europene, Norvegia, Islanda și Elveția au înregistrat valori ridicate ale cheltuielilor familiale, plasându-se în topul clasamentului european.

Luxemburg rămâne, totuși, un caz aparte, deoarece datele sunt influențate semnificativ de plățile efectuate către familii ale lucrătorilor nerezidenți.

Articolul România, la coada clasamentului UE în privința alocațiilor, indemnizațiilor parentale și a altor forme de ajutor financiar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În acest scop, ar urma să fie constituit un nou bloc electoral – „Unirea Națională” (BUN), scrie NewsMaker, care citează publicația Tribuna. Din această alianță politică ar urma să facă parte, printre altele, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul Național Liberal –  formațiuni cunoscute pentru promovarea unirii Republicii Moldova cu România.

Decizia de constituire a blocului a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Platformei pentru Reîntregirea Națională din 18 iulie, scrie Tribuna.

În cadrul ședinței au fost aprobate principalele direcții strategice pentru campania electorală, inclusiv planul de acțiuni pentru perioada 18 iulie – 28 septembrie, precum și lansarea procedurilor legale de înregistrare a blocului.

Candidații la funcția de deputat vor fi selectați pe baza unor criterii stricte de profesionalism integritate și angajament față de obiectivul unirii Republicii Moldova cu România.

„Candidații selectați vor trebui să demonstreze nu doar capacitate profesională și politică, ci și loialitate deplină față de valorile și obiectivele Platformei”, scrie Tribuna.

Lista finală a candidaților și programul electoral al blocului vor fi aprobate în cadrul Congresului Platformei pentru Reîntregirea Națională, care urmează să aibă loc în luna august.

Consiliul a lansat și un apel către organizațiile civice și grupurile de sprijin din teritoriu să înainteze propuneri de candidați, într-un proces care promite să fie „transparent”, „echidistant” și „riguros”.

Platforma pentru Reîntregirea Națională își reafirmă, astfel, angajamentul de a promova un proiect politic unionist „asumat, serios și credibil” în viitorul Parlament de la Chișinău.

Platforma „Reîntregririi Naționale” a fost lansată oficial pe 29 martie 2025. Mișcarea a anunțat, drept obiectiv, consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.

Articolul Un nou bloc politic ce reuneşte partide care vor unirea cu România se pregăteşte să intre în cursa electorală din Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Testul a fost realizat luni și a avut ca scop evaluarea unor tehnologii noi dezvoltate în industria aerospațială a țării, potrivit agenției Tasnim, citată de Reuters. Tasnim precizează că „rezultatele testului vor fi folosite pentru a îmbunătăți performanța sateliților și a sistemelor spațiale ale Iranului”.

Agenția a menționat că vehiculul Qased a fost utilizat special pentru a testa noi capacități interne, însă nu a oferit detalii despre natura exactă a tehnologiilor evaluate. Lansarea a fost suborbitală, ceea ce indică un zbor care nu atinge viteza necesară pentru menținerea unei orbite stabile în jurul Pământului, dar suficient pentru testarea unor sisteme avansate.

Testele spațiale din Iran, sub lupa Occidentului

Aceste tipuri de teste au generat în mod constant reacții critice din partea Occidentului, din cauza caracterului dual al lansatoarelor spațiale iraniene, capabile să transporte atât sateliți, cât și, potențial, încărcături balistice.

Statele Unite și aliații europeni și-au exprimat des îngrijorările privind utilizarea programului spațial ca pretext pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. După lansarea satelitului Soraya, în ianuarie 2024, cu racheta Qaem 100, Marea Britanie, Franța și Germania au transmis o declarație comună în care avertizau că „aceste lansări permit Iranului să testeze tehnologii care ar putea contribui la dezvoltarea programului său de rachete balistice”, potrivit Iran Internațional, care emite din Marea Britanie.

Într-un incident anterior, în septembrie 2023, Iranul a plasat pe orbită satelitul de observație Noor-3, la o altitudine de 450 km, folosind același vehicul Qased. Lansarea a fost criticată de Washington, care a acuzat Teheranul că încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, din cauza conexiunilor dintre programul spațial și cel militar.

Deși Iranul insistă că obiectivele sale spațiale sunt exclusiv pașnice, natura tehnologiei implicate – capabilă să susțină atât aplicații civile, cât și militare, alimentează suspiciunile internaționale și menține tensiuni în relațiile cu Occidentul.

Articolul Iranul a testat suborbital racheta Qased, destinată lansării de sateliți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat, urmărind o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate.

O abordare nouă: banii trebuie să ajungă la pacient

„Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete.

Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu.

Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut.

În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%.

Răspunderea spitalelor private pentru tratamente incomplete

Ministrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare.

Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private. „Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete.

Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale.

Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.

Articolul Guvernul lansează pachetul de reformă a sistemului sanitar: sancțiuni pentru fraude, reguli noi pentru spitale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atac cibernetic de anvergură la Microsoft.

Hackerii exploatează o vulnerabilitatea zero-day a aplicației SharePoint, necunoscută anterior, care permite atacuri de tip spoofing – falsificarea identității pentru a accesa neautorizat documente și crypto-chei.

Vulnerabilitatea exploatată, de tip „zero-day”, afectează doar versiunea on-premise (adică cea instalată local, pe servere), în timp ce SharePoint Online nu este vizată.

Cele mai importante victime ale hackerilor sunt agențiile federale și statale din SUA, o instituție guvernamentală din Spania, universități internaționale, companii din energie și o firmă de telecomunicații din Asia.

Alte mii de organizații globale au fost afectate.

Microsoft recomandă instalarea Defender Antivirus

Impactul se resimte la 8 000 – 10 000 de servere. Se pare că atacatorii au compromis documente și chei criptografice, care le permit să acceseze sistemele chiar și după aplicarea patch-urilor.

Microsoft a lansat update-uri pentru versiunile Subscription Edition și SharePoint 2019, dar versiunea SharePoint 2016 rămâne neprotejată.

Microsoft recomandă instalarea Defender Antivirus și activarea protecției AMSI, iar, dacă aceste măsuri nu sunt luate, serverele trebuie deconectate de la internet, până la lansarea unui update complet.

FBI și alte autorități din Canada și Australia au demarat investigații.

Aceasta nu este singura problemă a Microsoft.

Compania a fost obligată să îndepărteze inginerii din China, care sunt implicați în proiectele cloud militare pentru Pentagon, din cauza suspiciunilor ridicate de accesul la date deosebit de sensibile.

În 2025, compania a efectuat peste 15.000 de concedieri, inclusiv 9.000 de angajați din vânzări și divizia de gaming, totul în contextul tranziției spre infrastructură AI.

Moralul angajaților Microsoft este scăzut, iar multe proiecte de jocuri – precum Everwild sau Perfect Dark – au fost anulate sau echipele desființate

Articolul Atack masiv al hackerilor prin aplicația SharePoint a Microsoft. Mii de organizații din toată lumea au fost afectate apare prima dată în Mediafax.