Vicepreşedintele PNL Robert Sighiartău, despre ideea rotativei: Total greşită

Mediafax

Robert Sighiartău declară, în contextul negocierilor pentru formarea Guvernului, că PNL nu acceptă o rotativă pentru funcţia de premier.

„E foarte complicat să mai putem spune că acceptăm o rotativă, pentru că simpla idee de a negocia România pe următorii doi-trei ani şi guvernările nu cred că mai funcţionează. Am avut un precedent. Sistemul birocratic şi politic din România se uită tot timpul la who is next, cine urmează şi cred că genul acesta de înţelegeri politice nu ajută şi nu oferă credibilitate guvernării”, susţine Robert Sighiartău, la RFI.

Vicepreşedintele PNL spune că „dacă se intră în logică de politică, de alegeri în 2028 şi vor să vină alţi parteneri şi iar se aruncă cu bani şi iar se trage foc la oala unuia sau altuia, atunci rezultatele vor fi aceleaşi. Simpla idee că se discută despre această rotativă (…), această discuţie este total greşită”.

Întrebat dacă rotativa premierilor nu ar reprezenta totuşi garanţia unui Guvern majoritar, în condiţiile în care PSD-ul ar intra altfel în Opoziţie, Robert Sighiartău a răspuns: „Se discută foarte mult pe această temă, că într-adevăr, PSD-ul deţine totuşi 20 şi ceva la sută în Parlament şi atunci şi ei trebuie să revendice ceva, însă nimănui nu-i convine ca un premier de sacrificiu, cu autoritate, să ia măsurile care trebuie luate în acest moment şi în 2027-2028, pe masa pusă, să vină cineva eventual să împartă banii sau să aibă aceeaşi atitudine care a fost în anii trecuţi, o gândire mai socialistă asupra cheltuirii banului public”.

Articolul Vicepreşedintele PNL Robert Sighiartău, despre ideea rotativei: Total greşită apare prima dată în Mediafax.

Negrescu: Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate

Mediafax

„Fără specialişti, fără competenţe digitale, fără educaţie adaptată noilor realităţi, tranziţia tehnologică şi cea digitală rămân doar planuri pe hârtie. Câţi dintre noi avem o pregătire în domeniul inteligenţei artificiale sau o formare pentru situaţii de urgenţă? În România şi Bulgaria, mai puţin de o treime din populaţie are competenţe digitale de bază. Iar multe regiuni rămân în afara acestor procese”, adaugă Negrescu..

Acesta a cerut:

  • un Erasmus 2.0, mai inclusiv, accesibil tinerilor fără studii superioare şi regiunilor mai puţin dezvoltate
  • 20% din următorul buget european pe termen lung pentru educaţie şi formare
  • lansarea unei iniţiative regionale pentru educaţie şi inovaţie în Europa Centrală şi de Est.

„Am transmis aceste idei la Green Transition Forum 5.0, desfăşurat la Sofia, în deschiderea căruia a vorbit fostul premier italian Enrico Letta. M-am bucurat să fiu în acelaşi pannel cu colega mea, comisarul european Roxana Mînzatu. Mulţumesc pentru invitaţie fostului lider PES, Sergei Stanishev! Ca negociator-şef al bugetului UE 2025: am obţinut +422 milioane € pentru Erasmus+, am lansat proiecte pilot în valoare de 90 milioane € pentru educaţie, sănătate, digital şi antreprenoriat, am propus creşterea finanţării pentru educaţia digitală şi formarea în AI, în special în zonele rurale sau izolate. Europa are nevoie de mai puţină birocraţie şi mai mult curaj. Dacă vrem să fim pregătiţi pentru viitor, trebuie să pregătim oamenii care îl vor construi. Fără investiţii în competenţe, nu putem vorbi despre o Europă competitivă”, a conchis europarlamentarul.

Articolul Negrescu: Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate apare prima dată în Mediafax.

Controale la toate exploatările miniere din România după catastrofa de la Praid

Mediafax

Echipe mixte de control formate din specialişti de la Apele Române şi Garda Naţională de Mediu vor verifica gurile de mină, haldele de steril şi iazurile de decantare unde există risc de poluare a resurselor de apă.

„Pentru ca o catastrofă de mediu aşa cum este cea de acum, din Praid, să nu se repete nicăieri în România, vom merge pe un plan de acţiuni în etape cu echipe mixte de control”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Controalele vizează prevenirea altor dezastre de mediu şi aplicarea imediată a măsurilor de conformare în cazul constatării de nereguli privind autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor.

Ministrul a reamintit că în ultimii 25 de ani au existat mai multe cazuri de poluări accidentale la fosta platformă minieră Isipoaia din Suceava, mina Băiuţ şi minele din Baia Mare şi Baia Borşa din Maramureş. În aceste cazuri, lipsa de acţiune în punerea în siguranţă a galeriilor miniere a dus la catastrofe ecologice, iar unda de poluare a ajuns în Tisa, Dunăre sau Marea Neagră.

„Poluatorul plăteşte. Cine administrează, exploatează şi extrage resursele naturale nu are voie să ignore sistematic avertismentele specialiştilor, sub pretextul lipsei de bani pentru investiţii care ţin de siguranţa obiectivului, a celor care lucrează în exploatare şi a turiştilor. Mediul nu e o resursă infinită, iar cine îl distruge, plăteşte”, a subliniat Fechet, precizând că acelaşi lucru se va întâmpla şi la Praid, unde ANAR evaluează daunele.

Articolul Controale la toate exploatările miniere din România după catastrofa de la Praid apare prima dată în Mediafax.

Modul neconvențional prin care populația poate contribui la evitarea penuriei majore de apă. Avertismentul Agenției de Mediu

Mediafax

Ștergerea e-mailurilor vechi este una dintre modalitățile prin care șefii de la Mediu spun că oamenii ar putea ajuta Anglia să evite o penurie de apă peste 30 de ani.

Agenția pentru mediu afirmă că țara se va confrunta cu un deficit de aproape cinci miliarde de litri pe zi dacă nu se iau măsuri urgente.

Autoritatea de reglementare susține că o creștere a populației, de opt milioane până în 2055, va duce la o creștere importantă a cererii de apă, pentru orice, de la spălarea hainelor la activitățile de agrement pe terenurile de golf.

În același timp, șefii spun că schimbările climatice vor reduce cantitatea de apă disponibilă din cauza verilor mai calde și mai uscate.

Câtă apă consumă centrele mari pentru răcire

De asemenea, construirea mai multor centre de date în Marea Britanie, determinată de o cerere generată de apariția inteligenței artificiale, ar putea avea un impact, deoarece fiecare centru utilizează o cantitate mare de apă pentru răcirea sistemelor.

Se estimează că centrele mari utilizează aproximativ 360.000 de litri de apă pe zi, informează DataCentreReview.com.

Măsuri din partea populației

Printre cele cinci mici măsuri pe care publicul le poate lua pentru a ajuta la stoparea lipsei de apă, EA spune că se pot șterge e-mailurile vechi care ocupă spațiu în centre, care se preconizează că vor reprezenta 6% din consumul de energie al Regatului Unit până în 2030, potrivit National Grid.

Alte măsuri sunt scurtarea dușurilor, închiderea robinetelor atunci când ne spălăm pe dinți, folosirea mașinilor de spălat vase și a mașinilor de spălat rufe cu încărcătură completă, colectarea apei pentru grădină.

EA dorește, de asemenea, ca societățile de apă să gestioneze cererea de apă din partea gospodăriilor și a întreprinderilor și să reducă la jumătate cantitatea de apă pierdută din cauza scurgerilor, potrivit Independent.

De asemenea, EA afirmă că va fi necesară creșterea aprovizionării prin construirea de noi rezervoare, instalații de desalinizare care transformă apa de mare în apă potabilă și sisteme care pot transfera apa din zonele mai umede ale țării către zonele mai uscate.

Avertismentul Agenției de Mediu

Președintele EA, Alan Lovell, a declarat: „Resursele de apă ale țării se află sub o presiune uriașă și în continuă creștere. Acest deficit amenință nu numai apa de la robinetul dumneavoastră, ci și creșterea economică și producția alimentară”.

„Preluarea nesustenabilă a apei din mediu va avea un impact dezastruos asupra râurilor și faunei noastre sălbatice”.

„Trebuie să abordăm frontal aceste provocări și să consolidăm activitatea privind acțiunile coordonate pentru a păstra această resursă prețioasă și actualul nostru mod de viață”.

Avertismentul vine în cadrul național al Agenției de Mediu pentru resursele de apă, publicat la fiecare cinci ani și care stabilește acțiunile necesare pentru utilități, autorități de reglementare și întreprinderi și pentru public pentru a gestiona resursele aflate sub presiune.

Acesta este publicat după cea mai călduroasă primăvară înregistrată vreodată în Anglia și după cea mai secetoasă din ultimii 100 de ani, cu nord-vestul și Yorkshire în secetă și unele rezervoare la niveluri extrem de scăzute.

Articolul Modul neconvențional prin care populația poate contribui la evitarea penuriei majore de apă. Avertismentul Agenției de Mediu apare prima dată în Mediafax.

Israelul susține că l-a eliminat pe șeful militar al Iranului în urma unei „oportunități neașteptate”

Mediafax

Armata israeliană a anunțat că a executat un atac aerian de mare precizie asupra unui cartier general militar aflat în centrul Teheranului, în urma unei „oportunități neașteptate” apărute peste noapte. În cadrul acestui atac, ar fi fost ucis Ali Shadmani, șeful de stat major al războiului din Iran și una dintre cele mai apropiate figuri militare de liderul suprem iranian, Ali Khamenei.

„Datorită informațiilor exacte primite, forțele aeriene au eliminat pe Ali Shadmani, cel mai înalt comandant militar iranian,” a declarat armata israeliană. Dacă informațiile vor fi confirmate oficial, aceasta ar fi a doua oară de la începutul conflictului când Israelul reușește să elimine conducerea militară de vârf a Iranului.

Corespondentul pentru Orientul Mijlociu al SkyNews, Alistair Bunkall, a explicat că Israelul pare să adopte o strategie similară celei folosite împotriva Hezbollah, unde a vizat succesiv conducerea militară superioară pentru a destabiliza și demoraliza lanțul de comandă.

„Israelul încearcă să distrugă structura de comandă a regimului iranian în același mod în care a slăbit puternic conducerea Hezbollah,” a precizat Bunkall.

Operațiunea Israelului vine în contextul tensiunilor crescânde din regiune, iar moartea lui Ali Shadmani ar putea avea consecințe majore asupra capacității militare și de decizie a Iranului. Deocamdată, autoritățile iraniene nu au confirmat oficial informațiile.

Articolul Israelul susține că l-a eliminat pe șeful militar al Iranului în urma unei „oportunități neașteptate” apare prima dată în Mediafax.

NASA arată o creștere dramatică a intensității fenomenelor meteorologice: „Este extrem de înfricoșător”

Mediafax

Studiul arată că astfel de fenomene extreme devin din ce în ce mai frecvente, mai îndelungate și mai severe, cifrele de anul trecut ajungând de două ori mai mari decât media pentru perioada 2003-2020.

Cercetătorii se declară uimiți și alarmați de cele mai recente cifre furnizate de ochiul vigilent al satelitului Grace al Nasa, care urmărește schimbările de mediu de pe planetă.

Cauza fenomenelor extreme

Aceștia afirmă că schimbările climatice sunt cea mai probabilă cauză a tendinței aparente, chiar dacă intensitatea fenomenelor extreme pare să fi crescut chiar mai rapid decât temperaturile globale.

Un expert de la Met Office a declarat că au fost prognozate de mult timp creșteri ale fenomenelor extreme, dar că acestea sunt acum observate în realitate. El a avertizat că oamenii sunt nepregătiți pentru astfel de fenomene meteorologice, care ar fi în afara experienței anterioare.

Datele nu au fost încă revizuite de colegi, iar cercetătorii au declarat că ar mai avea nevoie de încă 10 sau mai mulți ani pentru a confirma o tendință definitivă.

Datele au fost coproduse de Dr. Bailing Li, de la Hydrological Sciences Laboratory of Nasa’s Goddard Space Flight Center – afiliat la Earth System Science Interdisciplinary Center al Universității Maryland, care a declarat pentru The Guardian: „Nu putem dovedi încă legătura de cauzalitate, am avea nevoie de un set de date mult mai lung. Este dificil să stabilim exact ce se întâmplă aici, dar alte evenimente sugerează că încălzirea (globală) este factorul determinant. Asistăm la din ce în ce mai multe evenimente extreme în întreaga lume, așa că acest lucru este cu siguranță alarmant”.

Prima analiză NASA

Prima parte a seriei temporale NASA a fost publicată în Nature Water în 2023. Cercetătorii au utilizat o formulă matematică pentru a calcula efectul total al unui eveniment meteorologic în ceea ce privește severitatea măsurată prin suprafața totală afectată, durata evenimentului și cât de umed sau uscat a fost. Documentul a avertizat că perturbarea sistemului de apă va fi una dintre cele mai semnificative consecințe ale crizei climatice.

Documentul a menționat că intensitatea fenomenelor extreme a fost puternic corelată cu temperatura medie globală, mai mult decât cu El Niño, curentul oceanic influent, sau cu alți indicatori climatici, sugerând că încălzirea continuă a planetei va provoca secete și inundații mai frecvente, mai grave și mai lungi și/sau mai mari.

Companiile de apă sunt complet nepregătite

Cercetătorii Nasa au elaborat statisticile actualizate la cererea organizației de cercetare Global Water Intelligence, cu sediul la Oxford, al cărei director, Christopher Gasson, a declarat că societățile de apă se află în linia de foc a schimbărilor climatice – se confruntă cu prea multă apă sau cu prea puțină apă – sau cu ambele.

Acesta a declarat că majoritatea companiilor de apă sunt complet nepregătite pentru a face față schimbărilor în curs. „Acest lucru este extrem de înfricoșător”, a spus el. „Industria trebuie să atragă investiții la scară largă”.

„Lumea nu este pregătită pentru schimbările în ceea ce privește precipitațiile intense și seceta care au loc acum. Peste tot în lume, oamenii și-au construit modul de viață în funcție de condițiile meteorologice cu care ei și strămoșii lor erau obișnuiți, ceea ce îi face vulnerabili la fenomene extreme mai frecvente și mai severe, care depășesc experiența trecutului. Pe lângă intensificarea urgentă a eforturilor de reducere a emisiilor pentru a stopa încălzirea globală, trebuie să recuperăm decalajul în ceea ce privește adaptarea pentru a trăi mai bine cu schimbările care au deja loc”, a declarat Profesorul Richard Betts, șeful departamentului de impact al schimbărilor climatice de la Met Office și Universitatea Exeter.

Între timp, cel mai recent raport al Organizației Meteorologice Mondiale calculează la 80% șansele ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să depășească 2024 ca cel mai cald an înregistrat vreodată.

Articolul NASA arată o creștere dramatică a intensității fenomenelor meteorologice: „Este extrem de înfricoșător” apare prima dată în Mediafax.

Protestele vehemente din Veneția au amânat nunta de zeci de milioane a lui Jef Bezos

Mediafax

Comitetul „No Space for Bezos”, care reunește mai multe organizații printre care Laboratorio Morion, Anpi și Extinction Rebellion, a declarat război evenimentului.

Activiștii au împânzit orașul cu manifeste și au desfășurat un banner cu numele „Bezos” tăiat cu un X roșu pe clopotnița Bazilicii San Giorgio, conform Il Fatto Quotidiano.

„Nu suntem împotriva căsătoriei, ci împotriva aroganței acestui magnat tehnologic care se mișcă ca și cum ar fi acasă”, a declarat Tommaso Cacciari, purtătorul de cuvânt al comitetului.

Protestatarii au promis o manifestație „colorată și pașnică” pe 28 iunie și amenință să blocheze canalele care duc la una dintre locațiile alese, Scuola Grande della Misericordia. „Ne aruncăm în canal dacă e nevoie”, au declarat aceștia.

Autoritățile locale reacționează dur. Primarul Luigi Brugnaro s-a declarat „rușinat” de activiști, pe care îi numește „o mică minoritate care vrea doar să se facă remarcată”. Președintele regiunii Veneto, Luca Zaia, a fost și mai categoric: „Vreau ca Jeff Bezos să fie primit cu brațele deschise la Veneția. A protesta împotriva celui care ne aduce bogăție este o rușine absolută”.

Evenimentul, cu un cost estimat între 10 și 30 de milioane de dolari, va include cinci super-iahturi, circa 250 de invitați printre care Leonardo DiCaprio, Katy Perry și Lady Gaga, care va susține un concert. Lauren Sánchez ar avea planificate 28 de ținute pentru cele trei zile de festivități.

Articolul Protestele vehemente din Veneția au amânat nunta de zeci de milioane a lui Jef Bezos apare prima dată în Mediafax.

Consilierul rus pentru securitate Shoigu ajunge în Coreea de Nord pentru o întâlnire cu Kim Jong Un

Mediafax

Vizita lui Shoigu are loc în urma unor instrucţiuni speciale din partea preşedintelui Vladimir Putin şi se concentrează pe punerea în aplicare a acordurilor încheiate în cadrul tratatului de parteneriat strategic global semnat de cei doi lideri anul trecut.

Aceasta este a treia vizită a lui Shoigu în aproape trei luni, într-un context în care Rusia şi Coreea de Nord şi-au intensificat rapid relaţiile diplomatice şi de securitate în ultimii doi ani.

Potrivit unei anchete Reuters, Coreea de Nord a furnizat milioane de proiectile de artilerie şi mii de soldaţi Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Kim Jong Un şi-a exprimat „sprijinul necondiţionat” pentru politicile Rusiei, ceea ce îngrijorează oficialii sud-coreeni şi occidentali că Coreea de Nord ar putea primi în schimb tehnologie militară avansată şi asistenţă economică din partea Moscovei.

Agenţia TASS nu a oferit detalii despre conţinutul specific al discuţiilor preconizate sau despre natura exactă a instrucţiunilor primite de Shoigu de la Putin.

Articolul Consilierul rus pentru securitate Shoigu ajunge în Coreea de Nord pentru o întâlnire cu Kim Jong Un apare prima dată în Mediafax.

Bomba nucleară a Iranului: Israelul acuză dar CIA spune că nu există

Mediafax

În noaptea dintre 12 și 13 iunie, statul Israel a demarat o operațiune militară de amploare. Intitulată „Raising Lion”, acțiunea a avut ca obiectiv distrugerea presupuselor facilități nucleare ale Iranului. Printre țintele vizate s-au numărat instalații strategice, comandanți militari de rang înalt, precum și oameni de știință bănuiți că participă la elaborarea unei arme atomice. Potrivit declarațiilor armatei israeliene, această ofensivă a fost justificată de un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Raportul AIEA avertizează că Iranul a acumulat suficient uraniu îmbogățit. Acesta ar permite construirea unei arme nucleare într-un viitor apropiat.

 CIA concluzionează: Iranul nu dezvoltă o bombă

Spre deosebire de poziția fermă a Israelului, o evaluare a CIA, publicată în martie 2025, stipulează clar un alt fapt. „Iranul nu produce o armă nucleară”, se arată în documentul american. Serviciile de informații din Statele Unite consideră că regimul de la Teheran deține atât capabilitățile, cât și expertiza necesară pentru a fabrica o bombă. Cu toate acestea, Iranul nu a luat încă hotărârea definitivă de a face acest pas. Această perspectivă este împărtășită și de anumiți analiști occidentali cu vederi mai moderate. Aceștia evidențiază lipsa unor dovezi concludente. Aceste dovezi ar indica o decizie oficială a autorităților iraniene de a transforma potențialul nuclear în realitate.

 Un istoric marcat de radioactivitate: Iranul și dosarul nuclear

Iranul deține un program nuclear destinat uzului civil încă din anii 1950. Acest program a început sub tutela americană, în contextul inițiativei „Atomilor pentru Pace”. După Revoluția Islamică din 1979, contextul s-a complicat semnificativ. În anul 2002, anumite dezvăluiri referitoare la existența unor instalații secrete la Natanz și Arak au reaprins îngrijorările la nivel internațional. A urmat o perioadă marcată de o serie de sancțiuni impuse de ONU. De asemenea, au existat acuzații de încălcare a prevederilor Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare. Iranul a susținut constant că programul său are un scop exclusiv pașnic. Această poziție a fost argumentată chiar și prin invocarea unei fatwa, un edict religios care, potrivit autorităților iraniene, interzice deținerea armelor nucleare.

 Acorduri anulate și convorbiri suspendate

În anul 2015, cu sprijinul medierii internaționale, Iranul a semnat JCPOA. Cunoscut sub denumirea de Planul Comun de Acțiune Cuprinzător, acest acord a reprezentat un moment istoric. Scopul său era limitarea capacităților nucleare ale Teheranului. În schimbul acestor limitări, urmau să fie ridicate sancțiunile impuse Iranului. Însă în 2018, administrația președintelui Trump s-a retras unilateral din acest acord. Decizia a dus la relansarea unei politici de presiune economică maximă asupra Iranului. De atunci, negocierile au avut un caracter intermitent, desfășurându-se cu pauze. În cursul anului 2025, fusese anunțată o eventuală reluare a discuțiilor indirecte dintre Statele Unite și Iran. Totuși, ofensiva militară lansată de Israel a determinat o sistare bruscă a acestor tratative.

 Uraniu, sancțiuni și diplomație în impas

Cel mai recent raport emis de AIEA, datat 31 mai 2025, a generat din nou un semnal de alarmă. Conform documentului, Iranul ar poseda stocuri considerabile de uraniu îmbogățit la nivelul de 60%. Această cantitate este aproape suficientă pentru a produce o armă nucleară. Ar fi necesară doar o suplimentare a îmbogățirii până la 90%. Deși, din punct de vedere tehnic, nu există dovezi concrete că acest uraniu a fost deja prelucrat în scopuri militare, există motive de îngrijorare. Nivelul accentuat de secretomanie al guvernului iranian și refuzul cooperării depline cu inspectorii internaționali au amplificat neîncrederea și suspiciunile.

 Realitate palpabilă sau simplu pretext?

Pentru statul Israel, amenințarea nucleară iraniană este percepută ca fiind iminentă și evidentă. Pe de altă parte, conform evaluării CIA, aceasta este doar o posibilitate latentă. Regimul iranian continuă să insiste că programul său nuclear servește exclusiv scopuri civile și defensive. Cu toate acestea, în spatele cortinelor marilor puteri, suspiciunile persistente, regimul de sancțiuni și acțiunile militare aeriene riscă să exacerbeze situația. Un dosar complex legat de programul nuclear ar putea degenera ușor într-un conflict regional de proporții uriașe.

 Criza actuală dintre Israel și Iran depășește simpla problemă a armelor nucleare. Ea vizează, de fapt, chestiuni legate de încredere reciprocă, echilibrul fragil de putere din regiune și cine va decide să acționeze primul. În lipsa unor canale diplomatice eficiente și stabile, există un risc semnificativ iar adevărul ar putea ajunge să fie acoperit de ruinele arse ale unui nou conflict militar.

Articolul Bomba nucleară a Iranului: Israelul acuză dar CIA spune că nu există apare prima dată în Mediafax.

Donald Trump neagă că a părăsit summitul G7 pentru un armistițiu: „Este mult mai important de atât”

Mediafax

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că ieșirea sa timpurie de la summitul G7 nu are legătură cu un eventual armistițiu între Israel și Iran. Reacția vine după ce Emmanuel Macron, președintele Franței, a sugerat că Trump a părăsit reuniunea internațională pentru a reveni la Washington în vederea negocierii unei încetări a focului.

„Președintele în căutare de publicitate, Emmanuel Macron, a spus greșit că am plecat de la summitul G7 din Canada pentru a merge înapoi la Washington să lucrez la un armistițiu între Israel și Iran. Greșit! El nu are nicio idee de ce sunt pe drum spre Washington, dar cu siguranță nu are legătură cu un armistițiu. Este ceva mult mai important de atât”, a scris Trump pe Truth Social.

Afirmațiile sale subliniază un conflict diplomatic indirect și o dispută de imagine între doi lideri politici importanți pe scena internațională. Trump a mai adăugat că Macron „greșește întotdeauna”, sugerând o neîncredere constantă față de acțiunile liderului francez.

Plecarea lui Trump de la summitul G7 a ridicat întrebări în rândul analiștilor politici, însă președintele insistă că motivele sunt „mult mai mari” decât o simplă negociere de pace. Totuși, nu a oferit detalii suplimentare, încheind mesajul cu un misterios „Stați pe fază!”

Această reacție a lui Donald Trump evidențiază din nou stilul său direct și combativ, dar și tensiunile continue pe care le menține cu liderii internaționali, în special cu Emmanuel Macron.

Articolul Donald Trump neagă că a părăsit summitul G7 pentru un armistițiu: „Este mult mai important de atât” apare prima dată în Mediafax.