Mediafax

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj puternic investitorilor austrieci în cadrul Summitului Industriașilor de la Salzburg, promițând extinderea industriei de apărare, reducerea birocrației și finalizarea marilor proiecte de infrastructură.

Prezent la Summitul Industriașilor de la Salzburg, președintele României, Nicușor Dan, a făcut un apel ferm către mediul de afaceri austriac să investească în România, subliniind oportunitățile strategice din industria de apărare, energie, infrastructură și logistică.

„România își extinde semnificativ industria de apărare. Sectorul nostru oferă oportunități reale pentru companiile care înțeleg importanța strategică a acestui moment”, a declarat șeful statului în fața liderilor economici austrieci.

Președintele a transmis că România poate contribui la rezolvarea crizei de forță de muncă calificată din Austria, oferind o „forță de muncă bine educată” și propunând un parteneriat economic bidirecțional: „Vrem să creăm mai multe oportunități și pentru companiile românești să investească în Austria.”

Pe lângă promisiunile economice, Nicușor Dan a oferit și garanții de stabilitate politică: „Guvernul nostru va lua în aceste zile unele măsuri urgente pentru a răspunde provocărilor imediate, dar pe termen mediu și lung, România va reveni la un sistem fiscal și legislativ predictibil.”

Un mesaj important a fost legat și de integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD): „Suntem în plin proces și sperăm să-l finalizăm la sfârșitul anului viitor.”

În discursul său, președintele a vorbit și despre reconstrucția Ucrainei, unde a identificat o colaborare naturală între expertiza austriecilor și poziția strategică a României: „Portul Constanța va continua să se dezvolte, iar Dunărea va deveni o arteră logistică majoră în regiune.”

De asemenea, Nicușor Dan a anunțat finalizarea în trei ani a autostrăzii care leagă Constanța de granița cu Ungaria: „Mai lipsesc 100 de kilometri în zona montană, dar contractul este deja semnat.”

În încheiere, președintele a cerut sprijinul Austriei pentru conectarea sistemelor energetice est-vest, afirmând că „România și Austria au tot ce le trebuie pentru a construi un parteneriat economic mai puternic și o Europă mai sigură și mai prosperă pentru generațiile următoare.”

Articolul Nicușor Dan promite investiții și stabilitate politică la Summitul Industriașilor de la Salzburg apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Ministerului Sănătății din Cambodgia, bilanțul morților se ridică la 14, iar dintre aceștia majoritatea sunt civili, notează CNN. 

De partea Cambodgiei, cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte cinci au fost rănite vineri, potrivit lui Met Measpheakdey, purtător de cuvânt din provincia Oddar Meanchey.

Potrivit oficialului, vineri dimineață, atmosfera era una „încă tensionată”. „Schimbul de focuri… continuă”, a spus acesta.

Oficialii Cambodgieni au acuzat armata thailandeză de folosirea munițiilor cu dispersie (n.r. –bombe și rachete cu mai multe focoase mici, care se împrăștie, lovind o arie mai extinsă), în două locații vineri dimineață.

Vineri, peste 4.000 de civili au fost evacuați din Cambodgia au fost evacuați din locuințe în zonele din apropierea graniței. Aceștia au fost duși la adăposturi temporare, potrivit Ministerului de Interne.

Joi noapte, în Thailanda, peste 100.000 de locuitori au fost evacuați. Și eu au fost duși spre adăposturi temporare, potrivit Ministerului de Interne din Thailanda.

Conflictul existent între cele două țări a degenerat joi dimineață, după ce miercuri, când o explozie cauzată de o mină terestră din zona unui templu templu, considerat arie protejată, a rănit cinci soldați ai armatei thailandeze, iar în urma exploziei, unul din ei și-a perdut piciorul. Conflictul a reizbucnit, întensificându-se, în timp ce relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat.

Articolul Luptele continuă în Cambodgia și Thailanda. Bilanțul morților se ridică la 14 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Franţa nu oferă niciun fel de sprijin mişcării islamiste Hamas prin recunoaşterea Palestinei, contrar opiniei celor care critică această decizie, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot vineri, pe platforma X.

„Hamasul a refuzat întotdeauna soluţia cu două state. Prin recunoaşterea Palestinei, Franţa îi demonstrează acestei mişcări teroriste că se înşală. Ea dă dreptate taberei păcii împotriva celei a războiului”, a scris Jean-Noël Barrot.

Le Hamas a toujours refusé la solution à deux États. En reconnaissant la Palestine, la France donne tort à ce mouvement terroriste. Elle donne raison au camp de la paix contre celui de la guerre.

— Jean-Noël Barrot (@jnbarrot) July 25, 2025

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat joi intenţia de a recunoaşte Palestina ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU, care va avea loc în luna septembrie, la New York.

Franţa „îi va mobiliza pe toţi partenerii săi internaţionali care vor să ia parte”, a transmis şeful diplomaţiei franceze într-o scrisoare adresată preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas.

Decizia franceză a fost criticată imediat de Israel, care a calificat-o drept o „recompensare a terorii” şi o „pată neagră pe istoria franceză”.

Articolul Franţa confirmă opoziţia faţă de Hamas prin recunoaşterea Palestinei, spune şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a încheiat prin hotărâre defintivă”, informează reprezentanții Executivului.

Conform acestora, circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile lui Dragoș Anastasiu.

Curtea de Apel București a publicat motivarea completă în dosarul de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv.

Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.

Anastasiu a mărturisit că a perceput propunerea ca un șantaj, dar și ca o formă de protecție pentru afacerile sale, temându-se că refuzul ar duce la anchete penale și insolvență.

Curtea de Apel București a concluzionat că sumele de bani plătite de firmele din grupul Eurolines, controlate de Dragoș Anastasiu, reprezintă mită în formă continuată. Instanța a considerat „ridicolă” ideea că banii ar fi reprezentat servicii de resurse umane, întrucât prestațiile nu au existat în realitate.

În total, între 2009 și 2017, Burlacu a primit peste 784.000 de lei (circa 170.000 de euro), inclusiv pachete turistice și plăți înregistrate în numele ei, dar folosite de membrii familiei. Anastasiu a fost informat periodic despre aceste beneficii, fără a opri plățile.

Judecătorii au stabilit că Dragoș Anastasiu și colaboratorii săi au acceptat propunerea de a încheia un contract fictiv pentru a masca mita. Suma inițială plătită a fost de peste 218.000 de lei, dar avantajele materiale au continuat sub alte forme.

Motivarea respinge ideea că beneficiile oferite ar fi fost destinate tratamentului medical al fiului inspectoarei, arătând că există o disproporție evidentă între sumele cheltuite și costurile tratamentului.

Articolul Precizările Guvernului, în cazul Anastasiu, implicat într-un dosar de mită confirmat de instanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polițiștii de la Combaterea Criminalității Organizate împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală anchetează 4 persoane (3 bărbați și o femeie, membri ai aceleiași familii) care, începând cu anul 2016, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, specializată în racolarea de tinere, ce erau exploate sexual, preponderant pe teritoriul Austriei, dar și în Germania și Elveţia.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2016 – 2025, prin intermediul rețelelor de socializare, persoanele cercetate ar fi recrutat mai multe victime (prin metoda loverboy) și, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acestora, (situația materială precară, familii monoparentale, nivel de educație redus), le-ar fi transportat și adăpostit în locații din vestul Europei, unde, prin constrângere fizică și psihică, le-ar fi determinat să practice prostituția în folosul material al grupării.

Polițiștii au descoperit că victimele erau supuse la tratamente inumane și degradante. Mai mult membrii grupului de infractori le-ar fi inoculat acestora convingerea că ar aparține grupării, creându-le astfel o stare de subordonare psihologică.

Fetele erau bătute dacă încercau să fugă

„Probele administrate au mai relevat că persoanele vătămate care ar fi încercat să renunțe să practice prostituția ar fi fost agresate fizic și amenințate pentru a-și continua activitatea, în beneficiul material al persoanelor cercetate”, a precizat Poliția Română.

Toți banii obținuți de victime din prostituție erau luați, integral de indivizii din grup.

„În anumite cazuri, membrii grupului ar fi colectat personal câștigurile realizate de către persoanele vătămate, pe care, ulterior, le-ar fi transferat în România, către femeia cercetată în prezenta cauză”, a precizat Poliția.

Joi, au avut loc trei percheziții în județele Ilfov și Dâmbovița, ocazie cu care au fost descoperite și ridicate trei autoturisme, sume de bani în lei și euro, înscrisuri, precum și alte mijloace de probă.

La aceeași dată, procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală au dispus reținerea celor 4 persoane, cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, în formă continuată și proxenetism, în formă continuată.

Articolul Fete bătute și obligate să se prostitueze în străinătate de membrii unei familii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După ce a propus ca Golful Mexic să fie redenumit „Gulf of America”, Trump vrea acum să schimbe și denumirea inteligenței artificiale.

La un recent summit dedicat inteligenței artificiale (AI), Donald Trump a atras atenția printr-o poziție neobișnuită, nu față de tehnologia AI în sine, ci față de numele acesteia, scrie Indy100.

Trump a declarat că nu-i place cuvântul „artificial”, și le-a spus celor prezenți: „Nu-mi place nimic ce e artificial”, sugerând că termenul ar trebui înlocuit cu „geniu” sau „geniu pur”.

Declarațiile sale au stârnit râsete, dar și nedumeriri, în cadrul unei discuții mai ample despre viitorul AI-ului.

Cum vede Trump terminologia AI

Comentariile lui Trump au venit în timpul unui discurs în care a respins termenul „inteligență artificială” ca fiind înșelător și prea negativ.  Acesta a susținut că tehnologia nu este „artificială”, ci un „geniu”, adăugând: „Chiar vorbesc serios”.

Totuși, puțini se așteaptă la o schimbare reală de denumire.

Remarcile președintelui american coincid cu lansarea documentului „Winning the Race: America’s AI Action Plan” – un plan federal de 28 de pagini ce prevede reducerea birocrației, eliminarea definiției părtinirii politice în AI și stimularea exporturilor americane de tehnologie AI.

Echipa lui Trump prezintă inițiativa ca fiind esențială pentru menținerea supremației SUA în acest domeniu în plină expansiune.

Îngrijorări din partea criticilor și a activiștilor

În ciuda entuziasmului oficial, criticii susțin că o dezvoltare a AI fără reglementări poate dăuna angajaților, vieții private și mediului.

„People’s AI Action Plan”, semnat de aproape 100 de organizații, avertizează asupra riscului ca interesele corporatiste să dicteze viitorul acestei tehnologii.

Articolul Trump propune un nou nume pentru inteligența artificială apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Attending the Salzburg Industrialists’ Summit, Romanian President Nicușor Dan made a compelling appeal to the Austrian business community, urging them to invest in Romania and emphasizing the strategic opportunities in the defense, energy, infrastructure, and logistics sectors.

„Romania is significantly expanding its defense industry. Our sector offers real opportunities for companies that understand the strategic importance of this moment,” the Head of State told Austrian business leaders.

The President highlighted that Romania can help address the skilled labor shortage in Austria by providing a “well-educated workforce” and proposed a two-way economic partnership: “We want to create more opportunities for Romanian companies to invest in Austria as well.”

In addition to the economic promises, Nicușor Dan also assured political stability

“Our government will take urgent measures in the coming days to address immediate challenges. However, in the medium and long term, Romania will return to a predictable fiscal and legislative system.”

An important message was also related to Romania’s integration into the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD): “We are in the middle of the process and we hope to complete it by the end of next year.”

In his speech, the President also discussed the reconstruction of Ukraine, where he identified a natural collaboration between Austrian expertise and Romania’s strategic position: “The port of Constanța will continue to develop, and the Danube will become a major logistical artery in the region.”

Nicușor Dan also announced the completion of the highway linking Constanța to the Hungarian border within three years: “100 kilometers are still missing in the mountainous area, but the contract has already been signed.”

In closing, the President called for Austria’s support in connecting East-West energy systems, stating that “Romania and Austria have what it takes to build a stronger economic partnership and a safer, more prosperous Europe for future generations.”

Articolul Nicușor Dan promises investment and political stability at Salzburg Industrialists’ Summit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prestigioasa instuție americană de învățământ a comunicat oficial că a ajuns la un acord cu administrația Trump și va plăti peste 220 de milioane de dolari guvernului federal. Acordul extrajudiciat, încheiat după luni de negocieri tensionate și într-un climat academic profund scindat,  va permite reluarea finanțării federale, oprită după ce universitatea a fost acuzată că a tolerat manifestări antisemite în campus.

Columbia a fost acuzată că nu a intervenit suficient în fața unor manifestări percepute ca antisemite, precum sloganuri, gesturi sau tensiuni la cursuri, apărute în timpul protestelor pro-palestiniene din primăvara anului 2024, care au fost resimțite de unii studenți evrei ca ostile sau intimidante.

Potrivit termenilor înțelegerii, citați de AP News, Columbia va plăti 200 de milioane USD, eșalonat pe trei ani, către guvernul federal și 21 de milioane USD pentru soluționarea unor acuzații de discriminare împotriva angajaților evrei.

Columbia acceptă reforme controversate pentru a evita sancțiuni 

Acordul nu include nicio recunoaștere a vinovăției din partea universității, însă formalizează o serie de reforme impuse de administrație, inclusiv revizuirea procesului disciplinar studențesc, aplicarea unei definiții federale controversate a antisemitismului, revizuirea programei de studiu despre Orientul Mijlociu, interzicerea programelor care urmăresc „obiective rasiale ilegale” și eliminarea politicilor DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), pe care administrația Trump le consideră neconstituționale.

Totuși, câteva instanțe federale au blocat deja aplicarea ordinelor excutive ale președintelui american, motivând că sunt neclare și pot duce la cenzurarea libertății de exprimare.

„Acest acord reprezintă un pas important înainte, după o perioadă de control federal intens și incertitudine instituțională”, se arată în comunicatul emis miercuri de oficialii universității.

Acordul, promovat de Trump drept model pentru alte universități

Administrația Trump a prezentat înțelegerea drept un model pentru celelalte universități. Secretara Educației, Linda McMahon, a numit-o „o schimbare seismică în lupta împotriva antisemitismului în campusurile susținute de contribuabili”, menționând că „Reformele de la Columbia sunt o foaie de parcurs pentru universitățile de elită care vor să recâștige încrederea americanilor”.

Donald Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Columbia s-a angajat să pună capăt politicilor DEI ridicole, să admită studenți doar pe bază de merit și să protejeze libertățile civile ale tuturor studenților”.

Universitatea devine actor în politica federală de imigrație

În cadrul acordului, Columbia a acceptat și să adreseze viitorilor studenți internaționali întrebări despre motivul venirii în SUA, să transmită guvernului, la cerere, informații despre sancțiuni aplicate studenților străini cu viză, și să suspende, exmatriculeze sau să revoce diplomele a peste 70 de studenți implicați în proteste pro-palestiniene.

Universitatea Columbia a fost primul caz major în ofensiva administrației împotriva campusurilor percepute drept liberale și ostile față de Israel. Între timp, și alte instituții au fost vizate: peste 2 miliarde USD au fost înghețați la universitățile Harvard, Cornell, Northwestern, Brown și Princeton, iar președintele Universității din Virginia a demisionat sub presiunea unei anchete privind politicile DEI.

Între libertate academică și presiune politică

Deși acordul pune capăt unei perioade tensionate pentru Columbia, mulți văd în el o cedare în fața presiunii politice. „Acest acord nu este o capitulare”, a precizat Claire Shipman, președinte interimar al universității, citată de Reuters, explicând că înțelegerea protejează libertatea academică și finanțarea federală vitală.

Pe de altă parte, profesorul David Pozen de la Columbia a descris acordul drept un „șantaj legal” și a avertizat că ar putea deschide calea către acorduri “de tip pay-to-play” pentru alte instituții de învățământ. Alți membri ai comunității academice au sugerat că decizia subminează independența universităților și normalizează interferența guvernamentală în educație.

Liderii protestelor afirmă că manifestațiile nu au fost îndreptate împotriva studenților evrei, ci au vizat strict politicile guvernului israelian în Gaza.

Articolul Columbia ajunge la o înțelegere financiară cu Trump: Universitatea va plăti guvernului federal 220 milioane de dolari pentru reluarea finanțării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

The total amount granted is more than 2.8 million lei and will be distributed to livestock breeders who applied for state aid for breed improvement in May 2025.

Payments will be made through the APIA county centers for farmers across the country.

„The amount granted is 2,802,072.10 lei, funded by the state budget through the Ministry of Agriculture and Rural Development. This aid is provided to applicants who have accessed this form of support in accordance with the provisions of GEO No. 61/2023 on the establishment of a state aid scheme in the livestock sector, as amended and supplemented,” according to the statement published on Friday by APIA.

Articolul APIA grants financial support of 2.8 million lei for livestock breeders apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„I thank His Majesty King Charles III for the warm welcome at his residence in Sandringham. The support of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland gives us the confidence to move resolutely forward on the path of democracy,” Maia Sandu wrote on her Facebook page.

In the UK, Maia Sandu also met with Prime Minister Keir Starmer.

„We discussed how we can strengthen the friendship between Moldova and the United Kingdom, how we can make Moldova stronger, attract British investment and create jobs at home,” Maia Sandu tweeted.

Articolul Moldovan President Maia Sandu received by King Charles III apare prima dată în Mediafax.