Negrescu: Summitul NATO este despre viitorul României, despre cum ne apărăm

Mediafax

Summitul NATO de săptămâna viitoare înseamnă pentru România o serie de alegeri strategice, dar și un moment decisiv privind viitorul securității în Europa într-un context global tensionat, susține Victor Negrescu într-o postare pe Facebook.

El arată că miza pentru România este „să rămânem un pilon de stabilitate pe flancul estic al NATO și să păstrăm Marea Neagră o prioritate pentru organizație, să menținem prezența americană în România și să creștem prezența NATO și să transformăm investițiile militare în dezvoltare economică și siguranță pentru cetățeni”.

Creșterea bugetului pentru apărare

Social-democratul susține că la Haga se discută despre creșterea bugetului pentru apărare la 3,5% din PIB și 1,5% pentru investiții suplimentare în infrastructură strategică și securitate cibernetică.

„O țintă este să diversificăm obiectivele incluse pentru a cuprinde spitalele militare, modernizarea bazelor, crearea de locuri de muncă și implicarea companiilor românești în industrie. Ce trebuie să facă România și viitorul Guvern:

1. Să negocieze ferm, dar cu cap, pentru ca fiecare euro investit în securitate să însemne și beneficii directe pentru români.

2. Să acceseze toate oportunitățile financiare europene disponibile pentru apărare, infrastructură și tranziție digitală – inclusiv fondurile din Programul SAFE, Fondul European pentru Pace, InvestEU sau mecanismele pentru inovare.

3. Să crească prezența economică românească în lanțurile de producție NATO, de la IT la construcții, de la transport logistic la securitate cibernetică.

4. Să păstreze echilibrul: România trebuie să fie un lider regional responsabil, dar și un stat care își protejează cetățenii de crize sociale sau de conflicte”, scrie Negrescu.

El spune că summitul NATO nu este doar despre diplomați și hărți: „Este despre viitorul nostru. Despre cum ne apărăm, dar și despre cum investim inteligent în România. Iar pentru asta, viitorul Guvern trebuie să acționeze metodic și coerent România poate deveni un hub regional de securitate și inovație dacă acționăm acum, curajos și coerent. Vocea noastră trebuie să conteze la masa deciziilor”.

Articolul Negrescu: Summitul NATO este despre viitorul României, despre cum ne apărăm apare prima dată în Mediafax.

Budăi: Unii vorbesc despre bugetari ca și cum ar sta cu mâna întinsă când își încasează salariile

Mediafax

„Citesc tot mai des declarații ale unor oameni, și culmea, unii dintre ei fiind chiar bugetari prin natura funcțiilor pe care le ocupă, care vorbesc despre angajații din sistemul public ca și cum ar sta cu mâna întinsă la stat atunci când își încasează salariile. Susțin cu tărie utilizarea eficientă a fondurilor publice. Este o prioritate pentru orice om responsabil din administrație. Avem nevoie de reforme corecte, coerente, bine gândite, care să aducă eficiență și echilibru în sistem. Dar de aici și până la a pune o etichetă jignitoare pe toți cei care lucrează în sistemul public este o distanță mare. Și periculoasă. Oamenii care își fac treaba cu seriozitate, fie că lucrează într-o primărie mică sau într-un minister, nu stau cu mâna întinsă. Muncesc. Plătesc taxe. Își cresc copiii. Se dedică unei munci care, uneori, e grea și neapreciată”, scrie duminică pe Facebook Marius Constantin Budăi.

El spune că nu este de acord cum unii îi separă pe români fie după locul de muncă, la privat sau la stat, fie după vârstă, tineri sau seniori

„Mă întristează să văd cum unii, și spuneam chiar ei însăși bugetari fiind prin natura funcțiilor pe care le ocupă, transmit, direct sau indirect, ideea că ”ei sunt bugetarii buni” și ceilalți sunt ”bugetarii răi, trântorii, ineficienții”. Nu pot fi de acord cu asta. Sper că sunt doar formulări neinspirate și că, în fond, nu despre dispreț la adresa oamenilor este vorba. Oamenii nu sunt cifre. Fiecare are o poveste, o familie, griji, speranțe și rolul lui în bunul mers al statului”, susține fostul ministru al Muncii.

El spune că, cu sprijinul acestor lucrători în sistemul public, sunt implementate programe de guvernare, sunt atrase fonduri europene, se oferă educație, sănătate, protecție socială și se asigură ordinea publică și siguranța pentru toți.

„Da, reforme, da eficiență, dar nu făcute la nervi. Nu împotriva oamenilor, ci pentru oameni. Nu prin stigmatizare. Putem lucra împreună pentru o administrație eficientă, dar fără să uităm respectul pentru oamenii care o țin în picioare zi de zi”, adaugă Budăi.

Articolul Budăi: Unii vorbesc despre bugetari ca și cum ar sta cu mâna întinsă când își încasează salariile apare prima dată în Mediafax.

23 de persoane au fost salvate sâmbătă din zonele montane de salvamontiști

Mediafax

Dispeceratul Național Salvamont anunță că sâmbătă s-au primit 21 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.

Cele mai multe solicitări, 5, au fost făcute pentru Salvamont Bran, 4 apeluri au fost înregistrate pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov și două pentru Salvamont Cluj.

În cazul intervențiilor au fost salvate 23 de persoane. Dintre acestea, 9 au fost transportate cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont la spital și 3 persoane au fost salvate și transportate la spital cu elicopterele SMURD.

O persoană a fost găsită decedată cu ajutorul dronei și predată Serviciului IML.

S-au primit și 30 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.

Articolul 23 de persoane au fost salvate sâmbătă din zonele montane de salvamontiști apare prima dată în Mediafax.

Iranul anunță că nu există scurgeri radioactive după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare

Mediafax

Iranul a declarat că „nu există semne de contaminare” la instalațiile sale nucleare din Isfahan, Fordow și Natanz, în urma recentelor lovituri aeriene ale Statelor Unite, scrie Sky News.

Potrivit presei de stat iraniene, Centrul Național pentru Siguranța Nucleară a confirmat că detectorii de radiații din aceste locații nu au indicat nicio eliberare radioactivă. Autoritățile au transmis populației că „nu există pericol pentru locuitorii din jurul acestor situri”.

Referitor la instalația de la Fordow, aflată în adâncime sub pământ, un politician iranian a declarat agenției Fars că aceasta nu a suferit daune serioase. El a precizat că zonele afectate erau „la suprafață” și că „pot fi reparate”.

Articolul Iranul anunță că nu există scurgeri radioactive după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare apare prima dată în Mediafax.

Hamas condamnă „agresiunea flagrantă” a SUA în Iran

Mediafax

Într-o declarație citată de BBC, Hamas spune că atacul este o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și o amenințare directă la adresa păcii și stabilității internaționale”.

Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, ucigând aproximativ 1.200 de persoane. Ofensiva militară a Israelului în Gaza, ca răspuns la atac, a ucis zeci de mii de palestinieni.

Hamas, un grup armat și o mișcare politică palestiniană, este desemnat grup terorist de multe țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și Israel.

Articolul Hamas condamnă „agresiunea flagrantă” a SUA în Iran apare prima dată în Mediafax.

SUA: Democrații condamnă intervenția fără aprobarea Congresului

Mediafax

Congresmanul Alexandria Ocasio-Cortez spune că este o „încălcare gravă” a Constituției și „un motiv absolut și clar de punere sub acuzare”.

„A riscat impulsiv să lanseze un război care ne poate prinde în capcană generații întregi”, a afirmat ea pe X.

Rashida Tlaib condamnă, de asemenea, ceea ce ea numește „încălcarea flagrantă” a Constituției SUA și solicită Congresului să intervină imediat: „Am văzut unde ne-au adus decenii de război fără sfârșit în Orientul Mijlociu – toate bazate pe minciuna ”armelor de distrugere în masă”. Nu vom cădea din nou în capcană”.

Și congresmanul Jim McGovern a reacționat: „Trump tocmai a bombardat Iranul fără aprobarea Congresului, târându-ne ilegal în război în Orientul Mijlociu. Nu ne-am învățat lecția?”.

Articolul SUA: Democrații condamnă intervenția fără aprobarea Congresului apare prima dată în Mediafax.

Iranul ia în calcul „toate opțiunile” după loviturile SUA și consideră atacul o gravă încălcare a Cartei ONU

Mediafax

Iranul a emis primul său răspuns oficial la recentele lovituri aeriene americane, ministrul de externe Seyed Abbas Araghchi condamnând atacul drept „scandalos”, „extrem de periculos” și o „încălcare criminală a dreptului internațional”, potrivit Sky News.

Într-o declarație postată pe platforma X, Araghchi a afirmat că aceste lovituri reprezintă o încălcare gravă a Cartei ONU și a avertizat că toate statele membre ar trebui să fie alarmate.

„În conformitate cu Carta ONU și prevederile sale privind autoapărarea, Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a-și proteja suveranitatea, interesele și populația”, a declarat el.

Articolul Iranul ia în calcul „toate opțiunile” după loviturile SUA și consideră atacul o gravă încălcare a Cartei ONU apare prima dată în Mediafax.

Ce film a câștigat trofeul Transilvania la TIFF 2025

Mediafax

Gala de închidere a celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania a avut loc sâmbătă seara la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Trofeul Transilvania, în valoare de 10.000 de euro, a fost acordat filmului Pământ străin (To a Land Unknown, Marea Britanie), o dramă intensă despre doi refugiaţi palestinieni care trăiesc în Atena, între mici înşelătorii şi speranţa unei vieţi mai bune în Germania. Într-un climat al disperării şi compromisurilor morale, unul dintre ei alunecă tot mai adânc într-o spirală a manipulării şi exploatării celor din jur, transmit organizatorii festivalului.

Într-un mesaj video prezentat la Gală, regizorul Mahdi Fleifel a subliniat dificultatea realizării filmului: „A fost mai degrabă o chestiune de supravieţuire decât de storytelling. Ne-am zbătut aproape 10 ani ca să-l facem”. El a transmis şi un apel la pace: „Problema din Palestina nu sunt palestinienii, ci ocupaţia – şi aceasta trebuie să înceteze”.

Despre drama refugiaţilor este vorba şi în Xoftex (Germania), pentru care regizorul Noaz Deshe a câştigat Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 3.500 euro, oferit de Institutul Cultural Român, în timp ce Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Institutul Cultural Român, a mers către Debut (Debut, or, Objects of the Field of Debris as Currently Catalogued, SUA), primul film regizat de Julian Castronovo, care explorează cu umor graniţa fragilă dintre realitate şi fals, dar şi nevoia umană de a construi poveşti.

Premiul pentru Cea mai Bună Interpretare a fost acordat actriţei Ghjuvanna Benedetti pentru rolul din Regatul (The Kingdom, r. Julien Colonna, Franţa), în care interpretează o adolescentă crescută în umbra violentă a tatălui ei mafiot, în Corsica anilor ’90.

În competiţia Zilelor Filmului Românesc, Anul nou care n-a fost (r. Bogdan Mureşanu), o tragicomedie plasată în ajunul Revoluţiei din 1989, a primit Premiul pentru Lungmetraj. Premiul ZFR pentru Debut a fost acordat documentarului Viitor luminos (r. Andra MacMasters), o incursiune fascinantă, prin imagini de arhivă, într-un festival pentru tineret desfăşurat în 1989 în Coreea de Nord.

În competiţia What’s Up, Doc?, premiul a revenit filmului ce crează „o coregrafie vizuală delicată”, după cum motivează juriul. Filmul Saturn (r. Daniel Tornero) a reuşit să obţină cele mai multe aprecieri în secţiunea dedicată documentarelor şi filmelor hibrid.

Premiul Publicului, pentru un film din Competiţia Oficială, a fost câştigat de Surzenie (Deaf, r. Eva Libertad García López, Spania), în timp ce Anul nou care n-a fost a fost desemnat Cel mai Popular Film românesc din festival.

Gala s-a încheiat cu cuvintele emoţionante ale regizorului Béla Tarr, premiat la TIFF cu Premiul pentru Întreaga Activitate: „Când faci un film, nu te aştepţi ca altcineva dintr-un alt colţ al lumii să-l vadă. Facem filme pentru oameni, pentru cei mai puţin norocoşi, pentru cei care au nevoie să li se spună o poveste. Pentru că, în final, asta suntem cu toţi: nişte oameni”.

Articolul Ce film a câștigat trofeul Transilvania la TIFF 2025 apare prima dată în Mediafax.

Rebelii Houthi spun că Trump „trebuie să suporte consecinţele” pentru loviturile asupra Iranului

Mediafax

„Trump trebuie să suporte consecinţele”, a postat pe X Hizam al-Assad, membru al biroului politic al Houthi.

Anterior, grupul a anunţat că este pregătit să ţintească navele de război ale Marinei SUA din Marea Roşie „în cazul în care inamicul american lansează o agresiune în sprijinul” Israelului.

Rebelii houthi au început să atace nave în Marea Roşie în noiembrie 2023, la început vizând nave care aveau legături cu Israelul, ca reacţie la războiul acestuia din Gaza.

Ulterior, navele de război americane din regiune au devenit ţinte ale Houthi după ce au intervenit pentru a proteja navele din Marea Roşie. SUA au ripostat cu o serie de lovituri aeriene asupra ţintelor Houthi din Yemen, care au continuat până în primăvara acestui an.

Articolul Rebelii Houthi spun că Trump „trebuie să suporte consecinţele” pentru loviturile asupra Iranului apare prima dată în Mediafax.

Estonia construiește prima linie de apărare baltică la granița cu Rusia

Mediafax

Potrivit postului public estonian ERR, acest proiect strategic este realizat de Forțele de Apărare ale Estoniei în colaborare cu Centrul Național pentru Investiții în Apărare (RKIK), scrie Charter97.

Până în toamna anului 2025, planul prevede construirea a 28 de buncăre, 10 depozite și amenajarea a până la patru kilometri de șanțuri antitanc, a precizat Armin Siilivask, reprezentant al Institutului Estonian de Energie Nucleară, instituția responsabilă de implementarea fortificației. În prezent, se sapă tranșee cu o lățime de patru metri și o adâncime de doi metri de-a lungul frontierei cu Rusia, în funcție de necesitățile tactice ale armatei.

Linia de apărare baltică la granița cu Rusia – strategie defensivă pe termen lung

Potrivit locotenent-colonelului Ainar Afanasiev, comandantul Departamentului de Geniu al Diviziei Forțelor de Apărare, șanțurile antitanc joacă un rol esențial: „Încetinesc inamicul și îl transformă într-o țintă clară pentru armele noastre, atunci când încearcă să deschidă un culoar de trecere.”

Aceste structuri nu sunt doar pentru situații de război. Conform autorităților estoniene, linia de apărare baltică la granița cu Rusia va face parte integrantă din infrastructura de frontieră, contribuind la protecția națională inclusiv în perioade de pace. Romet Niilus, șeful sectorului Piusa al Departamentului de Poliție și Pază a Frontierei, a declarat: „Este o șanț adânc, menit să întârzie și să câștige timp pentru o reacție adecvată în caz de amenințare.”

Prin această inițiativă, Estonia transmite un mesaj clar de pregătire și responsabilitate în fața riscurilor din regiunea baltică, consolidând flancul estic al NATO.

 

Articolul Estonia construiește prima linie de apărare baltică la granița cu Rusia apare prima dată în Mediafax.