Mediafax

Milioane de francezi au ieșit în stradă pentru evenimentul de muzică stradală, autoritățile raportând mulțimi fără precedent” în Paris. Înainte de festival, postări pe rețelele sociale îndemnaseră la atacarea femeilor în timpul festivităților.

Ministerul de Interne a confirmat că 145 de victime din toată țara au raportat înțepături cu ace, dintre care 13 cazuri doar în Paris. Oficialii nu au precizat dacă atacatorii au folosit substanțe precum Rohypnol sau GHB, droguri care provoacă confuzie și inconștiență și sunt folosite pentru a face victimele vulnerabile la agresiuni sexuale.

„Unele victime au fost transportate la spital pentru teste toxicologice”, a anunțat ministerul

La Paris, procurorii au deschis anchete după ce trei persoane – o fată de 15 ani, un bărbat de 18 ani și încă o persoană – au raportat că au fost înțepate în incidente separate. Toți trei s-au simțit rău după atacuri.

Cei mai mulți suspecți au fost prinși în Angoulême, sud-vestul țării, unde patru persoane sunt acuzate că au vizat aproximativ 50 de victime.

Pe lângă atacurile cu seringi, peste 370 de persoane au fost reținute în timpul festivalului pentru diverse infracțiuni, aproape 90 doar în Paris. Un adolescent de 17 ani a fost internat după ce a fost găsit pe stradă cu răni prin înjunghiere la abdomen, iar alți 13 participanți au fost răniți grav. Treisprezece polițiști au fost de asemenea răniți.

Prefectul poliției din Paris, Laurent Nuñez, a declarat că „nu au fost semnalate incidente majore”.

Articolul Atacuri cu seringi în timpul unui festival din Franța. Arestări după ce 145 de oameni au raportat atacul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele patru partide pro-europene au căzut de acord asupra viitorului program de guvernare al Cabinetului Bolojan. PSD, PNL, USR și UDMR vor semna luni, la ora 10.00, acordul politic ce va asta la baza viitoarei coaliții.

Potrivit programului de guvernare, „România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”.

„În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, țara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care își asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Își asumă dezvoltarea României și consolidarea democrației”, se arată în document.

În ceea ce privește reforma administrației locale, viitorul Executiv are 7 măsuri de implementat, în anul 2025. Una dintre ele se referă la Creșterea capacității de încasare a impozitelor.

Astfel, se dorește „Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele”.

Extras din programul de guvernare al viitorului Executiv:

REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE – Măsuri 2025

a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
b. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
c. Scheme de personal maximale;
d. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
e. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
f. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
g. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.

Articolul Guvernul vrea să creeze „pârghii” pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu plătesc impozitele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai mari majorități pentru creșterea bugetelor de apărare sunt în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Germania, Spania și Franța au sprijin minoritar dar semnificativ (45-47%), în timp ce Italia se opune masiv – doar 17% vor mai mulți bani pentru armată.

La serviciul militar obligatoriu, francezii sunt cei mai entuziaști (62%), urmați de germani (53%) și polonezi (51%). Italienii, britanicii, spaniolii și ungurii se opun majoritar. Paradoxul: tinerii de 18-29 ani, care ar fi mobilizați, sunt cei mai reticenți la această idee.

Trump împarte Europa în două tabere. Țări tradițional apropiate de America devin sceptice: 74% dintre britanici și 67% dintre germani consideră sistemul politic american defectuos. Danemarca, amenințată de pretențiile lui Trump asupra Groenlandei, este cea mai ostilă – 86% văd sistemul american ca fiind stricat.

Cercetătorii observă că partidele de extremă dreapta îl susțin pe Trump asemenea vechilor partide comuniste care apărau URSS-ul, deși chiar și printre alegătorii lor mulți cred că Trump este rău pentru americani.

Europenii rămân sceptici că pot deveni independenți militar de SUA, dar majoritatea susțin dezvoltarea unei alternative nucleare europene – cel mai mult în Polonia (60%) și Portugalia (62%).

În privința Ucrainei, europenii se opun urmării exemplului american dacă Trump va forța Kiev să cedeze teritorii sau va ridica sancțiunile anti-Rusia. Chiar și în Ungaria, 40% se opun copierii unei politici pro-ruse.

Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe a inclus 16.440 de adulți și vine înaintea summitului NATO unde membrii vor fi presați să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2032, conform The Guardian.

Articolul Europenii vor mai mulți bani pentru armată și serviciu militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Coreea de Nord condamnă atacul SUA

Coreea de Nord a condamnat atacul SUA ca fiind o gravă încălcare a intereselor de securitate și a drepturilor teritoriale ale Iranului, potrivit presei de stat.

Ministerul de Externe al Coreei de Nord a declarat că SUA și Israelul sunt vinovate de tensiunile din Orientul Mijlociu, generate de „acțiunile militare neîncetate și expansiunea teritorială” ale Israelului, acceptate și încurajate de Occident, citează SkyNews.

„Coreea de Nord condamnă cu fermitate atacul asupra Iranului de către SUA, care… a călcat în picioare integritatea teritorială și interesele de securitate ale unui stat suveran”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de agenția de știri KCNA.

„Comunitatea internațională dreaptă ar trebui să ridice vocea pentru a condamna și respinge în unanimitate actele de confruntare ale SUA și Israelului. Situația actuală din Orientul Mijlociu, care zguduie în totalitate bazele păcii și securității internaționale, este un produs inevitabil al curajului nesăbuit al Israelului, care și-a promovat interesele unilaterale prin acțiuni militare neîncetate și expansiune teritorială, și al ordinii libere de tip occidental, care a tolerat și încurajat acest lucru”, a adăugat el.

Iranul și Coreea de Nord au menținut relații de prietenie și sunt suspectate de zeci de ani de cooperare militară, inclusiv în dezvoltarea de rachete balistice.

China: SUA și-au deteriorat credibilitatea cu atacurile asupra Iranului

China a afirmat că Statele Unite și-au deteriorat credibilitatea cu atacurile asupra instalațiilor nucleare ale Iranului și și-a exprimat îngrijorarea că situația „ar putea scăpa de sub control”, a raportat postul public de televiziune al țării, notează baha.

Raportul a fost publicat după reuniunea de urgență de duminică a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU). Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a îndemnat părțile implicate să se abțină de la „impulsul de a recurge la forță, să evite exacerbarea conflictelor și să nu alimenteze conflictul”.ha

Articolul Coreea de Nord condamnă atacul SUA, iar China afirmă că SUA și-au distrus credibilitatea  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația lui Marco Rubio a venit după ce postul de televiziune de stat iranian, Press TV, a anunțat că Parlamentul iranian a aprobat un plan de închidere a strâmtorii, însă decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Orice perturbare a aprovizionării cu petrol ar avea consecințe economice grave. În mod special, China, cel mai mare cumpărător de petrol iranian, are relații strânse cu Teheranul, relatează BBC.

Prețul petrolului a crescut brusc după atacul SUA asupra unor instalații nucleare iraniene, prețul petrolului Brent atingând cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni.

„Ar fi un act de sinucidere economică pentru ei”

„Încurajez guvernul chinez de la Beijing să discute cu Iranul despre această situație, pentru că depind foarte mult de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu petrol”, a declarat Marco Rubio într-un interviu pentru Fox News, duminică.

„Dacă ei (iranienii – n.r.) ar închide strâmtoarea, ar fi un act de sinucidere economică pentru ei. Noi avem opțiuni pentru a gestiona această situație, dar alte țări ar trebui să fie atente. Ar afecta economiile altor țări mult mai grav decât pe a noastră”, a adăugat secretarul de stat al SUA.

Aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează Strâmtoarea Ormuz, principalii producători de petrol și gaz din Orientul Mijlociu folosind această rută pentru a exporta energie în toată lumea.

Costul petrolului influențează totul, de la prețul carburanților la pompă până la prețurile alimentelor din supermarketuri.

În special, China cumpără mai mult petrol din Iran decât orice altă țară – importurile sale de petrol iranian au depășit luna trecută 1,8 milioane de barili pe zi, potrivit datelor furnizate de firma de monitorizare a transporturilor maritime Vortexa.

Alte mari economii asiatice, precum India, Japonia și Coreea de Sud, depind și ele într-o mare măsură de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Articolul Statele Unite solicită Chinei să împiedice Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz. Această măsură ar afecta grav economia globală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Departamentul pentru Securitate Internă a avertizat ieri că „conflictul cu Iranul generează un climat de amenințare sporită în Statele Unite”.

Mesajul ar fi ajuns la Trump printr-un intermediar, în timpul summitului G7 din Canada de săptămâna trecută, pe care liderul american l-a părăsit mai devreme, au declarat doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu amenințarea, notează The Telegraph.

Administrația sa, precum și agențiile de aplicare a legii din marile orașe americane, se află în stare de alertă maximă în fața unui posibil atac pe teritoriul SUA.

Există un risc crescut de atacuri teroriste în SUA „în cazul în care liderii iranieni ar emite un edict religios care să cheme la violențe pe teritoriul american”.

Iranul ar putea de asemenea lansa atacuri cibernetice asupra rețelelor americane și viza oficiali guvernamentali.

Vicepreședintele JD Vance a declarat pentru NBC News că administrația analizează cu mare atenție posibilitatea unui atac pe teritoriul SUA.

SUA emite o alertă de securitate „la nivel mondial” pentru cetățenii săi

Departamentul de Stat al SUA a emis duminică o alertă de securitate „la nivel mondial”, sfătuind cetățenii americani din întreaga lume să „manifeste o prudență sporită”.

„Conflictul dintre Israel și Iran a dus la perturbări ale traficului aerian și la închiderea periodică a spațiului aerian în Orientul Mijlociu. Există posibilitatea organizării de demonstrații împotriva cetățenilor și intereselor americane în străinătate”, a declarat Departamentul de Stat după atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, scrie Baha.

Articolul Iran ar fi amenințat că va declanșa atacuri teroriste în SUA înainte de bombardamentul celor trei baze nucleare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De fiecare dată pare nepotrivit ca analiștii să se concentreze asupra impactului economic și financiar al unor conflicte precum cel actual dintre Israel și Iran, în timp ce vieți omenești sunt pierdute. Totuși, astfel de evaluări sunt necesare. Așadar, ar trebui să ne îngrijorăm serios după atacul SUA asupra Iranului?

În general, factorii non-economici, inclusiv cei care implică pierderi de vieți omenești, nu au un impact major asupra economiei și piețelor financiare globale. Există, desigur, excepții.

Un eveniment cu adevărat major, precum un conflict militar între marile puteri, ar avea, fără îndoială, un impact economic uriaș. Iar când un conflict aparent local izbucnește, nu se poate anticipa cu exactitate cât de grav va deveni, notează The Telegraph.

Această incertitudine duce la o altă reținere în a formula evaluări. Există două tipuri de incertitudine interconectate: cea obișnuită privind relațiile economice și, mai dificil de gestionat, incertitudinea fundamentală legată de aspecte complet externe sferei economice – cât de grav va fi conflictul, cât va dura și care va fi deznodământul său.

Scenarii posibile după atacul SUA lansat asupra Iranului

Singura abordare viabilă este analizarea unor posibile scenarii. Iată câteva dintre ele.

Scenariul optimist presupune că, deși Statele Unite au lansat un atac asupra Iranului în weekend, conflictul s-ar putea stinge rapid. În acest caz, nu ar exista daune economice semnificative la nivel global. O altă variantă ar fi ca ostilitățile să continue câteva săptămâni, dar într-un mod relativ limitat, fără a afecta alte state și fără un impact dramatic asupra prețului petrolului.

Un scenariu mai îngrijorător implică o reacție a Iranului prin închiderea Strâmtorii Ormuz, acțiune recent aprobată de autoritățile de la Teheran. Această strâmtoare reprezintă punctul de trecere a aproximativ 20% din consumul mondial de petrol.

Nu ar fi nevoie decât ca traversarea strâmtorii să fie percepută ca fiind atât de periculoasă încât transportul să devină neasigurabil. Într-un asemenea caz, prețurile petrolului și gazelor ar exploda, provocând daune severe atât piețelor financiare, cât și economiei reale.

Cei care își amintesc crizele din 1973-74 și 1979-80 știu că lumea a fost deja de două ori zguduită de creșteri bruște ale prețurilor la petrol. La început, economiștii se întrebau dacă aceste scumpiri sunt inflaționiste sau deflaționiste.

Tarifele Trump și nașterea termenului „stagflație”

În realitate, la fel ca efectele tarifelor impuse de Donald Trump asupra SUA, ele au fost inflaționiste în privința prețurilor și deflaționiste în ceea ce privește cererea reală, ducând la șomaj ridicat. În acea perioadă s-a născut și termenul „stagflație”.

Creșterile recente ale prețului petrolului sunt relativ mici comparativ cu acele episoade. Chiar și în cazul unei creșteri puternice, impactul ar fi mai redus decât în anii 1970, pentru că dependența economiei globale de petrol s-a diminuat considerabil.

Această evoluție nu este doar rezultatul eforturilor recente de reducere a combustibililor fosili în contextul schimbărilor climatice. Tendința a început înainte de „criza climatică” și este determinată mai ales de eficiența crescută în consumul de energie și de creșterea ponderii sectorului serviciilor în PIB – un sector care nu este foarte intensiv energetic.

Cu toate acestea, șocurile de prețuri la petrol încă pot provoca perturbări economice serioase. De asemenea, ele pot afecta negativ piețele financiare: randamentele obligațiunilor sunt susceptibile să crească (adică prețurile acestora să scadă), iar piețele de acțiuni ar putea slăbi, din cauza efectului dublu al dobânzilor mai mari și al încetinirii economice.

Desigur, există un grad ridicat de incertitudine. Însă dacă Iranul chiar ar închide strâmtoarea, cel mai probabil această situație nu ar dura mult. Tocmai din cauza riscurilor economice uriașe, Statele Unite nu ar permite menținerea blocadei și ar interveni militar pentru a asigura trecerea sigură a navelor.

Totuși, este posibil ca nici măcar această intervenție să nu fie necesară – Iranul are nevoie să exporte petrol prin strâmtoare pentru a-și menține veniturile.

Un alt scenariu optimist

Există și un scenariu optimist, în care actualul regim iranian decide să semneze un acord nuclear în termeni favorabili Statelor Unite și să renunțe la susținerea terorismului în Orientul Mijlociu și în alte regiuni. O altă variantă favorabilă ar putea apărea în cazul răsturnării regimului actual din Iran – o ipoteză despre care tot mai mulți analiști spun că este posibilă.

Speranța ar fi ca un nou regim să caute reconcilierea cu Occidentul, ceea ce ar duce la ridicarea sancțiunilor. Prețul petrolului ar putea scădea, stimulând investiții noi în producția iraniană, iar piețele financiare ar reacționa pozitiv.

Totuși, o tranziție pașnică este greu de obținut. Cel mai probabil ar urma o perioadă de lupte interne între diverse grupuri care vor puterea. Chiar și așa, acest lucru nu ar afecta neapărat Occidentul din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte, ar putea exista o perioadă lungă de conflict intern în Iran, cu suferință umană profundă, dar fără consecințe militare dincolo de granițele sale.

Concluzia este că, deși situația rămâne incertă și periculoasă, este puțin probabil ca acest conflict să provoace daune economice majore sau panică pe piețele financiare. Acestea își pot îndrepta din nou atenția spre tarifele impuse de Trump și următoarele date privind piața muncii din SUA.

Articolul Posibile scenarii în economia globală după atacul SUA asupra Iranului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UEFA l-a numit la centru pentru semifinala România-Țările de Jos de luni de la Euro U19 pe Andrea Colombo, cel care a arbitrat și în ultimul meci din grupa A al României, cel cu Danemarca, câștigat de tricolori cu 3-0.

Andrea Colombo va fi ajutat de Giuseppe Perrotti (Italia) și Michael Obritzberger (Austria). Cel de-al patrulea oficial va fi Antoni Bandić (Bosnia & Herțegovina).

Luni, de la ora 21.00, naționala U19 a României va disputa prima semifinală din istorie la un Campionat European dedicat acestei categorii de vârstă în compania reprezentativei similare a Țărilor de Jos.

FRF arată că atmosfera din stadion se anunță a fi una incendiară întrucât s-au vândut peste 12.000 de bilete.

Articolul Naționala U19 a României joacă prima semifinală din istorie la un Campionat European apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atac masiv cu rachete și drone al Rusiei asupra Kievului

Atacul masiv cu rachete și drone al Rusiei asupra Kievului a provocat moartea a 5 persoane și rănirea a 13. Rusia a lansat o serie de atacuri cu rachete și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare în noaptea de 23 iunie.

Zelenski este așteptat să ia cuvântul la sesiunea parlamentară a Consiliului Europei săptămâna aceasta

Președintele Zelenski este așteptat să se adreseze Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe 26 iunie, în cadrul sesiunii de vară de la Strasbourg, deși participarea sa nu a fost confirmată. Agenda sesiunii include discuții privind agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei.

Vicepremierul Chernyshov se întoarce în Ucraina pe fondul întrebărilor tot mai numeroase legate de ancheta privind corupția

Vicepremierul Oleksii Chernyshov s-a întors în Ucraina pe 22 iunie, după o călătorie oficială în străinătate, pe fondul speculațiilor mass-media care leagă absența lui Chernyshov de o anchetă în curs privind corupția.

Norvegia va investi 400 de milioane de dolari în producția de drone și rachete de apărare aeriană a Ucrainei

Norvegia va investi 400 de milioane de dolari în industria de apărare a Ucrainei pentru a sprijini producția de drone, a declarat președintele Zelenski pe 22 iunie. Cele două țări au convenit, de asemenea, să producă în comun rachete de apărare aeriană.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1216. Atac masiv cu rachete și drone rusești asupra Kievului / Zelenski este așteptat să se adreseze Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe 26 iunie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Luni este programată proba scrisă la Limba și literatura română. A doua probă scrisă, la matematică, va avea loc miercuri, în timp ce proba rezervată elevilor care au studiat în Limba și literatura maternă se va desfășura vineri.

Potrivit datelor transmise de inspectoratele școlare județene, au fost înscriși pentru susținerea acestui examen, organizat în 3.190 de unități de învățământ/centre de examen, peste 159.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a.

Primele rezultate vor fi afișate în 3 iulie, până la ora 12.00. Ulterior, în intervalul orar 14.00 – 18.00, pot fi vizualizate lucrările scrise și pot fi depuse contestațiile. Acest proces continuă și în zilele de 4 și 5 iulie.

„Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație. Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori”, transmite Ministerul Educației.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Ministerul anunță că accesul elevilor în centrele de examen este permis în intervalul orar 8:00 – 8:30. Aceștia trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valid și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor și a desenelor se poate folosi și creion negru.

Probele încep la ora 9:00, când elevii vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne.

Ce trebuie să știe elevii

Durata de rezolvare a subiectelor din cadrul fiecărei probe scrise este de două ore, calculate după completarea casetei de identificare. Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, elevii pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană/a Municipiului București de organizare a examenului, în baza prevederilor procedurii specifice cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare care susțin examenele naționale în anul 2025.

„Este interzisă introducerea în sălile de examen a oricărui tip de materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări, cărți, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și a telefoanelor mobile și a instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informații sau de comunicare. Totodată, în sălile de examen este interzisă introducerea următoarelor obiecte: ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea (elevii au obligația de a lăsa aceste obiecte personale în sala de depozitare stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen). Cei care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop nu vor fi acceptați în examen. Probele sunt monitorizate audio-video”, arată reprezentanții ministerului.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.

Articolul Evaluarea Națională 2025: Absolvenții clasei a VIII-a susțin astăzi proba scrisă la Limba și literatura română apare prima dată în Mediafax.