Mediafax

Într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că „manifestări de acest tip sunt inacceptabile”, referindu-se la acuzațiile grave aduse profesorului Marius Pieleanu de către mai multe femei, inclusiv o fostă studentă la SNSPA, într-o investigație jurnalistică recentă.

„De ce victimele ajung să vorbească la 10-15 ani după fapte? Pentru că nu au avut încredere să meargă la autoritățile statului. Asta e o problemă serioasă a statului român”, a spus șeful statului, subliniind că autoritățile trebuie să dea un semnal clar că astfel de fapte nu sunt tolerate.

El a adăugat că, așa cum statul trebuie să protejeze victimele violenței domestice, tot astfel trebuie să acționeze și în cazurile de hărțuire sau abuz sexual.

Referindu-se direct la situația de la SNSPA, Nicușor Dan a cerut o anchetă temeinică din partea universității, cu respectarea dreptului la apărare. „Cred că trebuie să fie o cercetare temeinică a universității și, bineînțeles, cu respectarea dreptului de apărare al celui învinuit. Dar trebuie o comisie de anchetă și un rezultat clar al investigației”, a spus președintele.

Declarațiile președintelui vin în contextul în care jurnaliștii de la Snoop au documentat mărturiile a trei femei care susțin că Pieleanu le-ar fi agresat în anii ’90 și 2000.

Ministrul Educației a anunțat deja că SNSPA va analiza informațiile și va aplica procedurile legale, în baza unei hotărâri de guvern din 2025 care întărește mecanismele de prevenție și sancțiune a hărțuirii în mediul universitar.

Potrivit investigației, o atmosferă tensionată persistă în jurul cazului, alimentată și de legăturile apropiate dintre Marius Pieleanu și persoane din conducerea administrativă a instituției.

Articolul Nicușor Dan cere anchetă riguroasă în cazul acuzațiilor de abuzuri sexuale la SNSPA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat miercuri dacă va trata cu prioritate subiectul traficului de persoane, un subiect important și în relația cu SUA. „Da. Răspunsul este afirmativ. Este parte dintr-un standard de civilizație și de moralitate pe care noi, ca stat, trebuie să ni-l asumăm”.

În acest context, președintele a fost întrebat dacă este mulțumit de cum tratează Justiția acest subiect.

„Nu sunt mulțumit de Justiția din România, în special de parchete, așa cum am spus de multe ori, pe multe fenomene, inclusiv acesta. Pe de o parte, în zona de parchete, cercetarea durează mult prea mult și nu este țintită. Este de foarte, foarte multe ori o activitate birocratică în care ne trimitem hârtii și în care nu suntem în stare să separăm cazuri importante de cazuri mult mai puțin importante”.

El a adăugat că, pe de altă parte, și în faza de judecată dosarele importante durează extrem de mult.

„Cum putem să corectăm lucrurile astea? O să fie o evoluție în timp. În orice caz, trebuie să dăm o mare importanță planului managerial al șefilor de parchete. Am câteva experiențe banale din calitatea de primar cu parchetele de pe lângă judecătorii care tratau absolut neuniform și birocratic chestiuni similare care puteau să fie tranșate odată pentru totdeauna. Și orice procuror la care ajungea un tip de dosar să aplice un algoritm și să rezolve să-l rezolve într-o zi. Nu s-a întâmplat și mi îmi închipui că lucrul ăsta se întâmplă în foarte, foarte multe zone din parchete. Deci, primul și în primul rând, managementul în parchete cu țintirea unor zone de corupție pe care noi le vedem. Și doi, tot o chestiune de management în ceea ce privește instanțele, pentru că și aici suntem cumva supraîncărcați de dosare și nu există mintea limpede care să simplifice tot procesul”, a spus Nicușor Dan.

Articolul Președintele Nicușor Dan: Nu sunt mulțumit de Justiția din România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Producătorii auto de lux Porsche, Mercedes-Benz Group și Aston Martin au anunțat miercuri impactul sever al tarifelor comerciale impuse de Statele Unite.

Potrivit rapoartelor financiare pentru prima jumătate a anului, costurile cumulate se ridică la peste 770 de milioane de euro, echivalentul a 889 de milioane de dolari.

„Continuăm să ne confruntăm cu provocări semnificative la nivel global. Iar aceasta nu este o furtună care va trece”, a declarat Oliver Blume, președintele consiliului executiv al Porsche, citat de CNBC.

El a adăugat că „lumea se schimbă dramatic și diferit față de cum ne așteptam în urmă cu doar câțiva ani, iar unele decizii strategice luate atunci capătă azi o cu totul altă semnificație”.

Porsche a menționat că a suferit un impact de 400 de milioane de euro doar în primele șase luni ale lui 2025, în timp ce Mercedes-Benz a fost afectată cu 370 de milioane de euro în trimestrul al doilea.

La rândul său, Aston Martin a emis un avertisment de profit, citând nu doar efectele tarifelor americane, ci și cererea slabă din China.

Investitorii au reacționat diferit

Cu toate acestea, acțiunile Porsche au crescut miercuri dimineață cu 2,4%, semn că investitorii au încredere în strategia companiei.

În schimb, Mercedes-Benz a scăzut cu 1,5%, iar Aston Martin a pierdut peste 2% pe Bursa de la Londra.

Tarifele impuse anterior de administrația Trump, de 27,5% pentru importurile auto din UE, au fost menite să protejeze industria auto americană, dar au afectat lanțurile globale de aprovizionare și de producție.

Noul acord-cadru între SUA și UE prevede o reducere a tarifelor la 15%, însă industria europeană se teme în continuare de efectele pe termen lung.

Articolul Tarifele lui Trump au costat scump giganții auto de lux ai Europei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noul sistem va colecta într-o bază de date comună numele, numerele pașapoartelor, amprentele digitale și fotografiile tuturor cetățenilor din țări terțe care călătoresc în Europa pentru un sejur de scurtă durată.

„Acest lucru ne va ajuta să urmărim cine intră și iese din UE”, a declarat comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner.

Implementarea acestui sistem, care a fost dezbătut timp de aproape zece ani, va fi însă introdusă treptat, în timp. „Statele membre, călătorii și întreprinderile vor avea timp să se adapteze la noul sistem”, a declarat Comisia Europeană.

Executivul european asigură că campaniile de informare vor contribui la buna funcționare a acestui sistem și insistă că acesta va contribui la „prevenirea migrației ilegale și la protejarea securității cetățenilor europeni”.

29 de țări vor participa la acest control automatizat: toate țările UE, cu excepția Ciprului și Irlandei, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Articolul Uniunea Europeană introduce un sistem automatizat de control la frontieră apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a condamnat marți „cu cea mai mare fermitate asasinarea” uciderea unui tânăr palestinian, cunoscut activist împotriva expluzării forțate ale palestinienilor din zonele în care locuiesc.

„Franța condamnă toate actele de violență deliberate comise de coloniști extremiști împotriva populației palestiniene, care se înmulțesc în întreaga Cisiordanie. Aceste violențe sunt acte de terorism”, a declarat oficialul francez, citat de Le Figaro. Este pentru prima dată când diplomația franceză folosește oficial termenul de „terorism” față de acțiunile coloniștilor israelieni.

A încercat să se opună demolărilor din satul său

Palestinianul, în vârstă de 31 de ani, a fost împușcat luni în satul său natal, Umm al-Khair, din sudul Cisiordaniei, de către israelieni. Awdah Muhammad Hathalee a fost rănit în piept și a murit câteva ore mai târziu la spital. Tânărul era cunoscut pentru protestele împotriva expulzărilor forțate ale palestinienilor în regiunea Masafer Yatta, declarată de Israel zonă militară, și pentru implicarea sa în documentarul No Other Land, care documentează drama comunităților palestiniene din zonă.

Incidentul a escaladat în momentul în care un israelian, aflat la bordul unui buldozer cu care începuse să distrugă „copaci și proprietăți palestiniene” a lovit cu cupa un activist care încerca să-l oprească, a relatat The Guardian. Un grup de palestinieni a reacționat aruncând cu pietre, iar israelianul Yinon Levi, înarmat, a tras mai multe focuri de armă.

Cel care l-a împușcat pe activist este cunoscut ca un susținător al expulzării palestinienilor și se află sub sancțiuni internaționale impuse de UE, Canada, Marea Britanie și SUA în timpul lui Joe Biden, pe care administrația Trump le-a ridicat ulterior. Poliția israeliană a anunțat deschiderea unei anchete și reținerea unui cetățean israelian.

No Other Land

Basel Adra, co-regizor al documentarului No Other Land și prieten apropiat al lui Hathalee, a declarat pentru The Guardian: „Se afla în fața centrului comunitar din satul său când un colonist a tras un glonț care i-a străpuns pieptul și i-a luat viața. Așa ne șterge Israelul, viață cu viață.”

Filmul No Other Land documentează viața palestinienilor din Masafer Yatta, o regiune din Cisiordania ocupată, unde autoritățile israeliene încearcă de câteva decenii să expulzeze forțat populația locală, invocând motive militare. Regiunea a fost declarată de Israel încă din anii ’80 drept „zonă de antrenament militar” – Firing Zone 918, pentru a justifica astfel demolarea satelor și evacuarea locuitorilor.

Documentarul surprinde distrugerea locuințelor, rezistența pașnică a comunităților locale și impactul emoțional al pierderii pământului natal. Titlul No Other Land – „Nicio altă țară” – reflectă lipsa unei alternative și atașamentul profund față de pământul unde locuiesc de generații, unele comunități fiind stabile acolo de dinainte de 1948, anul înființării statului Israel.

La Los Angeles, în martie 2025, filmul a primit Oscarul pentru cel mai bun documentar în cadrul celei de-a 97-a ediții a Premiilor Academiei Americane de film.

Bilanț sumbru

Conform datelor furnizate de Autoritatea Palestiniană, 962 de palestinieni au fost uciși în Cisiordania ocupată de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. În același timp, Israelul raportează că 36 de soldați și civili israelieni și-au pierdut viața în timpul operațiunilor militare ale armatei israeliene în regiune, unde aproximativ 3 milioane de palestinieni trăiesc alături de circa o jumătate de milion de coloniști israelieni.

Articolul Franța condamnă asasinarea unui activist palestinian în Cisiordania: „Este terorism!” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu recent publicat în revista Nature și condus de neurocercetătorul Diego Bohórquez de la Universitatea Duke din Statele Unite a identificat un sistem senzorial ascuns în intestin care permite comunicarea în timp real între creier și microbiomul intestinal. Această descoperire sugerează existența unui posibil al șaselea simț , pe care autorii îl numesc simțul neurobiotic, scrie 20minutos.

Timp de decenii, intestinul a fost considerat un simplu organ digestiv. Cu toate acestea, studiul lui Bohórquez, dezvoltat de-a lungul a 15 ani, demonstrează că sistemul digestiv include neuropode, celule senzoriale specializate care detectează semnale de la microorganismele intestinale și le transmit creierului prin intermediul nervului vag. Această cale permite creierului să primească informații în timp real despre starea microbiomului, influențând comportamente cheie precum apetitul și starea de spirit.

Legătura directă între microbiom și comportamentul alimentar

Una dintre cele mai izbitoare descoperiri este că anumite bacterii, cum ar fi cele din genul Salmonella, eliberează proteine numite flageline atunci când sunt hrănite. Acestea sunt detectate de neuropode, care folosesc un receptor pentru a trimite un semnal către creier care indică faptul că organismul a ingerat suficientă hrană. În testele pe șoareci, dezactivarea acestui receptor a determinat animalele să mănânce mai mult și să se îngrașe rapid, sugerând o legătură directă între microbiom și comportamentul alimentar.

Acest sistem senzorial intestinal ar putea avea implicații clinice de amploare. După cum explică Dr. Clàudia Aràjol de la Spitalul Bellvitge, această descoperire deschide noi căi pentru investigarea rolului microbiomului în controlul apetitului și dezvoltarea de medicamente împotriva obezității. În plus, prezintă o viziune mai complexă asupra biologiei noastre senzoriale. „Suntem un conglomerat de sisteme senzoriale”, notează Bohórquez, care nu exclude existența altor simțuri care încă nu au fost descoperite.

Articolul Un „al șaselea simț” descoperit în intestin care se conectează direct la creier apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit CSM, în răspunsul comunicat de Consiliu s-a subliniat că această modalitate de „consultare” este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiţiei, prim-ministrul neavând competenţa de a iniţia un astfel de demers.

În consecinţă, „nu poate fi vorba de acordarea avizului prevăzut de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022”, Consiliul Superior al Magistraturii neputând fi implicat „în desfăşurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiţie şi care, în esenţă, este doar o simulare de consultare a autorităţii judecătoreşti”.

Articolul CSM, despre tabelul comparativ privind pensiile: în afara oricărui cadru legal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nicușor Dan a fost întrebat ce ar putea însemna pentru România ca UE să oprească o parte din ajutorul financiar acordat Ucrainei, președintele a spus că este convins că se va ajunge la o soluție negociată.

„Sunt convins că o să se ajungă la o soluție negociată și Europa nu își permite să suspende ajutorul militar pentru Ucraina, pentru că e o chestiune care ține de propria sa securitate. Iar reconstrucția are o componentă economică. Reconstrucție firme, a reconstrui niște instalații, locuințe, rețele și așa mai departe. Pe de altă parte, o componentă de asemenea de securitate, pentru că vom fi peste un teritoriu distrus într-o orecare măsură și cu foarte, foarte mulți oameni”, spune Dan.

Cum să combatem dezinformare în legătură cu Ucraina, Dan a spus că „pentru moment există un grup la care participă mai multe instituții și care, cumva, analizează și îndepărtează dezinformarea”.

Articolul Dan, despre oprirea ajutorului UE pentru Ucraina: Europa nu-și permite să suspende ajutorul militar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Imaginile surprinse de Asociația Kola Kariola arată un animal aflat într-o stare fizică vizibil degradată, ținut într-un spațiu neîngrijit, fără condiții adecvate de igienă sau îngrijire veterinară.

Asociația Kola Kariola atrage atenția că situația de la Vâlcea nu este un caz izolat și cere închiderea imediată a Grădinii Zoologice Vâlcea, transferul animalelor către sanctuare sau centre specializate, controale în toate grădinile zoologice din România și un plan național pentru închiderea definitivă a acestor instituții.

Reprezentanții ONG-ului critică modul în care sunt tratate animalele în grădinile zoologice din România și ridică întrebări cu privire la rolul educațional al acestor spații.

„Ce educație transmitem copiilor când le arătăm animale bolnave, închise și neîngrijite?”, este una dintre întrebările ridicate în postarea pe Facebook.

Articolul Animal aflat în stare gravă, ținut într-un țarc murdar la Grădina Zoologică Vâlcea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Nicușor Dan anunță că va numi șefii serciviilor de informații în următoarele săptămâni, după o discuție cu partidele parlamentare.

„După o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni”, spune Nicușor Dan, întrebat când va numi șefii serviciilor de informații.

Eduard Hellvig și-a dat demisia de la șefia SRI. „Pietrificarea în funcție nu este bună”, spunea el.

În prezent, SRI este condus de Prim-adjunct al directorului SRI – general Răzvan Ionescu, în calitate de director interimar.

În iulie 2023, generalul Răzvan Ionescu a fost numit șef interimar al Serviciului Român de Informații (SRI), după demisia lui Eduard Hellvig.

Hellvig este absolvent al Facultății de Fizică a Universității București, cu studii postuniversitare în Geopolitică și Geostrategie, are masterul NATO Senior Executive (SNSPA) și cursuri în combaterea armelor de distrugere în masă (Centrul George C. Marshall).

Are peste 20 de ani de experiență în cadrul SRI. A condus operațiuni anticriminalitate transfrontalieră, combaterea terorismului, migrației și proliferării armamentului.

Gabriel Vlase este directorul Serviciului de Informații Externe din 4 iulie 2018.

Gabriel Vlase a fost propus de președintele Klaus Iohannis pe 14 iunie 2018 și a depus jurământul pe 5 iulie 2018 în funcția de director al SIE.

Din 2018 este director al Serviciului de Informații Externe. 

Articolul Nicușor Dan îi va numi pe șefii serviciilor de informații în următoarele săptămâni, „după o discuție cu partidele” apare prima dată în Mediafax.