Mediafax

Liderul social democrat a anunțat că decizia semnării acordului de guvernare a fost luată în urma unei consultări largi în cadrul Partidului Social Democrat „Partidul Social-Democrat a hotărât să intre în această coaliție, așa cum știți, în urmă cu două zile, în urmare a unei consultări lărgite, aproape 5.000 de membri din PSD”.

„PSD o să fie un partener responsabil și onest în această coaliție. Avem foarte multe lucruri de făcut și, în acest mod, înțelegem să intrăm în această coaliție”, a mai adăugat Grindeanu.

Declarațiile au fost făcută după semnarea oficială a acordului politic cu PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale.

Articolul Sorin Grindeanu: PSD o să fie un partener responsabil și onest în cadrul coaliției apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Este evident că, în vremuri normale, probabil o coaliție nu ar arăta așa cum arată astăzi. Ne despart unele lucruri, dar am găsit un consens că, în această criză, trebuie să combatem hotărât extremismul în România și să scoatem această țară din criză cu decizii ferme, cu reforme structurale”, a afirmat liderul USR.

El a mai spus și că speranța este de a reaprinde ambiția României de a-și atinge potențialul.

Dominic Fritz a subliniat totodată că Uniunea Salvați România va fi „un partener onest, responsabil și deschis pentru societate” în guvernarea alături de premierul desemnat Ilie Bolojan.

Acordul de guvernare a fost semnat luni de reprezentanții partidelor componente ale noii coaliții parlamentare.

Articolul Dominic Fritz: USR vrea să redea încrederea românilor în democrație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noul program de guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, pentru 2025-2028, a fost publicat luni.

Potrivit acestuia, noua administrație și-a propus să facă modificări semnificative în sectorul agricultură până în 2027 și să ajungă la modernizarea sistemului de irigații, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente.

În primul rand, se dorește reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean, dar și reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR, iar în funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plăți.

Măsuri de dezvoltare

În noul program de guvernare sunt enumerate mai multe măsuri care ar putea ajuta la obținerea rezultatelor dorite în agricultură:

1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare,
2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie,
3. Sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor prin realizarea de ferme,
4. Continuarea programului INVESTALIM,
5. Continuarea finanțării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul național strategic – alocare 600 milioane euro din fonduri europene,
6. Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin Programul Național Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene,
7. Stimularea producției de legume, fructe și cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor,
8. Strategia de finanțare a infrastructurii principale si secundare de irigații din România. Creșterea suprafeței irigabile,
9. Regândirea programului AgroInvest prin: Garantarea de către stat a creditelor de investiții; Acordarea de credite avantajoase,
10. Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europene.

Printre acestea sunt și măsuri de debirocratizare / digitalizare, precum mbunătățirea legislației care reglementează agricultura ecologică, pentru creșterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem.

Articolul Noul plan pentru agricultură. Guvernul vrea să crească producția internă și să reducă importurile de alimente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primul pilon al reformei vizează reducerea deficitului bugetar și creșterea capacității statului de a colecta venituri. România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 9% și costuri de creditare mari, ceea ce face urgentă reducerea cheltuielilor publice.

Autoritățile propun o abordare directă, evitând cosmetizările, și vor tăia acolo unde există risipă, urmând principiul „Toată lumea plătește”. În paralel, se intenționează reorganizarea profundă a agențiilor fiscale precum ANAF, Antifraudă și Vama, pentru a le face autonome, digitalizate și bazate pe indicatori de performanță, se arată în noul program de guvernare.

Primul pilon în programul de guvernare: Ordinea în finanțele publice

3. CONSOLIDARE FISCALĂ

4. Ajustări de taxe

   1. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

   2. Creștere accize cu 10%;

   3. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

   4. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%

   5. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)

   6. Taxare Ecologică (jalon PNRR)

   7. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă

18. Plafonarea pensiilor și salariilor

4. ANALIZA ȘI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

19. Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național

    1. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;

    2. Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;

    3. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);

    4. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);

    5. Standarde de cost revizuite;

20. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;

    1. Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);

21. Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Salgny;

5. REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

22. Măsuri 2025

    1. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;

    2. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;

    3. Scheme de personal maximale;

    4. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);

    5. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;

    6. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;

    7. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

6. MODIFICAREA LEGISLAȚIEI GENERALE CARE SĂ PERMITĂ REFORME

23. Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;

24. Revizuirea Codului muncii;

25. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managmentului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;

26. Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;

27. Modificarea legii dialogului social;

28. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

7. RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

29. Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;

30. Reducere CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;

31. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;

32. Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);

33. Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;

34. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;

35. „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;

36. Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;

37. Auditarea activelor;

38. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);

39. Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

8. REFORMA AUTORITĂȚILOR AUTOFINANȚATE

40. Reformarea ANCOM, ASF, etc.

41. Modificarea legilor de funcționare;

42. Limitarea salarizării;

43. Reducerea personalului suport;

44. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;

9. REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

45. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale).

46. Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;

47. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;

48. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor

49. Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea perfomanței.

10. PERFORMANȚĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

50. Creșterea performanței spitalelor

    1. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;

    2. Plata funcție de performanță pentru medici;

    3. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;

    4. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;

    5. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;

51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;

    1. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;

    2. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);

    3. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;

52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;

53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS

    1. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;

    2. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.

    3. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;

    4. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;

    5. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

11. MAI MULȚI ANGAJAȚI ÎN ECONOMIE

54. Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc

    1. Reducere perioadei de șomaj;

    2. Reglementarea acordării concediilor medicale;

    3. Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;

    4. Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

    5. Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

    6. Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

12. RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

55. Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;

56. Creșterea capacității de control a ANRM;

13. REFORMA PENSIILOR SPECIALE

57. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;

58. Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;

59. Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;

60. Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;

61. Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;

Obiectivele Ministerului de Finanțe

Ministerul Finanțelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale ANAF / AVR, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structura de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor.

2. Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi.

3. Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activitatii de asistenta contribuabili la nivelul Ministerului Finantelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

4. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii și a proceselor

   1. Din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

      1. in acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele.

      2. Centralizarea activitatii structurilor suport la nivel central / regional al ANAF si in coordonarea structurilor Ministerului Finantelor

   2. Centralizarea deciziilor pentru:

      1. Analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală

      2. Controlul operativ şi inopinat, precum si controlul fiscal la nivel de regiuni

   3. Reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale;

   4. Stabilirea de indicatori de performanță;

5. Reforma pentru cresterea increderii contribuabililor in serviciile fiscale:

   1. 1. Depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere

      2. Reducerea cazurilor de exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante

      3. Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control

      4. Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal

6. Asigurarea sustenabilitatii datoriei guvernamentale prin:

   1. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.

   2. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe

   3. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Programe de finanțare /dezvoltare/prioritare

1. Derularea unei analize de impact a tuturor programelor nationale, scheme de ajutor de stat si proiecte de investitii cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora.

2. Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare.

3. Conditionarea demararii programelor noi de finantare de evaluarea impactului economic si social al fiecarui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsuri de dezvoltare

1. Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie.

2. Înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat în colaborare cu Banca de Investitii si Dezvoltare.

3. Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

Acțiuni pentru companii / instituții subordonate

1. Instituirea unui sistem de indicatori de performanta ce trebuie raportati de catre institutiile subordonate si companii

2. Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.

3. Reducerea numarului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numarului membrilor in consiliile de supraveghere remunerate

4. Monitorizare obiectivă si continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor / autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică / lunară / trimestriala a activităților urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor.

5. Numirea, evaluarea si remunerarea administratorilor executivi si neexecutivi prin raportare la mediul concurential. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executive si neexecutivi in functie de specificul activitatii acestora.

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

1. Operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie.

2. Limitarea contrafacerii si evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere – urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar si a administratiei:

   • consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spe vânzare.

   • administrația poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori și transportatori la locul de desfacere și pînă la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalejelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucarea datelor.

3. Imbunatatirea relatiei cu contribuabilul prin:

   • Regandirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului

   • Includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a intelege relatia sa cu ANAF si ce se poate imbunatati

   • Digitalizarea si simplificarea formularelor care se completeaza manual, inclusiv Declaratia Unica

   • Internet banking si validarea stingerii creantelor in termen scurt dupa efectuarea platilor prin utilizarea unor scheme de plati existente si modificarea unor norme legislative

   • Evaluarea contribuabililor in termen cat mai scurt de la depasirea scadentei in colectarea creantelor in vederea evaluarii si stabilirea impreuna cu acesta a masurilor de remediere si comunicarea in timp real cu sistemul bancar in cazul contribuabililor care inregistreaza debite restante.

4. Scaderea evaziunii prin:

   • Valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaratii si alte seturi prin platforme de analiza avansata si dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor

   • sistem de atentionare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanti care sa sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului

   • introducerea obligatiei de publicare a tuturor informatiilor / autorizatiilor, date de identificare a societatii care vinde online sub anumite platforme (ex. Emag, Altex, Facebook Market etc) similar magazinelor cu desfacere fizica a produselor si de inregistrare a rezidentei fiscale pentru fiecare magazin online care efectueaza acte de comert in Romania.

   • Trasabilitate financiara pentru tranzactiile efectuate prin platforme online cu corelatie intre sistemul bancar, firmele de curierat si sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite in activitatea comerciala pe baza extrasului de cont.

Altele

1. Elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetara 2025–2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu.

2. Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate, și publicarea indicatorilor cheie de performanță.

3. Consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultatilor Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice.

4. Instituirea posibilității restructurării obligațiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creșterea veniturilor la bugetul de stat.

5. Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impun măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvență.

6. Introducerea in control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societatilor intrate in proces de insolventa pe baza de analiza de risc

7. ANAF instituie măsuri pentru ca, în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi.

8. Centralizarea planurilor de control

9. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri și instituirea unor taxe speciale la nivel local.

10. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

11. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

14. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi);

15. Combatere evaziunii fiscale în industria de servicii;

16. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizare evaziune fiscală;

17. Lege insolvență modificată – înăsprire regim și evitare insolvențe în cascadă;

18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de performanță și să fie condiționată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.

Articolul Reforma în finanțe publice „Toată lumea plătește”: cresc accizele și impozitul pe profit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reforma include și plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive, precum și eliminarea posibilității de a primi pensii speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare din regimul general.

Autoritățile intenționează să reclasifice personalul din diverse instituții pentru a recalcula vârsta de pensionare conform noilor criterii.

Planul mai prevede introducerea unor legi de salarizare noi pentru a preveni procesele judiciare și calculul incorect al salariilor, alături de stabilirea unor criterii de performanță în justiție și sentințe unitare.

Reforma pensiilor speciale:

Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;

Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;

Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;

Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;

Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție.

Reforme/reorganizări:

Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025.

Articolul Guvernul pregătește reforma pensiilor speciale: vârsta de pensionare crește la 65 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform planului de reforme, spitalele cu ocupare redusă vor fi convertite în ambulatorii sau unități de recuperare și paleație. Șefii de secții vor fi numiți de manageri, nu de universități, și vor avea contracte de performanță.

Guvernul vrea să mărească dramatic baza de plătitori la Casa de Asigurări de Sănătate. Planul prevede creșterea cu 20% a contribuabililor prin eliminarea excepțiilor – în prezent sunt 6,3 milioane de plătitori pentru 16,6 milioane de beneficiari. Se va aplica CASS și la pensiile mari, ceea ce ar crește veniturile cu peste 15%.

Concediile medicale fictive vor fi descurajate prin controale, iar scutirea de CASS pentru toate concediile medicale va fi eliminată. Medicii care lucrează în timpul programului public la alte unități vor fi concediați.

Sistemele private care vor contracte cu CNAS vor trebui să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă. Centrele de permanență din mediul urban vor fi reduse.

Pe partea de dezvoltare, Guvernul promite construirea de centre medicale comunitare integrate în mediul rural, cu servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie. Medicii de familie vor primi bonificații, locuințe de serviciu și bugete de practică pentru a lucra în zonele defavorizate.

Programele de screening vor fi accelerate, iar industria farmaceutică autohtonă va fi încurajată prin stimulente economice. Se va crea o nouă platformă informatică pentru asigurările de sănătate și vor fi operaționalizate dosarele electronice de sănătate.

Reformele vizează „accesul echitabil la servicii de sănătate” și „dezvoltarea asistenței medicale primare și comunitare”, potrivit documentului.

Planurile complete

Creșterea performanței spitalelor
a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
b. Plata funcție de performanță pentru medici;
c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
d. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
e. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
b. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
c. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
a. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
c. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
e. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

Obiective generale

Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistentei medicale primare și comunitare. Rețea națională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești și a medicinii de urgență.

Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenția și programele de sănătate.

Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenție și asistență medicală în domeniul drogurilor.

Reforme /reorganizări /comasări

1. Creșterea performanței spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcție de performanță pentru medici; Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcție de numărul de servicii medicale acordate; Creșterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secție; Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare la nivel județean/regional/național

2. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari

3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanență din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă; Rezidenții în sistem privat plătiți parțial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare; Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație

4. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament

5. Eficientizarea instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății – direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică

6. Reorganizarea și eficientizarea Institutuli Național de Transfuzie Sanguină și a centrelor județene.

Măsuri de dezvoltare

1. Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul rural si orașe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie si de farmacie comunitară.

2. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Definirea si finanțarea unui pachet de instalare si de retenție pentru medici, farmaciști si asistenți medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării in sistemul public a medicilor de medicina de familie în centrele comunitare integrate, unitățile spitalicești, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgențe/unități de primiri urgențe; Revizuirea pachetelor de servicii minimale și de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenție și pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; Acordarea unei bonificații, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale; Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorității locale.

3. Dezvoltarea asistentei ambulatorii de specialitate. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susținerea și dotarea ambulatoriilor de specialitate. Cresterea finantarii serviciilor medicale ambulatorii de specialitate și a cabinetelor cu practică independentă; Extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate.

4. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești. Continuarea si finalizarea investițiilor in spitale si clădiri noi din PNRR si spitalele regionale Iași, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilității extinderii rețelei de spitale regionale. Investiții în alte spitale si clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat. Programare, evidență, și gestionare digitalizată al parcursului pacienților; Optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel național. Normativ nou de personal în spitale. Introducerea de indicatori de performanta la nivel de secție/compartiment și individual. Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arși etc), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie și terapie intensivă și dezvoltarea unui program de chirurgie robotică.

5. Dezvoltarea medicinii de urgență. Înnoirea parcului auto de transport si asistenta medicala de urgenta. Cresterea capacitatii operative a structurilor sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat

6. Politica in domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare si prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preț a medicamentelor; Încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natura economica, mai ales pentru producerea de materii prime si medicamentele critice

7. Prevenția și programele de sănătate. Accelerarea derulării programelor naționale de screening. Dezvoltarea rețelei județene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) si combatere a adicțiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii și adolescenți. Cresterea accesului la contraceptia de urgenta

8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Încurajarea serviciilor de diagnostic și tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului național de îngrijiri paliative, creșterea finanțării pentru minim 4000 de paturi de paliație, dezvoltarea de centre publice de paliație pentru copii

9. Resursele umane din sănătate. Finalizarea Registrului Profesioniștilor din Sănătate; Simplificarea accesului în rezidențiat pentru specialitățile deficitare; Încurajarea revenirii profesioniștilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoașterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare

10. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare.

11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, ca sector strategic al economiei României, prin lansarea unui program de stimulare a investițiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivității economice a țării şi modernizarea sistemului de sănătate.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare

Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Strategii Naționale de Digitalizare și e-Sănătate. Aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate (SNDS – finalizata) și a planurilor de acțiune regionale, realizarea Registrelor Naționale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; Realizarea unei noi Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienților, debirocratizare si eliminarea fraudelor; Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea uni protecții maximale ale datelor cu caracter personal; Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar; Realizarea unui sistem național de securitate cibernetică și protecției datelor din sanatate.

Articolul Noul Guvern are în vedere reforme majore în sănătate: mai puține paturi de spital și plată pe performanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Partidele din coaliție transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilității economice, bunei guvernări și respectului pentru cetățeni.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul își propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localitățile supraaglomerate, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru a scoate traficul greu din orașe și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.

Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea rețelelor de trenuri suburbane și metropolitane, menite să reducă aglomerația rutieră și să crească mobilitatea urbană.

În același timp, Guvernul vizează crearea de coridoare feroviare rapide și eficiente pentru transportul de marfă.

Transport rutier: mari proiecte de autostrăzi și drumuri expres

Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află:

• Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei
• Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
• Autostrada A7 Ploiești – Pașcani
• Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea,
• Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni
• Autostrada Timișoara – Moravița
• Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
• Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu
• Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila
• Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)

Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă și trenuri metropolitane

• Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
• Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
• Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
• Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
• Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
• Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța
• Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

Material rulant

• Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

Metrou

• Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
• Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
• Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon
• Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

Investițiile prioritare pe segmentul aerian

• Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București
• Dezvoltarea terminalelor cargo

Investițiile prioritare în sectorul naval

• FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului
• Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

Articolul Care sunt investițiile prioritare pentru Guvernul Bolojan în infrastructura de transport apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Evenimentul a marcat prima dată când mașinile Tesla fără șoferi umani au transportat pasageri plătitori, o afacere pe care Elon Musk o consideră crucială pentru viitorul financiar al producătorului de mașini electrice.

El a numit acest moment „culminarea unui deceniu de muncă asiduă” într-o postare pe platforma sa de socializare X și a menționat că „echipele de dezvoltare a cipurilor și software-ului AI au fost create de la zero în cadrul Tesla”.

Mașinile Tesla au fost văzute duminică dimineața într-un cartier numit South Congress, fără nimeni pe scaunul șoferului, dar cu o persoană pe scaunul pasagerului. Producătorul auto a planificat un mic test cu aproximativ 10 vehicule și pasageri pe scaunul din față care să acționeze ca „monitori de siguranță”, deși nu a fost clar cât control aveau aceștia asupra vehiculelor, potrivit Reuters.

În ultimele zile, producătorul auto a trimis invitații unui grup select de influenceri pentru un test robotaxi atent monitorizat într-o zonă limitată. Călătoriile sunt oferite la un tarif fix de 4.20 dolari, a spus Musk pe X.

Ce spun analiștii?

Dacă Tesla reușește cu această mică implementare, ea se confruntă în continuare cu provocări majore în îndeplinirea promisiunilor lui Musk de a se extinde rapid în Austin și în alte orașe, spun experții din industrie.

Ar putea dura ani sau decenii până când Tesla și rivalii săi din domeniul conducerii autonome, precum Alphabet (GOOGL.O), deschide o nouă filă Waymo, vor dezvolta pe deplin industria robotaxi, a declarat Philip Koopman, profesor de inginerie informatică la Universitatea Carnegie Mellon, cu experiență în tehnologia vehiculelor autonome.

O încercare reușită în Austin pentru Tesla, a spus el, ar fi „sfârșitul începutului, nu începutul sfârșitului”.

Potrivit multor analiști din industrie, cea mai mare parte a valorii ridicate a acțiunilor Tesla se bazează acum pe capacitatea sa de a livra robotaxiuri și roboți umanoizi. Tesla este de departe cel mai valoros producător de automobile din lume.

Robotaxiurile impun o nouă legislație

Pe măsură ce se apropia data lansării robotaxiurilor Tesla, legislatorii din Texas au luat măsuri pentru a adopta norme privind vehiculele autonome. Guvernatorul republican al Texasului, Greg Abbott, a semnat vineri o lege care impune obținerea unei autorizații de stat pentru a opera vehicule autonome.

Legea, care intră în vigoare la 1 septembrie, semnalează că oficialii statali din ambele partide doresc ca industria vehiculelor fără șofer să procedeze cu prudență.

Tesla nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Biroul guvernatorului a refuzat să comenteze.

Ce impune noua lege?

Legea atenuează poziția anti-reglementare anterioară a statului cu privire la vehiculele autonome. O lege din Texas din 2017 interzicea în mod specific orașelor să reglementeze mașinile autonome.

Noua lege impune operatorilor de vehicule autonome să obțină aprobarea Departamentului Vehiculelor Motorizate din Texas înainte de a circula pe străzile publice fără șofer uman. Aceasta conferă autorităților statale puterea de a revoca permisele operatorilor pe care îi consideră un pericol public.

Legea impune, de asemenea, firmelor să furnizeze informații despre modul în care echipele de intervenție rapidă pot gestiona vehiculele fără șofer în situații de urgență.

Cerințele legii privind permisele pentru „vehicule motorizate automatizate” nu sunt oneroase, dar impun firmelor să ateste că vehiculele lor pot funcționa în mod legal și în condiții de siguranță.
Aceasta definește un vehicul automatizat ca având cel puțin capacitatea de conducere autonomă de „nivel 4” conform unui standard recunoscut, ceea ce înseamnă că poate funcționa fără șofer uman în condiții specificate. Autonomia de nivel 5 este nivelul maxim și înseamnă că o mașină poate conduce singură oriunde, în orice condiții.

Conformitatea rămâne mult mai ușoară decât în unele state, în special California, care impune prezentarea datelor de testare a vehiculelor sub supravegherea statului.

Bryant Walker Smith, profesor de drept la Universitatea din Carolina de Sud, specializat în conducerea autonomă, a declarat că se pare că orice companie care îndeplinește cerințele minime de aplicare va obține un permis în Texas, dar îl poate și pierde dacă apar probleme.

„Permisele din California sunt greu de obținut și ușor de pierdut”, a spus el. „În Texas, permisul este ușor de obținut și ușor de pierdut”.

Articolul Tesla lansează robotaxiurile în Texas. Musk: „Culminarea unui deceniu de muncă asiduă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Milioane de francezi au ieșit în stradă pentru evenimentul de muzică stradală, autoritățile raportând mulțimi fără precedent” în Paris. Înainte de festival, postări pe rețelele sociale îndemnaseră la atacarea femeilor în timpul festivităților.

Ministerul de Interne a confirmat că 145 de victime din toată țara au raportat înțepături cu ace, dintre care 13 cazuri doar în Paris. Oficialii nu au precizat dacă atacatorii au folosit substanțe precum Rohypnol sau GHB, droguri care provoacă confuzie și inconștiență și sunt folosite pentru a face victimele vulnerabile la agresiuni sexuale.

„Unele victime au fost transportate la spital pentru teste toxicologice”, a anunțat ministerul

La Paris, procurorii au deschis anchete după ce trei persoane – o fată de 15 ani, un bărbat de 18 ani și încă o persoană – au raportat că au fost înțepate în incidente separate. Toți trei s-au simțit rău după atacuri.

Cei mai mulți suspecți au fost prinși în Angoulême, sud-vestul țării, unde patru persoane sunt acuzate că au vizat aproximativ 50 de victime.

Pe lângă atacurile cu seringi, peste 370 de persoane au fost reținute în timpul festivalului pentru diverse infracțiuni, aproape 90 doar în Paris. Un adolescent de 17 ani a fost internat după ce a fost găsit pe stradă cu răni prin înjunghiere la abdomen, iar alți 13 participanți au fost răniți grav. Treisprezece polițiști au fost de asemenea răniți.

Prefectul poliției din Paris, Laurent Nuñez, a declarat că „nu au fost semnalate incidente majore”.

Articolul Atacuri cu seringi în timpul unui festival din Franța. Arestări după ce 145 de oameni au raportat atacul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele patru partide pro-europene au căzut de acord asupra viitorului program de guvernare al Cabinetului Bolojan. PSD, PNL, USR și UDMR vor semna luni, la ora 10.00, acordul politic ce va asta la baza viitoarei coaliții.

Potrivit programului de guvernare, „România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”.

„În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, țara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care își asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Își asumă dezvoltarea României și consolidarea democrației”, se arată în document.

În ceea ce privește reforma administrației locale, viitorul Executiv are 7 măsuri de implementat, în anul 2025. Una dintre ele se referă la Creșterea capacității de încasare a impozitelor.

Astfel, se dorește „Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele”.

Extras din programul de guvernare al viitorului Executiv:

REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE – Măsuri 2025

a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
b. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
c. Scheme de personal maximale;
d. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
e. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
f. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
g. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.

Articolul Guvernul vrea să creeze „pârghii” pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu plătesc impozitele apare prima dată în Mediafax.