Mediafax

„Suntem, într-adevăr, în situația de a avea o problemă ca țară. Europa, în general, are o problemă cu șomajul în rândul tinerilor și de aceea există o politică europeană pentru a încerca să se rezolve din această problemă. Specific, în țara noastră, o parte importantă a problemelor, în opinia mea, este dezechilibrul între rural și urban. Între accesul la educație pentru tinerii din mediul rural și tinerii din mediul urban. Mai puțin acces la educație, mai puțină educație, mai puțină pregătire profesională, mai puține aptitudini, mai puține șanse pe piața muncii.”, spune la Antena 3 CNN Florin Manole.

El a povestit că la lansarea programului de internship la Guvern, unde erau 150 de tineri, a întrebat câți provin din mediul rural. Au ridicat mâna mai puțin de zece.

„Sunt în contractare sume de aproape 800 de milioane de euro pentru programe care nu se referă doar la tineri, dar se referă și la tineri. Programe de ucenicie, programe care sprijină, dau un stimulant companiilor care angajează fie tinerii care nu au un loc de muncă, fie șomeri de lungă durată. Și doar anul trecut au fost peste 60.000 de persoane, încă o dată nu sunt doar tineri, e o plajă mai largă pentru că legea prevede genul ăsta de facilitate pentru mai multe categorii de oameni, dar numai anul trecut peste 60.000 de oameni au intrat în piața muncii prin intermediul acestor programe pe care Ministerul Muncii le-a avut.

Pentru anii următori, până în 2029, sunt în continuare astfel de programe. Rămâne de văzut cât de eficient vom reuși să cheltuim acești bani, pentru că nu întotdeauna banii sunt singura resursă necesară. Uneori e important și ca banii să se cheltuiască corect”, a mai spus Manole.

Articolul Ministrul Muncii despre șomajul crescut al tinerilor: Avem o problemă ca țară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Şeful Centrului de Arşi Grav de la Spitalul Floreasca dă dovadă de iresponsabilitate crasă şi nepăsare. Aroganţa şi indolenţa sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar. La aproape o săptămână de la debutul unei crize grave în urma cazului cutremurător al Alinei, şeful de secţie se află încă în concediu, pe care şi l-a prelungit chiar. Fără nici o declaraţie sau poziţie publică (sau privată), fără explicaţii, fără empatie, nu numai faţă de pacienţi ci inclusiv faţă de întreaga echipă medicală. Nu mai este loc de sugestii sau de politeţuri din partea mea: cer public şi imperativ demisia imediată a acestui şef de secţie. Nu mai are ce căuta în fruntea unei structuri medicale atât de sensibile”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete.

El aminteşte că a fost nevoie de „mobilizare socială, de articole de presă, de strigăte după ajutor” pentru ca o pacientă să îşi găsească tratamentul în afara ţării.

„A fost nevoie de intervenţia Inspecţiei Sanitare de Stat pentru ca pacienţii din centru să fie testaţi pentru Candida Auris. Răspunsul şefului de secţie la toate aceste probleme este nul, inexistent. Mă simt nevoit să cer scuze public pacienţilor şi familiilor lor pentru comportamentul inacceptabil al unui cadru medical. Consideraţi că răbdarea mea faţă de nepăsare a ajuns la limită! În semn de respect faţă de medicii care îşi fac datoria şi faţă de pacienţii şi aparţinătorii care poate trec prin situaţii similare, am început să lucrăm un set de modificări legislative care implică sancţiuni dure pentru cei care tratează astfel de situaţii cu neprofesionalism, nepăsare sau indolenţă”, încheie Rogobete.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că în urma unui control extins efectuat la Centrul pentru Arşi din cadrul Spitalului Floreasca au fost constatate deficienţe majore de ordin sanitar şi organizatoric, care au generat aplicarea unor sancţiuni şi impunerea unor măsuri corective urgente.

O pacientă cu arsuri grave a fost internată 53 de zile la Spitalul Floreasca după explozia centralei termice din locuinţa sa, în timp ce îşi salva copiii. Familia acuză tratamente inumane: dureri cumplite netratate, infecţii nosocomiale ascunse şi gândaci în salon. Sora pacientei a relatat pe Facebook că zonele arse erau lăsate să se lipească de cearşafuri, apoi desprinse brutal, provocând dureri suplimentare.

Sora, donatoare de piele pentru grefele chirurgicale, a mai relatat că medicii au declarat-o pe pacientă „cauză pierdută” în iulie, apoi au obstrucţionat transferul în străinătate, refuzând să elibereze documentele necesare. Spitalul susţinea că este „acreditat” şi oferă „tratamente la standarde înalte”.

Pacienta a fost în final transferată în Belgia cu avionul DSU, unde medicii au confirmat infecţiile şi au stabilit un plan de tratament.

Articolul Ministrul Sănătăţii cere demisia şefului Centrului de Arşi de la Floreasca: Iresponsabilitate crasă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cererea poate fi făcută la serviciile de evidență a persoanelor indiferent de localitatea în care solicitantul are domiciliul.

Potrivit unui comunicat al MAI, ridicarea Cărții Electronice de Identitate va putea fi făcută inclusiv de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea.

Măsura anunțată de MAI vine mai ales în sprijinul persoanelor care locuiesc temporar în alt județ, care călătoresc frecvent sau care au nevoie urgentă de un nou act de identitate și nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu.

Costuri și gratuități pentru CEI și CIS

Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026.

Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei (TVA inclus) pentru copiii sub 14 ani, dar și pentru a doua solicitare a actului de identitate – în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale.

Pe de altă parte, Cartea de Identitate Simplă (CIS) este disponibilă contra cost, iar prețul este de 40 lei, TVA inclus.

Programările pentru Cartea Electronică de Identitate se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta

Cartea Electronică de Identitate îndeplinește standardele de securitate europene și internaționale privind documentele de călătorie și poate fi utilizată pentru deplasarea în statele membre UE și în Spațiul Schengen.

Articolul Veste bună! Cartea Electronică de Identitate poate fi solicitată, de astăzi, oriunde în țară, indiferent de domiciliu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Surse din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru www.gandul.ro, că Cezar Avrămuţă a reuşit să se urce, vineri, pe acoperişul bucătăriei Penitenciarului Rahova. Stegarul dac, aşa cum este cunoscut publicului larg, ar reclama faptul că nu i s-ar acorda dreptul la asistenţă medicală, în condiţiile în care este în greva foamei.

Sursele citate au precizat că bucătăria funcţionează într-o clădire înaltă de aproximativ trei metri, situată între spălătorie şi magazinul penitenciarului, împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă pusă pe un suport metalic. Ca să ajungă pe acoperiş, celebrul protestatar s-ar fi căţărat pe plasa respectivă, până când a reuşit să ajungă la streaşină. În urma acestui incident, bărbatul riscă să stea zece zile la izolare.

Cezar Avrămuţă, în vârstă de 57 de ani, a fost închis în 23 mai, după ce Tribunalul Bucureşti i-a respins contestaţia împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care, în 19 mai, a decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestului preventiv.

Bărbatul a ajuns în arest după ce, în luna mai, în ziua alegerilor prezidenţiale din 2025, poliţiştii bucureşteni au fost sesizaţi că, deşi era arestat la domiciliu, şi-a tăiat brăţara de supraveghere electronică şi a părăsit locuinţa. Ca urmare, a fost acuzat de evadare şi distrugere, infracţiuni care s-au adăugat la acuzaţiile anterioare de tulburare a ordinii şi liniştii publice, violarea sediului profesional şi ultraj.

Bărbatul a fost dus, iniţial, în Arestul Central, după care a fost transferat la Penitenciarul Rahova. Intrat în refuz de hrană, Stegarul dac a fost mutat, conform procedurii, într-o celulă separată, destinată special persoanelor aflate în greva foamei.

Înainte să fie arestat, acesta obişnuia să se caţere pe diferite clădiri din Bucureşti şi să fluture un steag de mari dimensiuni, de unde i s-a tras şi porecla de „Stegarul dac”.

Articolul „Stegarul dac” s-a căţărat pe acoperişul unei clădiri din curtea Penitenciarului Rahova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele patru petroliere, cu o capacitate de circa 700.000 de barili fiecare, transportă țiței Ural și sunt ancorate în apropiere de Jamnagar și Vadinar. Două dintre ele – Achilles și Elyte – sancționate de UE și Marea Britanie, au ratat livrările programate la portul Sikka la finalul lunii iulie. Alte două, Destan, sancționat, și Horae, așteaptă să ancoreze, ultima cu sosirea programată vineri.

Incertitudinea legată de importurile de petrol rusesc este alimentată de presiunea SUA.

Donald Trump a anunțat taxe vamale de 25% pentru mărfurile indiene, începând cu 1 august, invocând achizițiile de energie și arme din Rusia. El a avertizat că ar putea urma sancțiuni suplimentare și tarife de până la 100% dacă India nu își reduce dependența de petrolul rusesc.

În ultimele zile, companiile de stat indiene, inclusiv Indian Oil, Hindustan Petroleum și Bharat Petroleum, nu au făcut achiziții de țiței rusesc.

India ar fi cerut rafinăriilor să caute alternative în Orientul Mijlociu și Africa de Vest.

Articolul Patru petroliere rusești așteaptă în largul Indiei, pe fondul presiunii sancțiunilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferințe de presă în nord-vestul Rusiei, la care a participat și liderul Belarusului, Aleksandr Lukașenko.

„Am produs primul complex Oreşnik în serie, prima rachetă în serie. A intrat deja în serviciu”, a spus Putin, potrivit EFE.

Președintele rus a declarat că armata a selectat deja locurile de desfășurare din Belarus pentru racheta balistică hipersonică Oreșnik, lucru ce se va întâmpla chiar în acest an.

„Lucrările pregătitoare sunt în curs de desfășurare și, cel mai probabil, le vom finaliza înainte de sfârșitul anului”, a mai spus Putin, scrie Associated Press.

Racheta a fost pentru prima dată folosită în 2024

Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în luna noiembrie 2024, când a lansat arma experimentală asupra unei fabrici din Dnipro care construia rachete pe vremea când Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică.

Rachetele Oreșnik sunt imune la interceptare și sunt atât de puternice încât utilizarea mai multora dintre ele într-un singur atac convențional ar putea fi la fel de devastatoare ca un atac nuclear. De asemenea, întrucât racheta are o viteză de „2,5-3 kilometri pe secundă”, este nedetectabilă pentru apărarea antiaeriană a inamicului.

În plus, Oreșnik poate transporta focoase convenționale sau nucleare și are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în toată Europa.

Articolul Noul inamic al ucrainenilor: Racheta hipersonică Oreșnik a intrat în dotarea armatei ruse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Continuăm curăţenia în sistem şi monitorizarea strictă a tuturor informaţiilor care ridică semnale de alarmă fiscalǎ.”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

În urma investigaţiilor, inspectorii au descoperit adrese suspecte, cu 10 până la 1.500 firme înregistrate, clădiri fără uşi, ferestre, utilităţi – fără nicio activitate reală, risc fiscal major şi tranzacţii fictive cu impact bugetar semnificativ şi miliarde de lei datorii acumulate de firme cu sedii fictive.

Măsurile aplicate vor curpinde inactivarea fiscală, anularea codurilor de TVA şi sesizări penale.

“47.000 de firme la peste 2400 de adrese a descoperit Curtea de Conturi în raportul de analiză asupra ANAF. Şi ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive, radiate sau care desfăşoară activităţi frauduloase nu de la o adresă, nu dintr-un oraş, doar din Bucureşti, ci din toată ţara. ANAF trebuie să prezinte această hartă a cuiburilor de firme cu măsuri ataşate asupra celor frauduloase”, a precizat Ministrul Finanţelor.

ANAF a declanşat o amplă acţiune de control sub numele de cod Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”, vizând companii care au declarat sedii sociale la adrese fără condiţii minime pentru desfăşurarea unor activităţi economice reale.

Articolul Ministrul Finanţelor, despre Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”: ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul sârbo-bosniac Milorad Dodik a reacționat vineri la decizia definitivă a Curții de Apel din Bosnia, care a confirmat condamnarea sa la un an de închisoare și interdicția politică de șase ani, ca urmare a acțiunilor sale separatiste și a nerespectării autorității Înaltului Reprezentant internațional, Christian Schmidt. Dodik a anunțat că va contesta verdictul și va solicita ajutor din partea Rusiei și a președintelui american Donald Trump.

„Nu accept verdictul”

„Nu accept verdictul. Voi solicita ajutor din partea Rusiei și voi scrie o scrisoare administrației SUA”, a declarat Dodik, citat de Reuters, în fața susținătorilor săi din Banja Luka, capitala Republicii Srpska. El a spus că nu este îngrijorat de decizia instanței și că va continua să lupte împotriva ceea ce consideră a fi o vânătoare de vrăjitoare politică.

Condamnarea a fost pronunțată în februarie, după un proces care a durat un an, în care Dodik a fost acuzat că a ignorat și contestat autoritatea Înaltului Reprezentant internațional, Christian Schmidt, responsabil pentru implementarea Acordurilor de pace de la Dayton. Oficialul comunității internaționale are puterea de a impune decizii și de a modifica legi în Bosnia și Herțegovina.

Dodik a respins de la bun început hotărârea instanței și a anunțat măsuri radicale, inclusiv secesiunea Republicii Srpska față de restul Bosniei, promițând că parlamentul regiunii va adopta legi pentru a bloca autoritățile judiciare centrale.

Condamnarea sa a stârnit reacții internaționale și sprijin din partea Serbiei și Ungariei, dar a fost apreciată pe plan intern de către oficiali, care au subliniat că nimeni nu este deasupra legii în Bosnia.

În aprilie, Interpol-ul a respins cererea unei instanţe bosniace privind introducerea unei „notificări roșii” pentru liderul separatist Milorad Dodik, alertă emisă de obicei pentru fugarii internaționali.

Articolul Liderul sârbo-bosniac Dodik spune că cere ajutor Rusiei și lui Trump împotriva condamnarii sale definitive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aplicația include noul „Program Sunshine” al TikTok, care permite utilizatorilor să sprijine organizații caritabile.

Utilizatorii pot câștiga „raze de soare virtuale” invitând alte persoane să se alăture și interacționând cu conținutul legat de caritate, cum ar fi aprecierea sau repostarea videoclipurilor, urmărirea conturilor de caritate sau căutarea cauzelor caritabile. Apoi, pot folosi aceste raze de soare virtuale pentru o organizație caritabilă, după care TikTok va face o donație către organizație.

Este demn de remarcat faptul că conținutul de pe TikTok Pro este același cu cel de pe aplicația TikTok obișnuită, conform Social Media Today. Diferența dintre noua aplicație și aplicația standard este că TikTok Pro nu are transmisiuni live, funcții de cumpărături sau reclame.

TikTok spune că ideea din spatele noii aplicații este „de a permite oamenilor din Europa să sprijine organizațiile caritabile în timp ce descoperă conținut TikTok captivant și distractiv”.

Articolul TikTok lansează „TikTok Pro” în Europa cu un program caritabil integrat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisia Europeană a transmis solicitarea oficial către autoritățile ucrainene, cerând numirea cât mai rapidă a noului șef al Biroului pentru Securitate Economică (BEB) și menționând că această decizie va reflecta angajamentul real al Ucrainei față de reforme și integrarea europeană.

„Numirea directorului BEB trebuie să aibă loc cât mai curând posibil, în conformitate cu legea privind reforma și cu procedurile actuale de selecție și numire”, a declarat a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat joi de Ukrainska Pravda.

Instituția europeană a reamintit că BEB joacă un rol-cheie în combaterea criminalității economice din Ucraina și că alegerea conducerii acestuia trebuie să fie „transparentă, bazată pe integritate și merit personal: „Este un indicator important al progresului Ucrainei pe calea reformelor”, a declarat și Stefan Schlöning, șeful Programelor de Cooperare din cadrul Delegației UE în Ucraina.

Kievul a refuzat candidatul sprijinit de europeni

La începutul lunii iulie, guvernul Ucrainei a refuzat oficial numirea lui Oleksandr Țyvinskyi în funcția de director al Biroului pentru Securitate Economică, în ciuda faptului că acesta fusese desemnat câștigător al concursului organizat în iunie 2025. Cabinetul de Miniștri a respins candidatura în două rânduri, invocând informații primite de la Serviciul ucrainean de Securitate, fără explicații publice detaliate.

Comisia de selecție, alcătuită din experți ucraineni și internaționali, a insistat că Țyvinskyi îndeplinește toate criteriile legale și de integritate, apoi, în lipsa unei decizii de numire, și-a încheiat oficial mandatul, refuzând organizarea unui nou concurs. Candidatura lui Oleksandr Țyvinskyi a fost susținută de toți cei trei membri ai comisiei, desemnați de partenerii europeni și transatlantici ai Ucrainei, fiind un semnal clar al sprijinului Uniunii Europene pentru această numire.

Nu a scăpat de riscul blocării banilor europeni

În esență, Biroul este pilonul luptei anticorupție economică în Ucraina. A fost creat în noiembrie 2021, înlocuind poliția fiscală și fiind responsabil pentru investigarea crimelor economice majore precum frauda, evaziunea fiscală, contrabanda și spălarea de bani.

Executivul European a reiterat că întârzierea acestui proces poate afecta evaluarea Ucrainei în raportul anual privind aderarea la UE și chiar blocarea unor fonduri europene.

Articolul Ucraina, presată să finalizeze numirea la vârful instituției care anchetează fraudele financiare apare prima dată în Mediafax.