Mediafax

El precizează, la RFI, că la unele proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență se va renunța, pentru că nu mai au șanse să fie duse la bun sfârșit.

„Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”, afirmă demnitarul.

Dragoș Pîslaru spune că reprezentanții Comisiei Europene au cerut României să renunțe la proiectele din PNRR care nu mai au șanse să fie duse la bun sfârșit: „Comisia Europeană și corespondența este… te iei cu mâinile de cap când vezi cât de mult ne-au rugat să scoatem proiectele care nu mai pot fi terminate, să facem ajustările, de anul trecut cel puțin au început mesajele să devină un pic mai incisive: haideți să facem chestiile astea, să lucrăm împreună”.

Discuțiile cu CE pe tema PNRR, relansate

Ministrul precizează că a reușit să relanseze discuțiile cu CE pe tema PNRR: „Când am fost acum la Bruxelles și m-am întâlnit cu Celine Gauer (responsabila CE pentru implementarea PNRR-urilor) și cu echipa sa, am agreat că e o bună bază de plecare, ca să nu pierdem deloc banii europeni și să avem un PNRR revizuit, verde, clean, curat, care să nu-mi mai creeze probleme și acum practic, ce fac este pe partea de împrumuturi, unde nu se știa dacă mai avem spațiu fiscal, dacă ne mai putem permite, să văd ce mai pot recupera din proiectele care cumva fuseseră sugerate că mai bine le lași în pace pentru că-ți creează și riscuri și nici nu ai oricum capacitate de împrumut. Și acum avem aceste discuții și este firesc și am discutat cu CE să nu ne pună în fața unui fapt împlinit. Comisia de fapt nu mai vroia să mai discute cu noi, a spus de un an de zile stăm și vă rugăm, vreți să faceți lucruri, uite, avem o versiune și aia e. Și acum am deschis un pic aceste discuții, astfel încât să am două săptămâni să pot să testez ultimele ipoteze, să am noile asumări și analize de la ministere”.

De asemenea, Pîslaru spune că „după ce s-a făcut pomul de Crăciun, în care s-au pus toate și am beculețe de toate felurile, nimeni nu a avut curajul politic – că discutăm iarăși de curaj și asumare – și nici onestitatea să recunoască faptul că proiectele alea nu se mai pot face și că trebuie date jos”.

Se va renunța la unele proiecte din PNRR?

Întrebat dacă se va renunța la unele proiecte din PNRR, ministrul a răspuns: „Asta deja știm, pentru că nu ai cum să le termini, este ceva care e obiectiv, deci nu este subiectiv, nu e că eu vreau să le dau jos sau Comisia vrea să le dea jos”.

Dragoș Pîslaru anunță o simplificare masivă a PNRR: „Vom face niște lucruri foarte faine. PNRR-ul României era unul dintre cele mai complicate și cu cele mai multe jaloane și ținte și era groaznic de greu de implementat. Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”.

El precizează că „noul PNRR, că până la urmă va fi revizuit destul de puternic, va arăta mult mai clar, simplu și să știm cum putem să-l finalizăm”.

Articolul Dragoș Pîslaru a făcut anunțul: PNRR va fi revizuit puternic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit proiectului Legii austerității, impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

Tot în proiectul pus în transparență se arată că instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv și 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

„Prin excepție, pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri aferent perioadei 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv, cota de impozitare de 4%, se aplică asupra cifrei de afaceri prevăzută la alin. (2) realizată începând cu data de 1 iulie 2025. În situația în care în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv se efectuează operațiuni, potrivit reglementărilor contabile, care determină creșterea/diminuarea elementelor care au fost luate în calculul cifrei de afaceri corespunzătoare perioadei 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, contribuabilii recalculează impozitul pe cifra de afaceri aferent perioadei 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală. Pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri, erorile constatate, definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile, care se corectează pe seama rezultatului reportat, pentru elementele cifrei de afaceri corespunzătoare unor ani fiscali anteriori, se iau în calculul cifrei de afaceri a anului pentru care se constată eroarea, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală”, se arată în proiect.

Ce mai prevede proiectul

Proiectul mai prevede că veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari/asociaţi/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

Prin excepție de la prevederile art. 97 alin. (2), în cazul obligațiunilor emise de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României, veniturile din dobânzi plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul contribuabilului în cursul anului fiscal se impun cu o cotă de 10% din suma acestora. Impozitul pe veniturile din dobânzi se calculează de contribuabili pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă potrivit prevederilor art. 122.

Articolul Ordonanța austerității lovește și instituțiile de credit: Vor plăti un impozit suplimentar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La aceasta se adaugă impactul semnificativ al majorării TVA, de la 19% la 21%, dar şi al creşterii acesteia în sectorul ospitalităţii.

În acest context, producătorii cred că piaţa berii se poate contracta cu până la 10% în acest an, în condiţiile în care se află deja la minimul ultimilor 20 de ani.

Creşterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum şi vine într-un context economic fragil.

Potrivit estimărilor actuale, majorarea din luna august ar aduce un plus de 15 milioane de lei (3 milioane de euro) la buget în acest an. Însă acest câştig, unul marginal raportat la contribuţia în ansamblu a sectorului berii, va crea o presiune semnificativă asupra pieţei, aflată deja la pragul critic de 15 milioane de hectolitri în 2024.

Abordare contraproductivă și efecte negative de durată pentru producători

Un nivel mai redus al pieţei berii a fost înregistrat doar în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri. Astfel, în perioada 2013 – 2014, într-un context similar de majorare agresivă a taxării berii, piaţa s-a contractat cu 18%, cu efecte negative asupra locurilor de muncă, a investiţiilor şi a încasărilor la buget.

„Nu credem că un sector sau o economie pot creşte în condiţiile unei predictibilităţi care, în România, nu reuşeşte să depăşească şase luni. Această abordare contraproductivă va avea efecte negative de durată pentru producători, consumatori şi bugetul public, în ciuda aşteptărilor din prezent ale autorităţilor”, a declarat Constantin Bratu, directorul general al asociației, citat de ZIarul Financiar.

România are cel puțin o fabrică de bere in 31 de județe din 41

Sectorul berii susţine direct şi indirect peste 60.000 de locuri de muncă şi contribuie anual cu aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul de stat. Reprezentanţii asociaţiei spun că o scădere a consumului, generată de taxe mai mari, va afecta mai ales producătorii mici, distribuitorii, cultivatorii de materii prime şi segmentul HoReCa. Totodată, consumul va migra în zona ilicită, a produselor nefiscalizate din alcool şi cu riscuri majore pentru sănătatea consumatorilor.

În piaţa berii, producţia locală reprezintă în mod constant 97% din consum. În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere. Totodată, sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul fiscal onest, validat de autorităţile din România, cu zero evaziune fiscală pe întregul lanţ de producţie.

Articolul Berarii României sunt revoltați: Asistăm la cea mai agresivă majorare a taxării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Motociclistul din italia a fost atacat și târât pe o distanță 60 de metri. Lupta ar fi continuat și pe versantul abrupt de pe marginea lacului Vidraru. Potrivit autorităților, la fața locului erau urme de sânge, fragmente de carne, dar și echipamentul de moto al bărbatului, relatează Argeș Expres.

La momentul transmiterii știrii, autoritățile au intervenit pentru a scoate trupul bărbatului din râpă.

Autoritățile au intervenit la fața locului

„În această dimineață (joi, n.r.), jandarmii argeșeni au fost sesizați prin mai multe apeluri SNUAU 112, de către cetățeni aflați în tranzit pe DN7C (Transfăgărășan), cu privire la faptul că un motociclist a fost atatcat de un urs. Forțele de ordine s-au deplasat în zonă, unde au găsit motocicleta folosită de victimă. Jandarmii au delimitat zona de siguranță și au solicitat sprijinul ISU Argeș si IPJ Argeș, totodată, fiind constituită comisia conform prevederilor OUG 81/2021”, transmit autoritățile.

Pentru gestionarea situației de urgență, la fața locului au intervenit pompierii argeșeni cu o autospecială de stingere, dotată cu diferite accesorii, o autospecială de primă intervenție și comandă, o barcă, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat, alături de echipaje ale Salvamont, IJJ și IPJ.

Pentru avertizarea populației, a fost transmis mesaj Ro-Alert în zonă.

Salvatorii au reușit să ajungă în locul unde persoana se afla, dar aceasta nu prezenta semne vitale. Medicul prezent a declarat decesul motociclistului, informează joi ISU Argeș.

Zona în care bărbatul a fost ucis, suprapopulată cu urși

Fondul Cinegetic 5 Arefu, în care s-a petrecut incidentul, este gestionat de Direcția Silvică Argeș și, conform evaluării oficiale din primăvara acestui an, are o populație de 112 exemplare de urs, față de un număr optim estimat de 25, informează Romsilva.

Potrivit sursei citate, de la începutul anului, au fost extrase legal două exemplare, reprezentând cota integrală de prevenție; trei exemplare în baza derogărilor obținute conform legii 242/2024 (intervenții în extravilan) și două exemplare în baza prevederilor OUG 81/2021 (intervenție imediată).

A fost relocată, de asemenea, o ursoaică cu pui, identificată cu comportament agresiv, din zona cetății Poenari.

În zona Transfăgărășanului, Direcția Silvică Argeș a montat peste 20 de panouri de avertizare, inclusiv în limba engleză, în punctele de risc identificate, iar populația de urs este monitorizată permanent de gestionarii fondului.

Reprezentanții Romsilva fac apel la responsabilitate pentru a evita astfel de incidente, îndemnând oamenii să nu hrănească urșii, să nu interacționeze cu aceștia și să nu îi fotografieze.

Regia Națională a Pădurilor va continua să sprijine autoritățile competente în investigarea incidentului și în aplicarea măsurilor necesare.

Articolul Un motociclist din Italia a murit, după ce a fost atacat de un urs pe Transfăgărășan. Romsilva: zona, suprapopulată de urși apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pentagonul a decis, luni, să suspende temporar unele livrări de arme către Ucraina, o măsură luată de Elbridge Colby, șeful politicii Pentagonului, din cauza temerilor legate de scăderea stocurilor americane.

Decizia a luat prin surprindere oficialii din Congres, Departamentul de Stat și aliații europeni, care nu au fost informați în prealabil. Inclusiv susținători ai președintelui Trump au criticat lipsa de coordonare în administrație.

Măsura a ridicat semne de întrebare asupra angajamentului SUA față de sprijinul militar acordat Ucrainei, în contextul în care Trump părea deschis să trimită mai mult ajutor.

Casa Albă și Departamentul de Stat neagă că decizia ar fi fost luată fără informarea conducerii, iar Pentagonul afirmă că continuă să ofere opțiuni solide de sprijin militar Ucrainei, mai scrie Politico.

Articolul Aliații lui Trump, luați prin surprindere de suspendarea livrărilor de arme către Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președinta din Peru, Dina Boluarte, și-a dublat salariul, câștigând puțin peste 10.000 de dolari. Măsura nu a fost primită bine de către populație, 94% dintre peruvieni fiind împotriva unei creșteri salariale pentru șefa statului, scrie Associated Press (AP).

Odată cu această majorare, salariul președintei Boluarte este echivalentul a 31 de salarii minime câștigate în Peru.

Potrivit sursei citate, decizia a fost luată la reuniunea săptămânală a miniștrilor, a declarat secretarul Economiei în cadrul unei conferințe de presă. „A fost stabilită o metodologie care face o comparație a salariilor în dolari ale președinților republicii din 12 țări latino-americane”, a explicat el.

Până la această schimbare, salariul lui Boluarte se afla pe locul 11, devansându-l doar pe cel al omologului din Bolivia.

Creșterea salarială vine într-un context în care Boluarte are o rată de popularitate extrem de mică. Conform unui sondaj național realizat în iunie de firma Datum Internacional și publicat de ziarul El Comercio, Boluarte are o rată de popularitate de 3%, scrie AFP.

Dina Boluarte a devenit președinta țării în anul 2022, după ce Pedro Castillo, predecesorul ei, a fost demis. Ea este vizată de mai multe anchete, inclusiv una pentru că a omis să declare cadouri de bijuterii și ceasuri de lux. Mandatul lui Boluarte se încheie în 2026.

Articolul Președinta unei țări și-a dublat salariul cu un an înainte de a-și încheia mandatul, deși are o rată de popularitate de 2% apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit proiectului, până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

„Persoana fizică care nu a achiziționat începând cu 1 ianuarie 2023 o locuință cu cota redusă de TVA, alta decât cele prevăzute la art. III alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 370/2022, cu modificările ulterioare, poate achiziționa, începând cu data de 1 august 2025, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință cu cota redusă de TVA de 9% conform alin. (1)”, se arată în proiect.

În ce situații se aplică TVA de 9%

Cota redusă de TVA de 9% pentru aceste operațiuni se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, conform condițiilor legale în vigoare la data încheierii actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În „Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA” se înscriu și informațiile din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele prevăzute la alin. (1), autentificate până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea acestora.

Articolul Legea austerității: Cotă redusă de TVA de 9% pentru locuințe, dacă valoarea nu depășește 600.000 de lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul a adăugat că salariul directorului Salrom a fost majorat cu 6.000 de lei după incident. El a mai spus că „va fi o vină partajată între entitățile menționate de raportul Corpului de Control al prim-ministrului, Apele Române, Salrom, ANRM, probabil Conversmin, Ministerul Economiei. Urmează să fie partajată proporția acestui prejudiciu în etapa următoare”.

„Responsabilitatea asta este împărțită. S-a desconsiderat acest risc pur și simplu. Cei care aveau obligația să aibă grijă de zăcământul de acolo, au ajuns, după conducerea acestei companii, au ajuns ca produsul pe care vor să îl protejeze să dispară. Este afectat ireversibil zăcământul de acolo”, a declarat ministrul.

El a adăugat că „în Consiliul de Administrație ale statului român se ascunde detaliul diavolului, zic în continuare același lucru, și o să vedeți în zilele următoare. Sunt consilii de administrație ale căror director câștigă peste 50.000 de lei pe lună”.

„Sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, sunt inacceptabile pentru că nu vorbim de niște criterii de performanță relevante acolo, ci vorbim adesea despre un loc cald pentru care cineva să primească această sumă de bani. Știu că s-ar dori mai repede să se rezolve aceste lucruri, și eu îmi doresc acest lucru, însă ca ministru pot să lucrez cu legea existentă până când ea va fi schimbată și voi propune și schimbarea ei”, a subliniat Miruță.

Articolul Dezastrul de la Praid. Radu Miruță, ministrul Economiei: Este afectat ireversibil zăcământul de acolo apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

CCR neagă informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora judecătorii constituționali aflați la final de mandat în anul 2025 ar fi primit sumele de bani prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

„În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții
Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, potrivit unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, îÎn ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, Secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.

„Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992”, se arată în finalul comunicatului.

Articolul Niciunul dintre judecătorii aflați la final de mandat nu a cerut vreo sumă de bani, spune CCR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El s-a adresat parlamentarilor cu privire la rezultatul summitului NATO de săptămâna trecută, când alianța militară a convenit să crească cheltuielile pentru apărare și securitate, potrivit Reuters. „Aliații și-au împărtășit îngrijorarea cu privire la amenințarea crescândă din partea Rusiei”, a spus el.

Crosetto a mai spus că sprijinul intern al Rusiei pentru războiul din Ucraina, început în 2022, pare să fie intact. Fără a cita o sursă pentru datele sale, el a spus că Rusia a pierdut peste un milion de soldați, inclusiv 200.000 în primele șase luni ale acestui an.

„Cu toate acestea, Rusia a reușit să mobilizeze încă 300.000 în șase luni, fără nicio erodare a consensului intern”, a spus el.

Referindu-se la obiectivele stabilite săptămâna trecută de membrii NATO de a crește cheltuielile de apărare și securitate ca procent din PIB, Crosetto a declarat că Italia a făcut deja unele prevederi în buget și nu va deturna resurse din sănătate sau pensii.

Articolul Ministrul italian al Apărării: Rusia, o amenințare militară tot mai mare pentru membrii NATO în decurs de 5 ani apare prima dată în Mediafax.