Mediafax

Moneda europeană a scăzut pentru a patra zi consucutivă, fiind cotată de Banca Națională la 5,0603 lei. De asemenea, dolarul american, francul elvețian și lira sterlină s-au depreciat până la 4,2917 lei, respectiv 5,4141 lei și 5,8612 lei.

Gramul de aur a fost evaluat în scădere față de ziua anterioară, la 461,6576 lei.

Unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a scăzut până la 5,9068 lei.

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate joi de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul: 

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, a precizat BNR.

Articolul Curs valutar 3 iulie 2025. Euro a scăzut din nou. Curs euro-leu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe fondul noilor reglementări europene și al presiunii crescânde din partea investitorilor, instituțiilor financiare și autorităților contractante, certificarea ESG devine un element strategic pentru orice organizație care dorește să rămână competitivă, eligibilă și credibilă.

Un cadru profesional, validat de principala organizație Smart City din România

Metodologia de certificare este dezvoltată integral de ARSC, în colaborare cu experți din domeniul ESG, guvernanță publică și sustenabilitate. Ea are la bază 27 de indicatori structurați pe cei trei piloni ESG: Mediu, Social și Guvernanță, analizați într-o platformă digitală dedicată, cu validare umană din partea echipei ARSC.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21079

Articolul Certificarea ESG oferită de ARSC: Un avantaj strategic pentru companiile care vor să performeze, să atragă investiții, finanțări și să câștige licitații apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legende ale fotbalului, precum Gary Neville și Jamie Carragher, și-au exprimat, de asemenea, condoleanțele. Neville a transmis gânduri bune familiei, în timp ce Carragher a vorbit despre o veste devastatoare și a transmis condoleanțe familiei, soției lui Diogo și copiilor lor.

Ronaldo, coechipier cu Jota la echipa națională, s-a declarat devastat și a deplâns dispariția bruscă a acestuia la doar 28 de ani.

„Nu are sens. Abia făcusem parte din echipa națională împreună, abia te căsătoriseși. Familiei tale, soției și copiilor tăi, le transmit condoleanțele mele și le doresc toată puterea din lume. Știu că vei fi mereu cu ei. Odihniți-vă în pace, Diogo și André. O vom simți cu toții” a scris Ronaldo pe rețelele de socializare.

Rúben Neves, fost coleg atât la Porto, cât și la națională, a subliniat că Jota nu va fi uitat niciodată

UEFA și Federația Portugheză de Fotbal au solicitat un moment de reculegere înaintea meciurilor Euro Feminin, în memoria lui Diogo și a fratelui său. Cluburi importante, precum Liverpool, Porto, Manchester United și Everton, au transmis mesaje de condoleanțe, subliniind durerea pierderii unui membru al comunității fotbalistice.

Diogo Jota s-a remarcat nu doar prin golurile sale decisive și energia sa pe teren, ci și ca o personalitate respectată, după cum a menționat Federația Portugheză de Fotbal. Reacțiile emoționante ale unor figuri marcante ca Ronaldo, Neville, Carragher și Neves evidențiază impactul uman al lui Jota, dincolo de talentul său fotbalistic.

Fotbalul plânge pierderea unui talent și a unui om deosebit. Diogo Jota va rămâne mereu viu în amintirea tuturor celor care l-au cunoscut și admirat.

Articolul Fotbalul în doliu. „Nu are sens” a transmis cu inima frântă Cristiano Ronaldo apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu anunță că vor urma restructurări de personal la nivelul agențiilor din subordine, iar la Romsilva va fi redus numărul de directori. Mulți dintre angajații de la birouri vor fi mutați pe alte posturi și vor fi trimiși să lucreze pe teren

Diana Buzoianu care a preluat Ministreul Mediului în urmă cu mai puțin de două săptămâni a anunțat, într-o intervenție la postul Digi TV că a cerut deja de la toate instituțiile subordonate bugetele și organigramele. În perioada următoare va avea câte o discuție pe fiecare subordonată în parte a vedea cum va să fie eficientizat bugetul. De asemenea ministrul spune că mulți dintre angajații de la birouri vor fi trimiși să lucreze pe teren.

„O să venim, evident, cu reduceri acolo unde nu sunt justificate cheltuielile și o să venim inclusiv, repet, din punctul meu de vedere, cu reforma reală ce se va întâmpla în momentul în care vom duce oameni din birouri care nu au ce să mai facă acolo decât să plimbe o hîrtie, două cărție în stânga și în dreapta și vom elibera acele posturi ca să ducem oameni în teren, acolo unde oamenii muncesc de dimineața până seara și unde au nevoie să se mai alăture oamenii care să muncească alături de ei. Deci asta înseamnă o reformă”, a declarat Diana Buzoianu.

Și șefii de la Romsilva nu au motive de îngrijorare. Ministrul Mediului spune că Regia va face obiectul unei restucturări la nivel de conducere.

„Este o parte de reorganizare pe Romsilva unde îmi doresc să fie tăiat numărul drastic, tăiat numărul de directori, dar nu doar asta. Îmi doresc să fie și criterii de performanță mult mai clare, stabilite pentru acești oameni, să fie îndreptate anumite lucruri care au fost inclusiv arătate de Curtea de Conturi, că nu se întâmplă bune. Am avut o discuție punctuală și suntem spre terminarea pachetului pentru reforma Romsilva, adică ceea ce pentru mine este absolut prioritatea”, a mai spus ministrul.

Diana Buzoianu recunoaște că în momentul de față nu există o analiză pe numărul de angajați, pentru că timpul a fost prea scurt. Ea a preluat mandatul de ministru în urmă cu foarte puțin timp.

Articolul Ministrul Mediului: Vom duce oameni din birouri, pe teren. Numărul de directori Romsilva va fi redus apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Canalele militare neoficiale ruse și ucrainene de Telegram au anunțat anterior că Gudkov a fost ucis împreună cu alți 10 militari într-un atac ucrainean asupra unui post de comandă din Korenevo, în regiunea Kursk, care se învecinează cu Ucraina.

Gudkov este unul dintre cei mai înalți ofițeri militari ruși uciși de Ucraina de la începutul războiului, în 2022. Kozhemyako, care a declarat că a vorbit mult cu Gudkov de-a lungul anilor, a transmis că acesta a fost ucis „îndeplinindu-și datoria de ofițer”, și și-a exprimat condoleanțele față de rudele celor morți.

„Când a devenit șef adjunct al Marinei, el nu a încetat să viziteze personal pozițiile pușcașilor noștri marini”, a declarat Kozhemyako pe Telegram.

Gudkov primise premii pentru curajul său în acțiunile militare împotriva Ucrainei și fusese acuzat de Kiev de crime de război. Președintele rus Vladimir Putin l-a numit comandant-șef adjunct al Marinei în martie, potrivit unei declarații de pe site-ul Kremlinului.

Articolul Șeful adjunct al Marinei ruse a fost ucis într-un atac ucrainean apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Documentul exprimă un profund dezacord față de Ordonanța de Urgență ce prevede tăieri salariale și reducerea formelor de sprijin financiar pentru angajații din cultură.

Semnatarii atrag atenția că aceste măsuri vin într-un context economic deja apăsător, marcat de eliminarea plafonării prețurilor la energie, creșterea prețurilor la combustibil și alimente, dar și de reducerea valorii tichetelor de vacanță. Totodată, în proiectul ordonanței nu există nicio garanție că sporul de 15% din salariul de bază va fi reintrodus după decembrie 2026.

„Se dorește falimentarea instituțiilor de cultură din România? Se dorește suprimarea programată și lentă a teatrului, muzicii, artei, memoriei culturale și educației prin cultură?”, se întreabă autorii scrisorii.

În document se arată că măsurile nu afectează doar artiștii

Întregul personal tehnic și administrativ din instituțiile de cultură, deja salarizat la limita subzistenței. De asemenea, primăriile solicită teatrelor să-și reducă cheltuielile la 65% din bugetul alocat, ceea ce lasă practic imposibilă desfășurarea de proiecte culturale sau plata colaboratorilor.

Criticile vizează și lipsa de consultare reală cu actorii din domeniu și absența unei înțelegeri profunde a rolului culturii în societate. Autorii fac apel la liderii guvernamentali să înțeleagă că „arta, cultura și educația nu sunt un moft, ci piloni ai unei societăți democratice și echilibrate”.

Scrisoarea se încheie cu un apel ferm adresat Ministrului Culturii de a revizui ordonanța și de a exclude sectorul cultural din pachetul de austeritate, reamintind că în momentele-cheie ale României, cultura a fost solidară și activă în susținerea valorilor europene și democratice.

Articolul Scrisoare deschisă adresată Guvernului: Cultura nu este un lux, ci o necesitate! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un fost președinte al CCR spune că inițiativa este neconstituțională.

Senatorul SOS România, Ninel Peia, a depus un proiect de lege care prevede că, în caz de mobilizare, stare de asediu sau război, parlamentarii ar avea aceleași obligații militare ca orice cetățean și ar putea fi mobilizați conform legii. Inițiativa modifică articolul 26 din Legea 96/2006, care în prezent exclude mobilizarea parlamentarilor pe durata mandatului, conform gandul.ro.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, consideră însă că propunerea este „o nebunie”. El a explicat că, potrivit Constituției, Parlamentul trebuie să rămână convocat pe toată durata stării de război, fiind responsabil cu gestionarea situației. Prin urmare, mobilizarea parlamentarilor ar fi neconstituțională.

Proiectul va intra cel mai probabil în dezbatere în septembrie, când parlamentarii revin din vacanță.

Articolul Parlamentarii, propuși pentru mobilizare în caz de război. Fost președinte CCR: „E neconstituțional” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Peste 470 de elevi care au susținut anul acesta Evaluarea Națională au obținut nota 10. Și mai mulți, peste 900, au luat nota 10 la examenul la matematică. Au obținut medii mai mari sau egale cu 5 un număr de 126.495 de elevi, ceea ce reprezintă 83,1% dintre elevii înscriși.

Rezultatele înregistrate în sesiunea iunie 2025 a Evaluării Naționale (EN VIII) au fost publicate joi, anunță Ministerul Educației. Rezultatele sunt disponibile pe site-ul dedicat, pe site-urile inspectoratelor școlare județene și în unitățile de învățământ/centrele de examen.

Examenul a fost susținut de 152.233 de absolvenți ai clasei a VIII-a (din totalul celor 159.229 de absolvenți înscriși), context care a generat o rată de participare de 95,6%, situată, practic, la aceleași valori consemnate în ultimii 5 ani.

Au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) 126.495 de elevi (83,1%).

La Limba și literatura română, 131.849 de elevi (86,4%) au obținut note mai mari sau egale cu 5 (cinci). Dintre ei, 474 de elevi au primit nota 10 (zece).

La Matematică, 116.251 de elevi (76,3%) au fost notați cu note mai mari sau egale cu 5. Lucrările a 919 elevi au fost notate cu 10 (zece).

La Limba şi literatură maternă, 8.361 de elevi (92,3%) au obținut note mai mari sau egale cu 5. Dintre ei, 130 de elevi au obţinut nota 10 (zece).

„16,9% dintre elevi (25.738) au obținut medii sub 5 (25,5% în anul 2024, 23,8% în anul 2023 și 17,7% în anul 2022). Au fost eliminați pentru fraudă/tentativă de fraudă 3 elevi (lucrările lor au fost notate cu 1, conform metodologiei)”, transmite Ministerul Educației.

Rezultatele au fost afișate/publicate pe baza codului unic alocat și comunicat fiecărui candidat, în acord cu prevederile specifice din Regulamentul general privind protecția datelor personale (GDPR).

Lista mediilor de 10, pe județe

• Alba – 0
• Argeș – 0
• Arad – 0
• Bucureşti – 29
• Bacău – 1
• Bihor – 3
• Bistriţa-Năsăud – 0
• Brăila – 1
• Botoşani – 0
• Braşov – 4
• Buzău – 1
• Cluj – 3
• Călăraşi – 0
• Caraş-Severin – 0
• Constanța – 6
• Covasna – 0
• Dâmbovița – 1
• Dolj – 2
• Gorj – 2
• Galați – 1
• Giurgiu – 0
• Hunedoara – 0
• Harghita – 0
• Ilfov – 2
• Ialomița – 0
• Iași – 7
• Mehedinți – 0
• Maramureș – 0
• Mureş – 0
• Neamț – 0
• Olt – 1
• Prahova – 1
• Sibiu – 2
• Satu-Mare – 0
• Sălaj – 0
• Suceava – 0
• Tulcea – 0
• Timiş – 3
• Teleorman – 2
• Vâlcea – 1
• Vrancea – 1
• Vaslui – 1

Lucrările scrise pot fi vizualizate joi, între orele 14:00 – 18:00, interval în care pot fi depuse și contestațiile. Acest proces se derulează și în perioada 4 – 5 iulie.

Elevii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, potrivit procedurii aprobate de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, elevii trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor, însă în situația în care se optează pentru contestarea notei/notelor, elevii completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că sunt informați cu privire la faptul că nota rezultată în urma reevaluării poate modifica nota inițială, prin creștere sau descreștere, după caz. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Articolul Rezultate Evaluarea Națională. Peste 470 de note de 10 la limba română și peste 900 la matematică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, forțele de ordine din Serbia au intervenit în forță în noaptea de miercuri spre joi pentru a dispersa protestele studențești și blocajele stradale din mai multe orașe, inclusiv Belgrad, Novi Sad, Nis și Novi Pazar.

Autoritățile au anunțat că au reținut 79 de persoane, în majoritate studenți, și au respins acuzațiile de brutalitate polițienească.

Studenții organizatori au acuzat forțele de ordine că au intervenit violent împotriva manifestanților pașnici, iar martori citați de presa locală au relatat că jandarmii i-au lovit pe protestatari cu bastoane și scuturi.

Patru studenți au fost spitalizați, unul dintre aceștia cu clavicula fracturată.

Ministerul de Interne a anunțat că patru polițiști au fost răniți, iar un vehicul de intervenție a fost avariat.

Într-un comunicat, instituția a precizat că forțele de ordine „au acționat în conformitate cu legea”.

Tensiunile s-au amplificat în Serbia după protestul masiv de sâmbătă din Belgrad, la care au participat zeci de mii de persoane care au cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Protestul s-a încheiat cu confruntări între protestatari și poliția antidisturbance.

Președintele Aleksandar Vucic a refuzat să convoace alegeri anticipate, în ciuda celor peste opt luni de proteste constante, declanșate în noiembrie anul trecut după prăbușirea acoperișului unei gări renovate din Novi Sad, accident soldat cu 16 morți și suspiciuni de corupție și neglijență.

Articolul 79 de protestatari arestați în Serbia. Manifestațiile împotriva lui Vucic continuă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit proiectului Legii austerității, impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

Tot în proiectul pus în transparență se arată că instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv și 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

„Prin excepție, pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri aferent perioadei 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv, cota de impozitare de 4%, se aplică asupra cifrei de afaceri prevăzută la alin. (2) realizată începând cu data de 1 iulie 2025. În situația în care în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv se efectuează operațiuni, potrivit reglementărilor contabile, care determină creșterea/diminuarea elementelor care au fost luate în calculul cifrei de afaceri corespunzătoare perioadei 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, contribuabilii recalculează impozitul pe cifra de afaceri aferent perioadei 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală. Pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri, erorile constatate, definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile, care se corectează pe seama rezultatului reportat, pentru elementele cifrei de afaceri corespunzătoare unor ani fiscali anteriori, se iau în calculul cifrei de afaceri a anului pentru care se constată eroarea, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală”, se arată în proiect.

Ce mai prevede proiectul

Proiectul mai prevede că veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari/asociaţi/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

Prin excepție de la prevederile art. 97 alin. (2), în cazul obligațiunilor emise de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României, veniturile din dobânzi plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul contribuabilului în cursul anului fiscal se impun cu o cotă de 10% din suma acestora. Impozitul pe veniturile din dobânzi se calculează de contribuabili pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă potrivit prevederilor art. 122.

Articolul Ordonanța austerității lovește și instituțiile de credit: Vor plăti un impozit suplimentar apare prima dată în Mediafax.