Mediafax

Monica Seles, una dintre cele mai mari jucătoare din istoria tenisului, cu nouă titluri de Grand Slam și un loc binemeritat în International Tennis Hall of Fame, a povestit în premieră despre diagnosticul primit în urmă cu trei ani: miastenia gravis.

„Jucam cu niște copii sau cu membrii familiei și ratam mingea. Eram ca….da, văd două mingi. Acestea sunt simptome pe care nu le poți ignora”, a povestit Seles într-un interviu publicat marți de Associated Press.

„Mi-a luat mult timp să accept și să vorbesc deschis despre asta, pentru că îmi afectează viața de zi cu zi destul de mult”.

Momentul diagnosticului… „un nou reset”

În vârstă de 51 de ani acum, fosta campioană, a explicat că nu auzise niciodată de această boală înainte de diagnostic. Primele semne au fost vederea dublă și slăbiciunea la nivelul brațelor și picioarelor: „Chiar și să îmi usuc părul devenise foarte dificil.”

Pentru Seles, momentul în care a fost diagnosticată cu boala este „un nou reset” în viață, după alte provocări majore: plecarea din Iugoslavia la doar 13 ani, ascensiunea bruscă în topul tenisului mondial și episodul traumatizant din 1993, când a fost înjunghiată de un spectator în timpul unui meci la Hamburg.

„Indiferent cum sare mingea, mă adaptez”

„A trebuit să fac un reset total de mai multe ori în viață. După atac, felul în care m-au primit fanii la US Open nu-l voi uita niciodată. Și acum, cu această boală, fac același lucru: mă adaptez. Mingea sare și trebuie doar să te adaptezi. Asta fac și acum”, a spus Monica Seles.

Tenismena își dorește ca prin povestea sa să crească gradul de conștientizare asupra miasteniei gravis, o boală autoimună rară în care sistemul imunitar atacă conexiunile dintre nervi și mușchi, ducând la slăbiciune musculară, adesea mai pronunțată după efort și ameliorată de odihnă.

Afecțiunea poate afecta vederea, vorbirea, capacitatea de a mesteca, de a înghiți sau chiar de a respira, iar simptomele variază în intensitate de la o zi la alta.

De la diagnostic la motivație

Pentru a-și transmite mesajul, Seles colaborează cu o companie de imunologie din Țările de Jos, în cadrul campaniei Go for Greater. Campania include mărturii ale celor afectați, informații medicale validate și evenimente de sensibilizare, cu scopul de a reduce izolarea resimțită de bolnavi și de a stimula sprijinul comunității medicale și publice.

Boala este nevindecabilă, dar poate fi controlată prin tratamente care reduc slăbiciunea musculară și previn complicațiile. Printre cei care au suferit de miastenia gravis se numără actrița Suzanne Rogers, marele maestru de șah Henrique Mecking, actorul Sir Laurence Olivier și magnatul grec Aristotle Onassis, iar exemplele lor arată că viața și cariera pot continua chiar și în fața unei boli atât de provocatoare.

Articolul Monica Seles, despre lupta sa cu o boală gravă: „Trebuie să te adaptezi mereu” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prima reacție a lui Nicusor Dan la întâlnirea lui Trump cu Putin, din Alaska

Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă, transmite președintele Nicușor Dan înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin.

Radu Carp despre întâlnirea Trump-Putin: Vladimir Putin vrea să câștige doar timp

Întâlnirea de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin nu va duce la progrese concrete privind încheierea Războiului din Ucraina, ci va crea breșe în unitatea Occidentului, spune pentru MEDIAFAX prof. univ. dr. Radu Carp.

Forțele ruse lansează un atac brusc în estul Ucrainei

Forțele ruse au lansat o ofensivă bruscă în estul Ucrainei, în apropierea orașului minier Dobropillia, într-o mișcare care ar putea avea scopul de a crește presiunea asupra Ucrainei pentru a ceda teritoriu, potrivit Reuters.

Șeful diplomației estoniene: „Nu putem repeta greșelile din 1938. Ucraina trebuie să-și decidă singură viitorul”

Estonia cere fermitate față de agresori, sprijin deplin pentru Ucraina și ajutor urgent pentru Gaza, avertizând că „greșelile din 1938 nu trebuie repetate”.

Orban refuză să semneze o declarație comună a UE de susținere a Ucrainei înainte de summitul Trump-Putin

Declarația a venit după ce Donald Trump a dezvăluit că s-a consultat cu Viktor Orban înainte de întâlnirea sa cu Vladimir Putin.

Firma ucraineană de apărare Frontline integrează lansatorul de grenade cu platforma robotică estonă.

Compania ucraineană de apărare Frontline a încheiat un parteneriat cu producătorul estonian Milrem Robotics pentru a integra sisteme de arme cu vehicule terestre fără pilot, efectuând cu succes teste de lansare a echipamentelor în Ucraina, a anunțat Frontline.

Kallas afirmă că UE va pregăti al 19-lea pachet de sancțiuni, în contextul în care Rusia continuă să respingă armistițiul.

„În măsura în care Rusia nu a fost de acord cu un armistițiu complet și necondiționat, nici măcar nu ar trebui să discutăm despre concesii”, a declarat Kaja Kallas.

Atacurile rusești au ucis 3 persoane și au rănit 29 în Ucraina în ultima zi.

Rusia a atacat Ucraina cu 48 de drone și momeli de tip Shahed, precum și cu patru rachete balistice Iskander-M sau nord-coreene KN-23, a raportat Forțele Aeriene.

Corpul de elită Azov s-a desfășurat în sectorul Pokrovsk pe fondul avansurilor rusești în regiunea Donețk

Corpul 1 Azov a descris situația de-a lungul axei Pokrovsk ca fiind „complexă și dinamică”, trupele rusești încercând să avanseze.

„Niciun semn” că Rusia se pregătește să pună capăt războiului, spune Zelenski înaintea summitului Trump-Putin

„Nu există niciun semn că rușii au primit semnale pentru a se pregăti pentru situația postbelică. Dimpotrivă, își mișcă trupele și forțele în așa fel încât să lanseze noi operațiuni ofensive.”

Rafinăria de petrol din Saratov, din Rusia, și-a oprit operațiunile după atacul cu drone din Ucraina, relatează Bloomberg

Rafinăria, deținută de Rosneft, a fost avariată într-un atac cu drone pe 10 august. Este a treia rafinărie rusească care suspendă producția în această lună din cauza atacurilor ucrainene, scrie Kiyv Independent.

Forțele rusești au perforat apărarea ucraineană din regiunea Donețk, ocolind fortificațiile, afirmă un grup de monitorizare

Forțele rusești au avansat spre autostrada Dobropillia-Kramatorsk din regiunea Donețk, ocupând poziții în așezările din apropiere pentru a sprijini operațiuni ofensive ulterioare.

Finlanda acuză echipajul petrolierului din Marea Baltică de legături cu Rusia pentru deteriorarea cablurilor submarine

Autoritatea Națională de Procuratură din Helsinki i-a pus sub acuzare pe căpitanul și doi dintre primii ofițeri ai navei Eagle S, un petrolier înmatriculat în Insulele Cook, despre care se crede că face parte dintr-o „flotă din umbră” care transportă petrol rusesc, încălcând sancțiunile internaționale.

Un acord la întâlnirea Putin-Trump este puțin probabilă: SUA, Rusia și Ucraina au opinii diferite asupra unor chestiuni cheie

În timp ce președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, se pregătesc pentru o întâlnire bilaterală pe 15 august în Alaska, obiectivele SUA, Rusiei și Ucrainei par să se contrazică.

„La sfârșitul acelei întâlniri, probabil în primele două minute, voi ști exact dacă se poate face sau nu o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor pe 11 august.

Experții spun că summitul organizat în grabă cel mai probabil nu va reuși să-i aducă pe Trump, Putin și președintele Volodimir Zelenski la un acord privind un armistițiu complet , darămite un acord de pace.

Rusia a exprimat în repetate rânduri revendicări maximaliste, cum ar fi recunoașterea de jure a teritoriilor ucrainene anexate ilegal și retragerea trupelor ucrainene din zonele pe care țara le controlează încă.

La întâlnirea cu Trump, Putin urmează să propună Kievului să își retragă trupele din regiunile Donețk și Luhansk, potrivit unei surse din cadrul biroului președintelui Ucrainei, care a vorbit sub condiția anonimatului. Conform propunerii, Rusia și-ar retrage apoi trupele din regiunile Harkov și Sumi.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1266. „Niciun semn” că Rusia se pregătește să pună capăt războiului, spune Zelenski înaintea summitului Trump-Putin. apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă”, scrie pe X Nicușor Dan.

El afirmă că a semnat, împreună cu ceilalți lideri europeni, declarația comună care afirmă fără echivoc: pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul.

„Vom continua să susținem Ucraina, împreună cu partenerii europeni și transatlantici, pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor care stau la baza proiectului european”, încheie șeful statului.

Liderii UE fac apel la Trump să apere interesele Europei. Ungaria nu a semnat documentul

Liderii UE au emis marți dimineață o declarație prin care fac apel la președintele SUA, Donald Trump, să apere interesele de securitate ale Europei. Ungaria nu a semnat documentul.

Declarația comună a țărilor UE a apărut cu câteva zile înainte de întâlnirea din Alaska, a lui Trump cu Putin. La întâlnire nu au fost invitați liderii europeni și nici președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. De asemenea, europenii au respins ideea lui Trump privitoarea la cedarea de către Ucraina a unor teritorii.

În declarația de marți dimineața, liderii europeni au arătat că „salută eforturile președintelui Trump de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, dar au transmis că pentru ei, „calea către pacea în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, potrivit AP.

„O pace justă și durabilă, care aduce stabilitate și securitate, trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv principiile independenței, suveranității, integrității teritoriale și faptul că frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, au spus liderii UE.

Articolul Prima reacție a lui Nicusor Dan la întâlnirea lui Trump cu Putin, din Alaska apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În numai 8 zile de subscriere, românii au investit peste 1,5 miliarde de lei, în cadrul ultimei ediții FIDELIS, de subscriere a obligațiunilor de stat, a anunțat marți Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Aproape 17.300 de investitori au cumpărat obligațiuni în cadrul ediției FIDELIS deschise în prima parte a lunii august.

În cadrul ediției FIDELIS, românii care și-au dorit să investească bani în obligațiuni de stat au avut posibilitatea de a alege să subscrie titluri de stat în lei sau în euro pe mai multe perioade de timp. O noutate recent introdusă a fost subscrierea pe o perioadă de 10 ani, variantă care a fost aleasă de mulți investitori români, fiind atrase subscrieri de peste 589 de milioane de lei, potrivit Ministerului Finanțelor.

„Rezultatele de până acum confirmă că titlurile de stat FIDELIS rămân un instrument de economisire sigur și atractiv pentru români. Peste 1,5 miliarde de lei au fost investiți în doar câteva zile, ceea ce arată nu doar încrederea în statul român, ci și interesul crescut pentru planificare financiară pe termen mediu și lung. Ne bucură să vedem că tranșa dedicată donatorilor de sânge atrage, în continuare, o participare semnificativă — o dovadă că solidaritatea și investiția pot merge mână în mână.” a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

În cadrul ediției FIDELIS, donatorii de sânge au avut parte de beneficii, datorită parteneriatului dintre Ministerul Finanțelor și „Morning Glory cu Răzvan Exarhu”  și Rock FM. În cadrul acestei ediții, peste 3.000 de donatori au investit peste 100 de milioane de lei, cu o dobândă de 8,20%, dar și 5,7 milioane de lei, cu o dobândă de 4,10%. Ei au beneficiat de o dobândă mai mare cu un procent de 1% decât cea oferită pentru emisiunile clasice cu scadența la 2 ani.

Cele mai populare variante de subscriere

Cele mai populare tipuri de emisiuni în rândul românilor care au ales să învestească în cadrul programului FIDELIS au fost:

• emisiunea în lei, cu scadența de 2 ani, dobânda de 7,20%, cu un total de peste 309 de milioane lei investiți prin 3941 ordine;
• emisiunea în euro, cu scadența la 10 ani, dobânda de 6,50%, cu o sumă totală investită de peste 117 milioane de euro, echivalentul a peste 589 milioane de lei, plasată prin 4.814 ordine.

Potrivit Ministerului Finanțelor, emisiunea în lei, cu scadența la 4 ani și dobânda de 7,65%, a strâns un interes de peste 48 milioane lei, plasate prin 788 ordine. Tot în lei, emisiunea cu scadența la 6 ani și dobânda de 7,90%, a cumulat peste 92 milioane lei, plasate prin 1461 ordine.

În ceea ce privește emisiunea în euro, cu scadența de 2 ani și dobânda de 3,10%, investitorii au plasat peste 34 milioane euro, echivalentul a peste 170 milioane lei, plasate în 1491 ordine în timp ce emisiunea cu scadența de 5 ani și dobândă de 5.25%, a strand peste 37 milioane euro prin 1679 ordine.

Românii care își doresc să investească în obligațiuni de stat trebuie să știe că valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Românii care își doresc să subscrie obligațiuni la stat o pot face și în cadrul ediției TEZAUR.

Articolul Peste 17.000 de români au investit în obligațiuni în cadrul ediției FIDELIS de la începutul lunii august apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Avioane și tancuri israeliene au continuat să bombardeze peste noapte cartierele estice ale orașului Gaza, provocând moartea a cel puțin 11 persoane, au declarat marți martori și medici, citați de Reuters. Între timp, un lider de rang înalt al Hamas, Khalil Al-Hayya, este așteptat la Cairo pentru discuții menite să reînvie un plan de încetare a focului sprijinit de Statele Unite.

Armata israeliană promite mai puține victime civile

„Forțele noastre iau măsuri de precauție pentru a reduce la minimum victimele civile”, a transmis armata israeliană, precizând că analizează rapoartele privind victimele.

Negocierile indirecte dintre Israel și Hamas s-au blocat la sfârșitul lunii iulie, părțile acuzându-se reciproc de lipsa progresului asupra propunerii americane ce include un armistițiu de 60 de zile și eliberarea ostaticilor.

Premierul Benjamin Netanyahu pregătește o nouă ofensivă pentru preluarea completă a controlului asupra orașului Gaza, plan care a stârnit critici interne și internaționale. „Această operațiune ar putea pune în pericol ostaticii și ar putea deveni o capcană mortală pentru soldații noștri”, a avertizat șeful statului major israelian.

Ofensiva Israelului ar putea fi și tactică de negociere

În ultimele 24 de ore, cinci persoane, inclusiv doi copii, au murit de foame și a malnutriției severe, ridicând bilanțul acestor decese la 227, dintre care 103 copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Israelul contestă aceste cifre, susținând că sunt exagerate.

Mediatorii din Egipt și Qatar continuă să spere la un progres. „Decizia Israelului de a anunța noul plan de ofensivă poate să nu fie o simplă stratagemă, ci și un mijloc de a readuce Hamas la masa negocierilor”, a declarat un diplomat arab implicat în discuții.

Războiul, declanșat pe 7 octombrie 2023 după atacul Hamas în care 1.200 de israelieni au fost uciși și 251 luați ostatici, a lăsat peste 61.000 de palestinieni morți și a transformat mare parte din enclavă în ruine.

Articolul Israel a bombardat din nou Gaza. La Cairo se caută soluții pentru un armistițiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacul are loc în contextul în care președinții SUA și Rusiei se pregătesc să se întâlnească în Alaska.

Harta de război DeepState a Ucrainei a arătat marți că forțele ruse au avansat rapid până la 10 kilometri în două direcții în ultimele zile, ca parte a eforturilor lor de a prelua controlul total asupra regiunii Donețk din Ucraina.

Potrivit DeepState, forțele ruse au avansat în apropierea a trei sate pe o secțiune a liniei frontului asociată cu cele două bastioane ucrainene cheie, Pokrovsk și Kostyantynivka.

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin, se vor întâlni vineri în Alaska și vor discuta despre un posibil acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Potrivit unor informații neconfirmate din presă, Putin i-ar fi spus lui Trump că vrea ca Ucraina să cedeze partea din regiunea Donețk pe care Rusia nu o controlează.

Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la evoluția situației pe câmpul de luptă. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, a declarat că doar grupuri mici au pătruns în liniile defensive și că acest lucru nu reprezintă o breșă.

Articolul Forțele ruse lansează un atac brusc în estul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fondul suveran al Norvegiei, evaluat la 1900 miliarde de dolari și administrat de Norges Bank Investment Management, divizia de investiții internaționale a Băncii Centrale a Norvegiei, , și-a diminuat în prima jumătate a lui 2025 participațiile în giganți ai industriei petroliere precum Exxon Mobil Corp, Shell Plc, Chevron Corp, BP Plc și TotalEnergies SE.

Potrivit datelor publicate marți pe site-ul instituției, citate de Bloomberg, participația în Exxon a scăzut la 1,32% de la 1,46%, iar cea în Shell – a doua cea mai mare deținere energetică a fondului, la 2,55% de la 2,78%. „Pozițiile în Chevron, BP Plc și TotalEnergies SE au fost toate reduse”, se arată în raportul semestrial al Norges Bank Investment Management.

Prețul petrolului dictează ajustările portofoliului

În pofida acestor vânzări, acțiunile deținute în sectorul energetic au generat un randament de 6,3% în primele șase luni ale anului. Totuși, sectorul reprezintă doar 2,9% din portofoliul de acțiuni al fondului, care deține în total circa 1,5% din acțiunile listate la nivel global.

Reducerea vine ca urmare a scăderii prețurilor petrolului în prima jumătate a anului, influențată de „politicile comerciale ale președintelui Donald Trump” și de deciziile OPEC+ de a crește cotele de producție, ceea ce „a ridicat temeri legate de un posibil exces de ofertă”. În plus, fondul, care „este în mare măsură un urmăritor de indice bursier”, își ajustează portofoliul pentru a reflecta schimbările de pondere ale sectorului energetic în indicii globali.

Peste două treimi din activele portofoliului sunt plasate în acțiuni, toate în afara Norvegiei.

Articolul Cel mai mare fond suveran din lume renunță la o parte din acțiunile în sectorul energetic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am lansat zilele trecute un apel la unitate între toate partidele proeuropene din București. Este evident că, în absența unei candidaturi comune, cu o bază politică de susținere de 25-35%, blocul izolaționist pleacă cu prima șansă. Din păcate, aproape în fiecare zi se mai anunță un nou pretendent la Primăria Generală. Din păcate, fragmentarea masivă apare pe zona proeuropeană”, a spus Burduja într-o postare pe Facebook.

Sebastian Burduja consideră că cel mai bun scenariu pentru București este desemnarea unui candidat unic din partea coaliției de guvernare, având în vedere alegerile într-un singur tur. El susține că această variantă este responsabilă și așteptată de bucureștenii care își doresc o Capitală modernă. Burduja propune organizarea de alegeri primare, după modelul democrațiilor occidentale, ca metodă transparentă de selectare a celui mai bun candidat.

„Supun dezbaterii propunerea de a organiza alegeri primare deschise pentru Primăria Generală. Bucureștiul ar deveni primul oraș din România, din câte cunosc, care utilizează acest instrument. Candidați din toate partidele proeuropene se înscriu în competiție și încep dezbateri, discuții cu cetățenii, prezentări, interviuri — campania pentru alegerile primare. Totul bazat pe un calendar și un regulament clare”, mai precizează fostul Ministru al Energiei.

Burduja propune organizarea unor alegeri primare deschise, cu 45 de zile înainte de locale, pentru desemnarea candidatului unic al alianței proeuropene. Participanții s-ar înregistra în prealabil, pentru a evita votul multiplu, iar votul ar putea fi fizic sau online, printr-un sistem securizat și transparent. El spune că acest mecanism ar unifica votul alianței, ar implica mai mult cetățenii și ar stimula competiția pe idei, nu doar pe notorietate, precizând că inițiativa este pentru binele orașului, nu în interes personal.

„Aștept păreri constructive din partea bucureștenilor (și nu numai), iar din partea forțelor politice proeuropene din București îmi doresc responsabilitate și unitate. Sunt lucrurile de bază pe care ni le cer românii. Nu e loc și nici timp de orgolii inutile”, a încheiat Burduja.

Sâmbătă el a propus selectarea în urma unor „sondaje de opinie clare”.

„E momentul, acum mai mult ca oricând, de minți limpezi și judecăți lucide. Sondaje de opinie clare, iar candidatul cu cea mai mare credibilitate, indiferent de culoare, să intre în cursă cu o bază de pornire de 25-35%. PNL București își dorește o administrație liberală la Capitală și avem încredere că putem propune variante bune pentru bucureșteni. Dar nu am dus niciodată și nu vom duce lupte de orgolii mărunte, pentru că miza este prea mare. Suntem gata să discutăm deschis, cu cifrele pe masă. Totul ține de o logică elementară. Vrem un primar general care să țină direcția corectă, către Vest, nu către Est, pentru București și pentru România”, afirma el.

Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a candidat la funcția de primar general, la ultimele alegeri, și a obținut 7,77% din voturi.

Articolul Burduja revine și propune alegeri primare deschise pentru desemnarea unui candidat unic la PMB apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am cerut ANAF să demareze controale de integritate în cazul unor jucători de dimensiune economică semnificativă, asupra cărora persistă situații de tergiversare a plății obligațiilor fiscale, cu suspiciuni de fraudă semnalate inclusiv de Curtea de Conturi”, a anunțat, marți, ministrul.

El a detaliat situația unor cazuri concrete, menționând un producător local de țigări cu datorii totale ce depășesc 600 milioane lei, din care peste 300 milioane lei provin din neplata accizelor, inclusiv dobânzi și penalități.

„Decizii succesive de eșalonări, restructurări, înlesniri și amânări la plată, ce datează de mulți ani, plus suspendări și contestări obținute în instanțe, în condiții cel puțin discutabile”, a spus Nazare.

În unele cazuri, a explicat ministrul, situația a ajuns până la intrarea în concordat preventiv, blocând executarea silită de către ANAF.

Nazare a subliniat că, în colaborare cu noua conducere ANAF, prioritățile sunt „îmbunătățirea colectării și restabilirea încrederii în instituție” prin oprirea companiilor care solicită eșalonări repetate „fără intenția reală de a plăti”. El a adăugat că „eșalonarea trebuie să fie un sprijin pentru cei de bună credință, nu o scuză pentru abuzuri, iar obligația de a-ți achita datoriile fiscale este trebuie să fie aceeași pentru toate categoriile de contribuabilii — fie că vorbim de marile companii, jucătorii de dimensiune medie sau segmentul IMM.”

Ministrul a mai subliniat că „echitatea în colectare și în tratamentul aplicat, precum și toleranța zero pentru abuzuri nu sunt opționale” și că divizia de integritate a ANAF va avea un rol esențial în identificarea și stoparea acestor practici.

Articolul Ministrul Finanțelor: Eșalonarea trebuie să fie un sprijin, nu o scuză pentru abuzuri fiscale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Când ai fi zis că ministrul Apărării stă cu sufletul la gură înaintea întâlnirii Trump–Putin, că nu doarme nopțile întrebându-se ce ar trebui să facă România pentru a rămâne un actor regional relevant în context… ce să vezi: grija lui principală e împărțirea funcțiilor de prefect și subprefect. Așa că, dragă domnule președinte Trump, măi, Putin, măi, lăsați-ne cu Ucraina, cu securitatea regională și cu dosarele strategice – noi avem aici lucruri «serioase» de făcut: să ne punem prietenii și apropiații pe funcții, conform «reformei» pe rit nou decretate de colegul Miruță de la Economie. Am sperat un moment că Ionuț Moșteanu a priceput ceva din complexitatea și specificul portofoliului Apărării, loc în care lași politica de partid la poarta ministerului și faci politica celor care au jurat să își apere țara chiar și cu prețul vieții. M-am iluzionat degeaba”, scrie, pe Facebook, Mihai Fifor.

El apreciază că Ionuț Moșteanu „a rămas în logica sediului de partid”

„Prioritatea ministrului Apărării sunt numirile politice. Să someze PSD să vacanteze posturi de prefect și subprefect pentru USR, pe motiv de procente obținute la vot și declară cu gravitate că «nu suntem Guvernul Ciolacu 3». Asta e tot ce are de spus un ministru al Apărării într-un context internațional tensionat. Politicianism ieftin în loc de viziune strategică. Funcții în loc de securitate națională. Când NATO discută despre război și alianțe, USR discută despre prefect și subprefect. Iar asta spune tot despre realitatea distorsionată în care trăiesc cei de la USR”, încheie Fifor.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spus că PSD trebuie să vacanteze funcțiile de prefecți și subprefecți. El a menționat că posturile în guvern se aprobă pe bază de procente obținute la vot. Noi nu suntem guvernul Ciolacu 3 și USR are numai șapte posturi în guvern, a afirmat luni seara, la B1Tv, Moșteanu.

Articolul Fifor, atac la adresa colegilor de guvernare: Când NATO discută despre război, USR discută despre prefect și subprefect apare prima dată în Mediafax.