Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată

Mediafax

Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters.

„Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X.

Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația.

CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X.

ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci.

Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut.

Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul.

La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.

Articolul Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată apare prima dată în Mediafax.

Viktor Orban înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin: „Este trist în sine că UE a rămas blocată pe margine. Singurul lucru mai rău decât asta ar fi să mai și dăm instrucțiuni din tribună”

Mediafax

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a explicat pe pagina sa de socializare de ce nu a susținut declarația Consiliului European, înaintea întâlnirii Trump – Putin din Alaska.

„Cu doar patru zile înainte de summitul istoric dintre președintele Trump și Putin, Consiliul Europei a încercat să emită o declarație în numele tuturor șefilor de stat și de guvern din UE.

Înainte ca corul liberal-mainstream european să înceapă din nou pe melodia „Păpușa lui Putin”, vreau să explic de ce NU am putut susține declarația în numele Ungariei.

  1. Declarația încearcă să stabilească condiții pentru o întâlnire la care liderii UE nici măcar nu au fost invitați.
  2. Este trist în sine că UE a rămas blocată pe margine. Singurul lucru mai rău decât asta ar fi să mai și dăm instrucțiuni din tribună.
  3. Singurul pas logic din partea liderilor UE ar fi să ceară un summit UE-Rusia, urmând exemplul summitului SUA-Rusia.

Să dăm o șansă păcii!”, scrie Viktor Orban pe Facebook.

Informații de context

Premierul maghiar a postat această explicație, referindu-se la declarația comună a Consiliului European, susținută de 26 de lideri europeni, document în care se afirmă în mod explicit că „drumul către pace în Ucraina nu poate fi decis fără Ucraina” și că „poporul ucrainean trebuie să aibă libertatea de a-și decide viitorul”.

Liderii europeni au reacționat abordarea lui Viktor Orban. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că Orban nu avea mandat oficial al UE pentru a se întâlni cu Putin și că orice discuție despre Ucraina trebuie să includă Ucraina.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen, a insistat că doar unitatea statelor-membre pot aduce o pace durabilă.

Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a înaintat ideea că Orban ar fi folosit președinția rotativă a UE „pentru a semăna confuzie” și a insistat și ea pe tema unității statelor-membre.

Articolul Viktor Orban înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin: „Este trist în sine că UE a rămas blocată pe margine. Singurul lucru mai rău decât asta ar fi să mai și dăm instrucțiuni din tribună” apare prima dată în Mediafax.

Sergiu Mișcoiu: Întâlnirea Trump-Putin ar putea legitima acțiunile de forță ale Rusiei

Mediafax

Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu a declarat pentru MEDIAFAX că întâlnirea de vineri dintre președintele american, Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, legitimează politica de forță a Rusiei și reprezintă un risc major pentru stabilitatea geopolitică a Europei.

Întâlnirea ar putea să legitimeze acțiunile realizate de Federația Rusă.

„Întâlnirea va fi productivă, poate în sensul că Vladimir Putin își va îndeplini o serie de obiective, cele de a fi legitimat în acțiunea prin forță internațională, orice fel de recunoaștere a unor teritorii ocupate prin război de către Rusia Este, de fapt, o cedare în fața politicii de putere și un semn că această politică este una recunoscută”, afirmă Sergiu Mișcoiu.

Mișcoiu subliniază că întâlnirea, prin faptul că exclude Ucraina și Europa de la masa negocierilor, contravine valorilor democratice și spiritului liberal de rezolvare a conflictelor.

„Implicarea directă a Statelor Unite într-un conflict între Ucraina și Rusia și discuția care nu include în mod obligatoriu, așa cum ar fi trebuit să se întâmple, partea ucraineană, incluzând exclusiv partea rusă și un stat terț care nu este beligerant în acest conflict, Statele Unite ale Americii. Asemenea, întâlnirea are o structură care nu reflectă deloc spiritul liberal, democratic și valorile care ar trebui să stea în slujba rezolvării conflictelor internaționale”, a susținut Sergiu Mișcoiu.

Fără sprijinul american, Ucraina ar fi vulnerabilă și nevoită să accepte concesii teritoriale pe care, în mod normal, nu le-ar fi acceptat: „În urma unei întâlniri care poate fi considerate la final satisfăcătoare pentru Donald Trump acesta ar putea să impună Ucrainei înainte de a opri ajutorul militar de orice tip un anume tip de deal pe care l-a realizat cu Rusia peste capul Ucrainei, iar Ucraina, din postura de victimă spectatoare la acest tip de întâlnire, nu va avea altă soartă decât aceea de a accepta anumite concesii pe care nu le-ar fi acceptat sub altă formulă, riscul fiind acela de a fi lipsită în viitor în mod cât se poate de evident de sprijinul militar american, în vreme ce sprijinul militar european este, așa cum știm, mult insuficient pentru a compensa o eventuală dispariție a suportului american”.

Profesorul universitar a susținut că cedarea de teritorii ucrainene devine sigură. Acesta a adăugat că o pace ce ar redesena harta Ucrainei ar fi acceptat cu dificultăți de statele Uniunii Europene: „Una peste alta, o pace chiar și defavorabilă Ucrainei, care e va fi impusă, chiar dacă nu va plăcea europenilor, va fi probabil acceptată strângând din dinți de către europeni. Fără îndoială la sfârșitul conflictului, când va avea acesta loc, va exista o remodelare a hărții Ucrainei Singura variantă în care această remodelare nu s-ar produce ar fi ca Rusia să fie înfrântă Ori astăzi Rusia, așa cum vedem, este cel mai departe de a fi înfrântă de până acum”.

Sergiu Mișcoiu atrage atenția și asupra situației Republicii Moldova, care ar putea fi omisă din discuțiile privind sferele de influență, rămânând astfel vulnerabilă la războiul hibrid al Rusiei.

„Republica Moldova este într-o situație și mai dificilă după acest tip de întâlnire Pentru că este greu de crezut că cineva va menționa Republica Moldova ca fiind o parte cuprinsă în această înțelegere legată de sfere de influență. Cu alte cuvinte, e greu de crezut că Donald Trump va menționa Republica Moldova într-un deal în care rușii își adjudecă o anumită parte din Ucraina. Republica Moldova se va afla sub imperiul acestui război hibrid pe care îl practică Rusia Și alegerile din Moldova vor fi cu atât mai mult amenințate în urma acestei întâlniri”, a adăugat Mișcoiu.

Despre evoluția politicii externe de la București, profesorul universitar trebuie să adopte o atitudine mai fermă în favoarea Ucrainei: „România până acum s-a poziționat într-o manieră destul de discretă și această poziționare a fost gândită pentru a nu supăra prea tare administrația de la Washington printr-un elan prea pro-european. Păstrând în continuare un dialog cu Statele Unite și văzând din cooperarea euroatlantica o prioritate, România va trebui totuși să ia o atitudine mai hotărâtă în favoarea Ucrainei, mai contondent opusă Rusiei Și mai explicit consonantă cu eforturile care se fac, mai ales de cuplul franco-german, în direcția consolidării unei apărări comune europene”.

Vineri urmează să aibă loc o întâlnire bilaterală între liderii de la Casa Albă, respectiv Kremlin, în Alaska, fiind prima întâlnire între șefii de stat din SUA și Rusia, din iunie 2021, când fostul președinte democrat, Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Geneva.

Articolul Sergiu Mișcoiu: Întâlnirea Trump-Putin ar putea legitima acțiunile de forță ale Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Nicușor Dan, discuție cu Zelenski: Pacea nu se poate construi fără Ucraina

Mediafax

„Președintele României, Nicușor Dan, a avut astăzi o convorbire telefonică cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, în cadrul căreia a reafirmat sprijinul României pentru o pace justă și durabilă, care nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul. Președintele Dan l-a asigurat pe Președintele Zelensky că, împreună cu partenerii europeni și transatlantici, vor continua susținerea Ucrainei pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune”, a transmis Administrația Prezidențială.

Nicușor Dan a scris despre acestă discuție și pe rețeaua X.

„I-am prezentat punctul meu de vedere, și anume că avem nevoie de o pace cuprinzătoare și durabilă în Ucraina, astfel încât atrocitățile comise zilnic de Rusia să înceteze. România susține eforturile președintelui Trump de a ajunge la o soluție. Acordul trebuie să fie just, durabil și sustenabil. Pacea cu Ucraina trebuie obținută la masa negocierilor. România susține suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. În calitate de vecin și partener, România va continua să fie alături de Ucraina în toate eforturile de a ajunge la o pace justă pentru poporul ucrainean”, a scris președintele Nicușor Dan.

El a anunțat că a acceptat invitația președintelui Zelenski de a face o vizită la Kiev în această toamnă.

 

 

Articolul Nicușor Dan, discuție cu Zelenski: Pacea nu se poate construi fără Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Lituania, înaintea summitului Trump–Putin: „Granițele Ucrainei nu sunt negociabile”

Mediafax

Lituania s-a alăturat, cu un mesaj categoric, celorlalte capitale europene care avertizează că granițele Ucrainei sunt „non-negociabile” și că pacea poate fi obținută „doar prin forță și unitate”. Declarația ministrului de externe, Kęstutis Budrys, vine înaintea summitului din 15 august dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, programat în Alaska.

Budrys a scris luni pe X că granițele, suveranitatea și independența Ucrainei nu pot face obiectul unor negocieri, după ce Trump a sugerat posibilitatea unui „schimb de teritorii”.

De la Lugansk la Crimeea – teritoriu ucrainean

„De la Lugansk până în Crimeea, fiecare centimetru aparține statului suveran al Ucrainei, care luptă pentru libertatea sa”, a transmis șeful diplomației lituaniene, subliniind sprijinul pentru „eforturile sincere de a obține o pace justă și durabilă în Ucraina”, bazată pe dreptul internațional, fundament al securității europene și al stabilității globale.

Summitul din Alaska este văzut ca o nouă încercare de a pune capăt conflictului de trei ani dintre Rusia și Ucraina. Atât Kievul, cât și liderii europeni insistă ca Ucraina să fie parte directă la negocieri. Moscova a confirmat întâlnirea, descriind alegerea locației drept „logică”.

Mesaje similare au fost transmise de mai multe state, printre care Polonia, Estonia, Letonia, Germania și Franța, care au subliniat că trebuie respectată integritatea teritorială a Ucrainei. Liderii europeni au avertizat că orice acord ce implică schimburi de teritorii va submina securitatea continentală și principiile dreptului internațional.

 

Articolul Lituania, înaintea summitului Trump–Putin: „Granițele Ucrainei nu sunt negociabile” apare prima dată în Mediafax.

Șase persoane reținute în București pentru trafic de droguri și constituirea unui grup infracțional

Mediafax

DIICOT a reținut, marți, șase persoane în București, suspectate că au constituit un grup infracțional organizat pentru trafic de droguri. Gruparea a introdus și comercializat canabis și cocaină în Capitală, iar unul dintre membri a vândut în mod repetat droguri de risc.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus reținerea a cinci bărbați și o femeie, cu vârste între 19 și 40 de ani, cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic ilicit de droguri.

Din anchetă a rezultat că, între iulie 2024 și 18 martie 2025, pe raza municipiului București, gruparea a procurat și introdus în țară cantități importante de canabis și cocaină. Sub coordonarea liderului, prins în flagrant în martie 2025 și aflat în arest preventiv, grupul a depozitat drogurile în mai multe locații din Capitală, de unde le-a porționat și vândut consumatorilor.

În plus, un membru al grupului, în vârstă de 27 de ani, a comercializat repetat canabis în folosul grupării. Unul dintre complici se află în continuare în urmărire penală.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București urmează să analizeze propunerea procurorilor pentru arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 30 de zile.

Pe 18 martie 2025, un bărbat de 36 de ani a fost prins în București cu 27 kg canabis și 2 kg cocaină, aduse din Spania prin firme de curierat. Drogurile au fost preluate la Brașov împreună cu alți trei complici. Pentru a evita controlul, bărbatul a apelat la o firmă de tractări auto pentru a transporta mașina cu droguri în Sector 6. Pe 19 martie 2025, procurorii DIICOT au reținut trei persoane și au cerut arestarea preventivă, iar un alt complice a fost căutat.

Articolul Șase persoane reținute în București pentru trafic de droguri și constituirea unui grup infracțional apare prima dată în Mediafax.

Elveția se aliniază sancțiunilor UE: 105 nave din flota fantomă și zeci de companii rusești, sub interdicții

Mediafax

Elveția a anunțat marți extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei, în urma adoptării de către Uniunea Europeană a celui de-al 18-lea pachet de măsuri. Noile restricții vizează 14 persoane fizice, 41 de entități juridice și 105 nave din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru a eluda plafonul de preț la petrolul rusesc.

„Alte 14 persoane și 41 de entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de a li se furniza resurse economice. Persoanele respective au, de asemenea, interdicție de intrare și tranzit în Elveția”, se arată în comunicatul guvernului elvețian.

În vizor, petrolul și armele

Printre cei sancționați se numără companii rusești și internaționale care administrează nave din flota fantomă, comercianți de țiței rusesc și furnizori pentru complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv firme din țări terțe.

Noile măsuri includ și interdicții „cuprinzătoare privind cumpărarea, vânzarea și furnizarea de servicii” pentru 105 nave suplimentare, majoritatea petroliere. Acestea transportă petrol, produse petroliere sau echipamente militare pentru Rusia, ocolind restricțiile internaționale.

Lista neagră, extinsă oficial

Elveția a urmat Uniunea Europeană și în reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, stabilit acum la 47,6 dolari pe baril. Potrivit guvernului, „acționând în cadrul mandatului său, Departamentul Federal pentru Afaceri Economice, Educație și Cercetare a adăugat oficial pe listele naționale de sancțiuni persoanele, companiile și navele care au fost sancționate de UE”.

Consiliul UE a aprobat acest pachet de sancțiuni în luna iulie, ca răspuns la continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

În plus față de măsurile deja anunțate, Elveția a impus controale stricte la export pentru 26 de entități suplimentare, inclusiv din țări terțe, acuzate că au încercat să eludeze restricțiile privind exportul de drone și alte vehicule aeriene fără pilot.

Sancțiuni pentru persoane din Moldova și Belarus

Guvernul de la Berna a extins sancțiunile, vizând și șapte persoane și trei organizații din Republica Moldova și Belarus, acuzate de implicare în campanii de influențare a alegerilor din Moldova, inclusiv referendumul pentru aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024.

Noile sancțiuni intră în vigoare marți, 12 august 2025, începând cu ora 23:00, cu excepția plafonului de preț la țițeiul rusesc, care va fi aplicat din  3 septembrie 2025. Consiliul Federal analizează și alte măsuri din pachetul european.

Deși nu este membră a Uniunii Europene, Elveția adoptă frecvent pachetele de sancțiuni europene prin decizii proprii, pentru a evita ca teritoriul său să devină ocol pentru entitățile și persoanele vizate. Guvernul de la Berna implementează aceste măsuri prin mecanismele sale juridice interne, menținându-și politica de neutralitate, dar și angajamentul față de dreptul internațional și cooperarea cu partenerii europeni.

Articolul Elveția se aliniază sancțiunilor UE: 105 nave din flota fantomă și zeci de companii rusești, sub interdicții apare prima dată în Mediafax.

PSG îl lasă pe Donnarumma în afara lotului pentru Supercupa UEFA. Portarul italian e dorit de United și Chelsea

Mediafax

Donnarumma a avut o contribuție decisivă la succesul PSG în Ligue 1 și Liga Campionilor sezonul trecut, relatează Reuters.

În vârstă de 26 de ani, el a câștigat trei titluri la PSG de la venirea sa de la AC Milan, în 2021.

Totuși, presa franceză a relatat că Donnarumma, al cărui contract cu PSG expiră anul viitor, ar putea pleca în această vară.

PSG l-a transferat și pe Lucas Chevalier de la Lille, desemnat cel mai bun portar din Ligue 1 sezonul trecut, iar Donnarumma nu vrea să fie rezervă.

Manchester United și Chelsea vor să îl transfere pe portarul italian, în condițiile în care relația acestuia cu PSG s-a deteriorat.

Chevalier, Matvey Safonov și Renato Marin sunt cei trei portari incluși marți în lot pentru meciul cu Spurs, câștigătorii Europa League.

Lotul lui PSG: Achraf Hakimi, Lucas Beraldo, Marquinhos, Khvicha Kvaratskhelia, Fabian Ruiz, Goncalo Ramos, Ousmane Dembélé, Désiré Doué, Vitinha, Lee Kang-In, Lucas Hernandez, Nuno Mendes, Bradley Barcola, Lucas Chevalier, Warren Zaïre-Emery, Matvey Safonov, Noham Kamara, Ibrahim Mbaye, Willian Pacho, Renato Marin.

Articolul PSG îl lasă pe Donnarumma în afara lotului pentru Supercupa UEFA. Portarul italian e dorit de United și Chelsea apare prima dată în Mediafax.

Bacalaureat 2025, sesiunea de august. Aproape 3.000 de absenți și 24 de eliminați la proba de marți

Mediafax

Aproape 3.000 de candidați au lipsit marți, la proba scrisă obligatorie a profilului din cadrul sesiunii de toamnă a Bacalaureatului, iar alți 24 au fost eliminați pentru fraude, a anunțat Ministerul Educației.

Rata de prezență la proba obligatorie a profilului, desfășurată marți, a fost de 84,2%: 15.780 de candidați prezenți din totalul de 18.745 de candidați înscriși.

Au absentat 2.965 de candidați, iar 24 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

În funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, în urma solicitărilor exprese, numărul candidaților prezenți la fiecare probă diferă.

Examenul continuă miercuri cu proba scrisă la alegere a profilului și specializării și joi cu proba la Limba și literatura maternă.

Rezultatele finale vor fi publicate marți, 26 august, după rezolvarea contestațiilor.

Articolul Bacalaureat 2025, sesiunea de august. Aproape 3.000 de absenți și 24 de eliminați la proba de marți apare prima dată în Mediafax.

Disperare pro-rusă în Moldova: Ilan Șor promite 3.000 de dolari celor care protestează împotriva guvernului

Mediafax

Omul de afaceri pro-rus, fugar, Ilan Șor, a anunțat că le va oferi moldovenilor câte 3.000 de dolari pe lună pentru a se alătura protestelor anti-guvernamentale din capitală, începând de sâmbătă. Oferta vine cu o lună înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, în care guvernul pro-european își propune să-și mențină majoritatea.

„Da, vă… compensez în așa fel încât, chiar de sâmbătă, să simțiți efectele victoriei pe care o vom obține în curând”, a spus Șor într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, potrivit Reuters.

El a precizat că plățile zilnice vor totaliza 3.000 de dolari pe lună și că vor fi efectuate prin conturi deschise direct la locul protestului.

Bani mulți pentru o miză politică uriașă

Poliția Națională a reacționat prompt, catalogând apelul drept „instigare criminală” și avertizând că participanții riscă să fie anchetați. „Forțele de ordine nu vor permite grupărilor criminale să organizeze proteste ilegale menite să provoace dezordine și violență. Orice tentativă va fi respinsă ferm, în cadrul legal”, se arată în comunicatul instituției.

Oferta lui Șor este uriașă pentru nivelul de trai din Republica Moldova. Salariul mediu lunar net în țară este de aproximativ 600–700 de dolari, iar pensia medie abia atinge 150–200 de dolari. Cei 3.000 de dolari promiși de politicianul fugar reprezintă de patru-cinci ori mai mult decât salariul mediu și de aproape zece ori valoarea unei pensii, arătând disperarea rusă de a destabiliza guvernul pro-european al Republicii Moldova.

Integrarea Moldovei, un mare risc pentru propaganda Kremlinului

Șor, condamnat anterior pentru implicarea în furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova în 2014, se află sub sancțiuni occidentale pentru eforturi de destabilizare a țării în favoarea Moscovei. Autoritățile au interzis partidului său să participe la alegeri și au blocat activele media asociate.

Pentru Moscova, pierderea influenței în Republica Moldova ar reprezenta o lovitură majoră. Intrarea țării în Uniunea Europeană ar izola Transnistria între două state pro-occidentale, Moldova și Ucraina, și ar face dificilă menținerea prezenței ruse în regiune. În același timp, succesul integrării europene ar submina propaganda Kremlinului în spațiul post-sovietic și ar reduce capacitatea Rusiei de a destabiliza flancul estic al UE și zona Mării Negre.

La începutul lunii august, un lider regional pro-Kremlin a fost condamnat la închisoare pentru că a transferat fonduri din Rusia, între 2019 și 2022, pentru finanțarea formațiunii conduse de Șor.

 

Articolul Disperare pro-rusă în Moldova: Ilan Șor promite 3.000 de dolari celor care protestează împotriva guvernului apare prima dată în Mediafax.