Mediafax

Ministrul a precizat că pensia contributivă „nu poate să fie considerată ca fiind mare sau mică. Ea este contributivă”.

Ministrul a subliniat că pentru protejarea puterii de cumpărare există măsuri complementare, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili la energie şi plafonarea preţurilor la alimentele de bază.

Referitor la îngheţarea pensiilor, cu valoarea punctului de referinţă menţinută la 81 de lei, ministrul a recunoscut că este „extrem de greu” să trăieşti cu sume modeste, invocând experienţa personală din studenţie când lucra pe salariu minim.

Referitor la pragul de 3.000 de lei, ministrul a spus că a fost „decizia coaliţiei”.

Articolul Ministrul Muncii despre „pensiile mari”: Cele contributive nu pot fi considerate mari, indiferent de cuantum apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Maisha, o navă din flota fantomă a Rusiei a staționat timp de două luni în apele teritoriale franceze, între insula Noirmoutier și Belle-Île-en-Mer, fiindu-i interzis accesul într-un port al Uniunii Europene, în baza sancțiunilor impuse Moscovei pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Miercuri noaptea, motoarele tancului petrolier au repornit, marcând sfârșitul celor 67 de zile în care a fost consemnată în largul departamentului Loire-Atlantique.

Nava de aproape 300 de metri, înregistrată sub pavilionul Antigua și Barbuda, se afla acolo din 20 mai 2025, având la bord 29 de marinari filipinezi. Vasul a părăsit apele franceze, îndreaptându-se spre Marea Caraibilor și este așteptat să ajungă la Willemstad, capitala insulei Curaçao, pe 15 iulie. Plecarea a fost neașteptată, „nicio ridicare a ancorei nefiind prevăzută”, potrivit Le Figaro.

Sindicatele din transporturi au intervenit în sprijinul echipajului 

Petrolierul, suspectat că transportă țiței rusesc, a fost inclus pe lista neagră a flotei fantomă a Moscovei, iar, în drum spre Danemarca, nava a primit interdicția de a acosta într-un port al bloculuii comunitar. Consiliul UE a justificat măsura prin necesitatea de a „restrânge activitatea navelor care fac parte din flota fantomă de petroliere sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei”, pentru că „Rusia este din ce în ce mai dependentă de aceste venituri pentru a-și finanța războiul de agresiune ilegal împotriva Ucrainei”.

Vasul, construit în 2002, aparține companiei Seaserenity Shipping Ltd, cu sediul în Grecia, iar căpitanul s-a aflat în contact, în ultimele zile, atât cu firma deținătoare, cât și cu prefectura maritimă a Atlanticului.

Cei care au suportat în mod direct consecințele au fost membrii echipajului. Îngrijorată de condițiile în care trăiau marinarii, Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi s-a implicat în acest caz. Geoffroy Lamade, unul dintre inspectorii federației, a informat că echipajul nu fusese aprovizionat cu alimente și combustibil, iar situația de la bord era critică. „Nu sunt nici traficanți, nici pirați, ci marinari care își petrec viața pe apă, cu unicul scop de a-și hrăni familia din Filipine. Ei nu au de ce să fie implicați în probleme geopolitice”.

Articolul O navă din flota fantomă a Rusiei a părăsit apele Franței după două luni de imobilizare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cu speakeri de la Revolut, Fitbit, GitHub, TikTok, Superbet, Google, Lightspark, dbt Labs, OpenGov, Bank of England si multi altii, editia de anul acesta a demonstrat din nou ca viitorul se construieste la Techsylvania.

De la scenele principale pana la sesiunile Q&A, conversatiile au reflectat o convingere comuna: viitorul apartine celor care combina tehnologia cu claritate, curaj si scop.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21081

Articolul Techsylvania 2025: Doua zile in care Clujul a devenit epicentrul tehnologiei din Europa de Est alaturi de lideri de la: Revolut, Fitbit, GitHub, TikTok, OpenGov, Bank of England apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vlad Gheorghe a declarat joi că actuala criză economică în care se află România este rezultatul acţiunilor lui Marcel Ciolacu. Gheorghe îl acuză pe fostul premier că a ascuns Parlamentului adevărata stare a economiei şi a deficitului bugetar.

Potrivit lui Gheorghe, Ciolacu ar fi prezentat cu bună ştiinţă date false, fapt ce ar încălca Legea privind răspunderea ministerială. El mai susţine că fostul premier a cheltuit discreţionar peste 65 de miliarde de lei din Fondul de rezervă, fără criterii clare şi fără transparenţă.

Gheorghe anunţă că va depune plângere penală pentru abuz în serviciu şi pentru prezentarea de date false Parlamentului. El cere recuperarea prejudiciului adus statului şi tragerea la răspundere a tuturor celor care au beneficiat de aceste fonduri publice.

Articolul Vlad Gheorghe depune plângere penală împotriva lui Ciolacu pentru „dezastru economic” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

David spune că fondul pentru burse depăşeşte chiar susţinerea pe care ministerul o dă întregului sistem de cercetare-dezvoltare din ţară, iar sistemul actual „nu se exprimă în performanţă” şi nu există în ţările vestice.

Ministrul afirmă că s-a creat „un sistem de burse care nu are o structură pe care o găseşti uşor în ţări vestice” şi că, deşi timpul era relativ scurt (2-3 ani), „ai fi aşteptat să vezi o performanţă, o schimbare în performanţa educaţională”. Nu s-a înregistrat nici măcar o creştere a participării la bacalaureat sau la evaluarea naţională.

Astfel, sistemul actual complex cu burse de merit, rezilienţă, sociale şi tehnologice va fi înlocuit cu doar trei tipuri:

Bursa de merit – maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9 (faţă de actualele minimum 30% cu nota 9,50)

Bursa socială – doar pentru copiii cu probleme economice reale, în risc sau dezavantajaţi

Bursa tehnologică – pentru elevii din şcolile profesionale care lucrează cu companii.

Bursele vor fi calculate la salariul minim net (nu brut ca până acum) şi se vor acorda doar pe durata activităţilor educaţionale, nu şi în vacanţe. Deşi fondul scade faţă de 2023-2024, rămâne mai mare decât în 2022.

David a explicat filozofia din spatele schimbărilor: „Ca ministru al educaţiei, nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru notă, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie”.

Ministrul s-a declarat „extrem de dezamăgit” că după doi ani de investiţii masive în burse, procentul elevilor înscrişi la BAC este cel mai scăzut din ultimii 10 ani.

Toate modificările sunt propuse ca temporare: 4 ani pentru preuniversitar şi 3 ani pentru universitar.

Articolul Este sistemul de burse sustenabil fără performanță? Ce spune ministrul Educației despre schimbările propuse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut”, a explicat David într-o conferință de presă, joi.

Ministrul a descris situația actuală drept un „moment zero” pentru educație și cercetare.

Principalele anomalii identificate:

David a explicat că fragmentarea claselor prin stabilirea unor limite stricte pentru numărul minim și maxim de elevi per clasă a dus la creșterea artificială a numărului de norme. De asemenea, s-au fragmentat și școlile prin modificarea criteriilor pentru acordarea personalității juridice.

O altă problemă majoră este explozia degrevărilor de normă – reducerea orelor de interacțiune directă cu elevii, menținând însă salariul integral. „Degrevările din norma didactică au fost însoțite de plata cu ora”, a precizat ministrul.

Cel mai surprinzător aspect este că plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul normal de lucru pentru care profesorii sunt deja plătiți, „ceea ce nu este o situație tocmai ușor de explicat”, a admis David.

Ministrul a recunoscut că în ultimii ani sistemul a beneficiat de „o infuzie financiară foarte mare”, dar banii nu au fost direcționați către aspectele pozitive, ci „spre tot sistemul”, amplificând astfel anomaliile existente.

David și-a asumat implementarea măsurilor fiscal-bugetare din programul de guvernare, dar a anunțat că va respecta „principiul raționalității” și „principiul decenței” în reformele din educație.

Articolul Care sunt anomaliile din educație, în viziunea ministrului Educației, Daniel David apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Alexandru Nazare a declarat că în ceea ce priveşte TVA, Comisia Europeană „consideră creşterea la 21% o măsură credibilă având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat”.

„Negocierile cu comisia s-au purtat cu multe luni înainte (…) opţiunile comisiei trimise într-o adresă scrisă pe 2 iulie au fost clare, priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. (…) În discuţiile iniţiate de mine după ce am preluat portofoliul am constatat că acestea sunt variantele acceptate”, a explicat ministrul Finanţelor.

Alexandru Nazare s-a declarat optimist în privinţa ratingului Fitch.

„Reprezentanţii de la agenţiile de rating, în speţă Fitch, încep analiza asupra măsurilor noastre pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august după 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că odată având în vedere validarea în Comisie de săptămâna viitoare ne vom menţine ratingul în privinţa Fitch”, a precizat ministrul Finanţelor.

Declaraţiile au fost făcute joi în cadrul unei conferinţe de presă în care mai mulţi miniştri ai Guvernului Bolojan au explicat măsurile propuse în pachetul privind reducerea deficitului bugetar.

Toate măsurile anunțate de miniștrii Guvernului pot fi consultate AICI.

Articolul Va reuși România să-și mențină ratingul? Optimismul ministrului Finanțelor înainte de evaluarea Fitch apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El spune că nu ar trebui să schimbăm lucruri care funcționează și care în ultimii 20 de ani ne-au adus predictibilitate fiscală, ne-au adus investiții.

„Din punctul meu de vedere, nu cred că această măsură este oportună. Impozitarea progresivă, tehnic vorbind, și dacă presupunem că am fi vrut să o luăm, nu o puteam aplica. Ea necesită măcar un an, jumătate, doi de pregătire pe sistemul actual al ANAF”, a declarat ministrul de Finanțe

Alexandru Nazare spune că nici dacă s-ar fi dorit trecerea la impozitarea progresivă nu ar fi fost posibilă, iar el, personal este pentru păstrarea cotei unice de impozitare.

Articolul Ministrul de Finanțe: Impozitarea progresivă necesită măcar un an jumătate – doi de pregătire apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a detaliat miercuri compoziţia pachetului fiscal corectiv, subliniind că în 2025 impactul total estimat este de 10,75 miliarde lei.

Din această sumă, aproximativ 9,5 miliarde provin din creşterea veniturilor, iar restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare.

Pentru anul 2026, estimările indică un impact semnificativ mai mare: 35 de miliarde lei din venituri şi 57 de miliarde lei din cheltuieli.

Potrivit ministrului, 18 miliarde dintre acestea provin din măsura de îngheţare a salariilor, pensiilor şi altor drepturi incluse anterior în „ordonanţa trenuleţ”.

Nazare a precizat că pachetul fiscal a fost negociat cu Comisia Europeană şi a primit semnale pozitive, mai ales dacă este adoptat înainte de reuniunea ECOFIN din 8 iulie.

Toate măsurile anunțate de miniștrii Guvernului pot fi consultate AICI.

Articolul Ce impact ar avea pachetul fiscal corectiv propus de Guvern? Răspunsul dat de Alexandru Nazare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În timp ce Bruxelles-ul încearcă să mențină o linie comună în fața amenințărilor comerciale americane, unii dintre cei mai mari jucători industriali europeni au ales să negocieze direct cu Washingtonul, urmărindu-și strict propriile interese. Mercedes-Benz, BMW AG, Volkswagen AG și LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton SE conduc un val de inițiative private care slăbesc poziția de negociere a Uniunii Europene în fața tarifelor lui Trump, potrivit Bloomberg.

În cadrul unor întâlniri neoficiale, directorii executivi și oficiali de rang înalt ai acestor companii au călătorit la Washington pentru a se întâlni cu apropiați ai lui Trump, inclusiv cu secretarul pentru Comerț, Howard Lutnick. Deși au oferit concesii, precum anunțuri de investiții noi sau mutarea unor linii de producție în Statele Unite, progresele negocierilor au fost minime. BMW a confirmat proiectul unor investiții suplimentare pe teritoriul american, Mercedes a mutat producția SUV-ului GLC în Alabama, iar Volvo Cars AB s-a angajat să-și extindă capacitățile de producție pe teritoriul american.

Efect de domino al relocării producției în SUA

Oficialii europeni se tem că aceste mutări vor atrage furnizorii europeni să-și relocheze activitățile peste Atlantic. Logica este simplă: dacă marii producători, precum Mercedes, BMW sau Sanofi, își mută o parte din producție în Statele Unite, furnizorii lor direcți riscă să piardă contracte dacă nu urmează aceeași cale, iar relocarea unor fabrici sau investiții în SUA devine, treptat, nu doar o alegere strategică, ci o necesitate de supraviețuire în lanțul de producție.

Industria echipamentelor medicale a atras deja atenția asupra efectelor în cascadă ale unui conflict comercial între UE și SUA: „Dacă UE ripostează, sectorul este lovit de două ori, iar costurile de producție ale dispozitivelor medicale cresc”, a explicat Oliver Bisazza, director executiv al grupului MedTech Europe, care reprezintă companii precum Philips, Bayer și Siemens Healthineers.

Produsele europene, „ostatici politici” într-un conflict care nu le privește direct

Oficialii Uniunii Europene au precizat că vor utiliza orice instrument, inclusiv contramăsuri, pentru a proteja interesele blocului, în contextul negocierilor în curs între Bruxelles și Washington. „Toate opțiunile sunt pe masă” potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această poziție este subminată de acțiunile companiilor care negociază separat, iar cele mai perturbatoare mișcări provin, potrivit oficialilor UE, din partea producătorilor auto germani, care și-au prezentat propriile propuneri în dialogul cu autoritățile americane.

Asociațiile producătorilor de coniac francez și whiskey irlandez și-au intensificat și ele eforturile de lobby, știind că tarifele de retorsiune ar lovi un sector în care SUA și China generează peste 80% din exporturi. Organizațiile din Paris și Dublin au transmis Bruxelles-ului documente în care cer o reducere a tensiunilor, subliniind că băuturile spirtoase au devenit „ostatici politici” într-un conflict care nu le privește direct.

Soluție de compromis – zonă de liber schimb între UE și SUA

Pentru companiile europene, momentul este cu atât mai sensibil cu cât cererea internă este slabă, concurența din China devine mai mare, iar pierderea accesului la energia ieftină din Rusia generează costuri suplimentare, toate acestea sporind dependența economică de piața americană. Vocile influente din mediul de afaceri cer moderație. Bernard Arnault, președintele LVMH – un conglomerat francez de bunuri de lux, cel mai mare din lume, a avertizat că eșecul în atingerea unui acord cu SUA ar fi „catastrofal” pentru industria franceză a vinurilor și băuturilor spirtoase. El a pledat pentru compromis și chiar a propus crearea unei zone de liber schimb între UE și SUA.

Între timp, UE ia în considerare acceptarea unui acord comercial care ar include un tarif universal de 10% pentru multe dintre exporturile sale, deși încearcă să obțină rate mai mici pentru sectoare-cheie precum industria farmaceutică, băuturile alcoolice, semiconductori și aviație civilă. Oficialii europeni lucrează și la consolidarea pieței interne, grăbind încheierea de acorduri comerciale globale pentru a oferi companiilor alternative la dependența de SUA.

Merz: Mai bine rapid și simplu decât lung și complicat

„Pentru a optimiza interesul UE, Comisia trebuie cu adevărat să preia conducerea”, apreciază economiști precum Michael Plummer, profesor de economie internațională la Universitatea Johns Hopkins. Un rezultat slab în negocierile cu Washingtonul poate avea efecte negative și asupra relațiilor cu China, într-un context în care tensiunile privind subvențiile pentru vehicule electrice, panourile solare și accesul la tehnologii verzi sunt în creștere.

Pe lângă presiunile corporatiste, cancelarul german Friedrich Merz a criticat abordarea Comisiei Europene, considerând-o prea complexă, și a cerut o concentrare mai mare asupra sectoarelor industriale strategice ale Germaniei: auto, farmaceutic, chimic și al utilajelor. „Nu este vorba despre un acord comercial detaliat și rafinat cu Statele Unite ale Americii. Mai bine rapid și simplu decât lung și complicat”, a declarat liderul german joi, la un forum bancar din Berlin.

Articolul Giganții industriali europeni negociază pe cont propriu tarifele americane apare prima dată în Mediafax.