Mediafax

Preşedintele a analizat contextul internaţional.

„Într-un context internaţional foarte complicat, cu provocări permanente în zona de securitate, apărare şi politică externă, este vital ca interesele României să fie sprijinite atât din zona executivă, cât şi din cea non-guvernamentală. Din această perspectivă, New Strategy Center este o voce puternică în arena internaţională, un think tank care şi-a construit credibilitatea prin efort constant şi implicare, susţinând valorile spaţiului euroatlantic, care ne definesc ca naţiune. Regiunea Mării Negre are o relevanţă strategică pentru România. De aceea, salut promovarea permanentă, timp de un deceniu, a acestei problematici, ca şi a zonei Balcanilor, realizate prin evenimentele organizate de New Strategy Center, prin conferinţe şi dezbateri la care au participat mii de experţi şi oficiali români şi străini”, a transmis Nicuşor Dan.

Preşedintele României a menţionat şi rolul New Strategy Center.

„În vremuri caracterizate de un grad mare de volatilitate şi impredictibilitate, New Strategy Center oferă expertiză, creează punţi de dialog, generează idei şi propuneri. La Conferinţa de Securitate de la Munchen, la Washington, Londra, Paris, Berlin, Oslo, Roma, Varşovia, Kiev, Ankara şi în alte multe locuri vocea României s-a făcut auzită şi prin efortul New Strategy Center. Împreună cu instituţiile statului român, cu partenerii noştri din NATO şi UE, avem în continuare multe de făcut pentru a menţine atenţia asupra regiunii noastre, pentru a anticipa mai bine riscurile şi pentru a creşte rezilienţa în faţa multiplelor ameninţări, fie ele militare sau hibride”, a comunicat Nicuşor Dan.

Preşedintele s-a referit şi la Strategia de Apărare a Ţării

„Acesta este contextul în care va fi elaborată noua Strategie de Apărare a Ţării, pe care o voi prezenta în acest an Parlamentului, conform atribuţiilor constituţionale. În acelaşi timp, România are nevoie de o strategie clară la Marea Neagră, de o politică externă şi de securitate dinamică, activă, cu personalitate. Mă bucur că în acest proces de reflecţie strategică putem conta pe experienţa şi conexiunile internaţionale ale New Strategy Center. În procesul de elaborare a documentelor, la consultări, la identificarea de idei şi soluţii, inputul think tank-ului dumneavoastră este relevant. În cei 10 ani de activitate, caracterizaţi de seriozitate şi patriotism, aţi avut un rol important în dezvoltarea gândirii strategice în România. Vă felicit pentru realizările din acest deceniu, pentru faptul că aţi devenit un reper în regiune atunci când vorbim de securitate, apărare şi relaţii internaţionale”, a încheiat Nicuşor Dan.

Articolul Nicuşor Dan anunță pași strategici pentru România. Implicarea New Strategy Center în prim-plan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea, publicată în revista PLOS One în luna iulie, evidențiază modul în care utilizarea emoji-urilor în conversațiile text poate crește satisfacția și apropierea dintre prieteni, scrie dpa.

Emoțiile digitale sporesc satisfacția relațiilor de prietenie

Studiul a implicat 260 de participanți din SUA, care au analizat 15 conversații ipotetice prin mesaje text. Jumătate dintre participanți au primit variantele cu emoji-uri, iar cealaltă jumătate fără. Rezultatele au arătat că mesajele care conțineau emoji-uri au fost percepute ca mai receptive, iar această percepție a dus la un sentiment mai mare de apropiere și satisfacție în relație.

Emoticoanele, echivalentul digital al limbajului non-verbal

Chiar dacă efectul asupra „plăcerii de a conversa” nu a fost semnificativ, studiul a confirmat că emoji-urile contribuie la adâncirea comunicării emoționale. Indiferent dacă au fost folosite fețe zâmbitoare, inimi sau simboluri precum avioane sau confeti, toate au adus un plus de „profundime emoțională” în comunicarea digitală.

Emoji-urile și inteligența emoțională digitală

Un alt studiu publicat tot în PLOS One de cercetători de la Indiana University și Kinsey Institute susține că persoanele care folosesc frecvent emoji-uri au o inteligență emoțională mai ridicată. Aceste simboluri vizuale funcționează ca extensii ale expresiilor faciale și ale gesturilor din interacțiunile față în față, contribuind la evitarea neînțelegerilor și la exprimarea eficientă a emoțiilor.

Unicode introduce noi emoji-uri inspirate de realitatea actuală

În contextul în care emoji-urile evoluează constant, Unicode Consortium, organizația care stabilește standardele internaționale pentru caractere, a anunțat recent noi emoji-uri, inclusiv sfeclă roșie, amprente și un copac uscat – un simbol propus pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice și colapsului ecologic.

Articolul Emoticoanele întăresc relațiile de prietenie. Un nou studiu arată impactul pozitiv al emoji-urilor în comunicarea digitală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia Statelor Unite de a suspenda unele livrări de arme esențiale către Ucraina a venit într-un moment când armata rusă și-a intensificat atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene, iar orașele devin tot mai vulnerabile fără acest tip de armament, precum sistemele Patriot.

Constant îngrijorat cu privire la cât de mult sprijin militar pot oferi aliații săi și cât de rapid pot face acest lucru, Kiev-ul a accelerat dezvoltarea industriei sale de apărare interne, mai ales în domeniul dronelor, care devin tot mai numeroase și mai performanțe, dar anumite arme americane sofisticate rămân de neînlocuit, potrivit AP News.

Printre acestea se numără rachetele de apărare antiaeriană Patriot, esențiale pentru respingerea atacurilor frecvente cu rachete balistice ale Rusiei. Fiecare rachetă Patriot costă aproximativ 4 milioane de dolari, iar acest sistem vital face parte din armele incluse în pauza impusă de SUA.

Sistemele Patriot nu pot fi transferate Ucrainei fără acceptul SUA

Sistemele Patriot sunt „critice” pentru Ucraina, însă nu la fel de urgente sunt rachetele ghidate de precizie HIMARS, produse tot de SUA și care fac, de asemenea, obiectul suspendării: „Nu sunt la fel de urgent necesare deoarece și alte țări produc arme similare”, a declarat joi un înalt oficial ucrainean, precizând că „alte țări care dețin sisteme Patriot le pot transfera doar cu aprobarea Statelor Unite”.

De la începutul invaziei, februarie 2022, Washington a fost cel mai mare susținător militar al Ucrainei, însă SUA au redus ritmul livrărilor în ultima perioadă, iar administrația Trump nu a anunțat noi ajutoare militare pentru armata Kiev-ului niciodată.

Zelenski caută tot mai mult sprijin european

Planul de rezervă al Ucrainei este Europa. Din cauza relațiilor tensionate cu președintele SUA, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a cerut un sprijin tot mai mare din partea Europei pentru dezvoltarea capacităților interne ale Ucrainei în ceea ce privește producția de armament. „Volumul sprijinului din acest an este cel mai mare de la începutul războiului,” a spus președintele Ucrainei luna trecută.

Zelenski a precizat că investițiile majore vor fi direcționate către producția de drone și obuze de artilerie. Însă Europa încă nu are capacitatea să înlocuiască complet sprijinul american. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a anunțat că un proiect de lege pentru susținerea și modernizarea producătorilor de armament ucraineni, inclusiv prin construirea unor noi fabrici în țară și în străinătate, va fi supus votului Parlamentului în luna iulie.

„Există destule rachete disponibile” pe piața mondială, spun oficialii ucraineni

Deși lipsiți de armele importante ale Americii, oficialii ucraineni spun că „există destule rachete disponibile” pe piața mondială, iar accesul la ele depinde de voința politică a statelor. Pe front, trupele ucrainene spun că nu se confruntă cu lipsuri majore de muniție, ci cu criza de personal, iar armata folosește tot mai mult drone pentru a compensa această lipsă.

„Întrebarea reală acum este cât de departe este dispusă America să meargă în reticența sa de a sprijini Ucraina”, a subliniat oficialul ucrainean citat de Reuters, insistând că „Este război. Iar în război livrările constante sunt întotdeauna esențiale”.

Articolul Fără armele SUA, planul de rezervă al lui Zelenski este Europa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sondajul cu privire la creșterea TVA-ului a fost realizat miercuri și joi de IMM România. În cadrul acestuia și-au exprimat opinia peste 2.700 de antreprenori din România.

Un procent de 75% dintre antreprenorii care au răspuns sondajului nu susțin mărirea cotelor TVA exsitente.

Potrivit sondajului, 60% dintre antreprenorii români spun că vor crește prețul produselor și serviciilor oferite, din cauza creșterii cotelor TVA, „ceea ce ar putea duce la o scădere a competitivității”, precizează IMM România.

În consecință, unul din trei antreprenori români se așteaptă ca vânzările să scadă, în urma scumpirii carburanților, care „va determina creșterea produselor și serviciilor”, potrivit sursei citate.

Un procent de 70% dintre antreprenorii care au răspuns sondajului, consideră că reforma tuturor companiilor de stat este esențială pentru reducerea pierderilor bugetare.

Potrivit sondajului, doi din trei afaceriști români sunt de părere că reforma fiscală trebuie să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare și a personalului din sectorul public.

Care ar putea fi efectele creșterii TVA-ului?

Fără o reformă în cadrul sectorului bugetar public, creșterea TVA-ului în sectorul privat ar putea avea consecințe, potrivit IMM România.

Activitatea economică s-ar putea restrânge, atât în general, cât și în sectoarele HORECA, producție și  servicii. 

Sumele colectate la bugetul de stat ar putea scădea, în timp ce cheltuielile publice rămân aceleași, a precizat sursa citată.

O altă consecință a creșterii TVA-ului ar putea fi „demotivarea mediului privat, atât antreprenori și angajați, având în vedere mutarea costurilor crizei bugetare în sarcina lor, deși nu au fost beneficiari ai resurselor publice”.

De asemenea, competitivitatea produselor și serviciilor ar putea scădea, în raport cu alte țări.

Impunerea unei cote TVA de 21% ar putea accentua fernomenul de închidere a firmelor, manifestat de la începutul anului 2025, prin sporul negativ pentru noi societăți înființate, și implicit creșterea șomajului.

Creșterea impozitului pe dividende la 16%, va determina antreprenorii să evite acordarea dividendelor în perioada următoare, încasările prognozate din această sursă având șanse mari să fie mult diminuate, potrivit IMM România.

Capitalul privat ar putea migra către piețe mai stabile, dar și mai predictibile fiscal.

De asemenea, odată cu creșterea prețurilor, consumul ar putea scădea, dar și veniturile publice.

Măsurile propuse pentru depășirea crizei bugetare

Printre măsurile propuse de IMM România pentru depășirea crizei bugetare, se numără: reducerea cheltuielilor de funcționare a statului, creșterea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și a concurenței neloiale în scopul măririi încasărilor bugetare și reducerea personalului din instituțiile publice raportat la gradul de colectare a resurselor financiare și procesul de digitalizare.

Consiliul Național al IMM propune închiderea companiilor de stat cu pierderi majore, dar și realizarea unei analize de impact a măsurilor fiscale luate pentru acoperirea deficitului bugetar, analiză care în prezent, nu există, potrivit sursei citate.

Experții în economie îndeamnă Guvernul la reanalizarea impactului măsurilor de reformă fiscală la sfârșitul anului și evaluarea oportunității menținerii acestora, dar și la realizarea unui pact fiscal pe 10 ani pentru asigurarea predictibilității și stabilității mediului de afaceri.

Articolul IMM România, sondaj: 7 din 10 antreprenori nu susțin mărirea cotelor TVA. Care ar putea fi consecințele? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost trimis pe Facebook.

„A văzut cineva, între măsurile propuse de Bolojan, ceva legat de impozitarea profitului multinaţionalelor? Când primi patru retaileri, cu cifre de afaceri spre un miliard de euro, declară pierderi, închidem ochii? Când se văd de pe luna celebrele metode de optimizare fiscală promovate de apostolii dreptei, bineînţeles, dispare curajul salvatorului?”, a scris senatorul social democrat pe reţeaua de socializare.

La final, Daniel Cătălin Zamfir i-a solicitat premierului să dea dovadă de curaj.

„Curaj, dle Bolojan, că aşa să te lupţi cu bugetarii şi pensionarii e frecţie la picior de lemn”, a precizat senatorul PSD, Daniel Cătălin Zamfir.

Articolul Lider PSD: Curaj, domnule Bolojan, să te lupţi cu bugetarii şi pensionarii e frecţie la picior de lemn apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Frica de ”junk” – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populaţiei şi firmelor româneşti? Am plătit preţul politic pentru greşelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenţi care, încărcaţi cu energie şi credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a ţării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzaţii dure şi teorii alarmiste despre aşa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac şi plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să ştie că execuţiile bugetare sunt publice şi oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiţi banii publici. Dar dacă trebuie să fac şi puşcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete~, scrie pe Facebook fostul premier Marcel Ciolacu.

El afirmă că, „dincolo de perdelele de fum, cred cu tărie că a venit timpul să vorbim cu mult calm şi seriozitate despre realitate”.

„Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că reforma fiscală este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, şi cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanenţă cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte şi să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră. De aceea, am şi militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate ţările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică şi socială. Să alegi acum creşterea TVA şi taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici şi medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu acelaşi impact- precum impozitul progresiv – este o mare greşeală. Şi nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi experţii OECD”, adaugă fostul premier.

El susţine că „România nu este în niciun colaps economic”.

„Doar unii ar vrea să credeţi asta, pentru a-şi putea justifica mai uşor faptul că au intrat cu drujba în economie şi în veniturile populaţiei. Vă invit să vă gândiţi cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcţie, cu salarii şi pensii mai mari, cu şantiere peste tot şi cu 180 de mii de locuri de muncă noi?! Aşadar să vorbim pe cifre, nu pe lozinci. PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 ţări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani. Puterea de cumpărare a salariului minim şi a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro. Investiţiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Aşa a fost posibil să începem marile şantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Piteşti-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Piteşti, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcţie), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arşi, zeci de şcoli şi grădiniţe. Şi da – aici intră şi programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei şi care au însemnat creşterea nivelului de trai în satul românesc prin reţele de apă, gaze şi canalizare, drumuri moderne, centre de învăţământ sau unităţi sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum. Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenţii şi garanţii 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB faţă de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare. România a egalat Polonia şi a depăşit Ungaria, Slovacia şi Grecia în clasamentul european al dezvoltării”, opinează Marcel Ciolacu.

De asemenea, el spune că inflaţia s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce a plafonat preţurile la energie şi alimentele de bază.

„Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu faţă de momentul preluării guvernării. Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric. Totuşi, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit „în neştire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Aţi auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanţe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie şi mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocaţi direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, potrivit lui Ciolacu.

El afirmă că nu a preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%.

„E simplu să spui „PSD este vinovat”, dar PSD a avut premier doar un an şi zece luni din ultimii 5 ani şi jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverşi afacerişti obscuri, achiziţii de rachete în avans, jaful din pandemie cu măşti neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri şi aşa mai departe. Adăugaţi la asta liberalizarea haotică din energie şi războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor şi veţi avea tabloul complet. Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriaşe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani”, adaugă fostul premier.

„Austeritatea oarbă nu reduce deficitul – îl adânceşte. Scade consumul. Se taie investiţii. Economia se contractă. Şi atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Asta vrem? O economie frânată, o populaţie speriată şi investiţii blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta şi avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenţie – pe şapte ani. Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinşi de false impulsuri mesianice şi impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia. În definitiv, populaţia şi economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Şi nu există alt scop al politicilor publice decât creşterea bunăstării populaţiei. PS: Aveţi idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câştigurilor de pe bursă şi din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaţionalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogaţi?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”, conchide Ciolacu.

Articolul Este „frica de junk” doar un pretext pentru austeritate oarbă? Marcel Ciolacu: Dacă trebuie să fac puşcărie pentru Autostrada Moldovei, o accept fără regrete apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost trimis pe Facebook.

„ANAF are, de ieri, un nou preşedinte. Am înţeles perfect motivele pentru care prim-ministrul îşi asumă o nouă conducere a Fiscului, instituţie-cheie pentru aplicarea Pachetului fiscal anunţat tot ieri. Românii nu mai pot primi doar explicaţii, ci rezultate rapide! De aceea, toţi contribuabilii corecţi – atât populaţia, cât şi întreg mediu de afaceri – trebuie să vadă o schimbare majoră de atitudine a Fiscului, adică efecte concrete în lupta împotriva marii evaziuni fiscale şi a tuturor celor care fraudează banul public. Altfel, pe bună dreptate, oamenii vor spune că povara fiscală este pusă tot pe cei care îşi plătesc onest taxele către stat”, a scris Sorin Grindeanu.

Liderul interimar al PSD i-a cerut noului şef al ANAF să stabilească ţinte clare pentru a creşte gradul de colectare.

„Consider, însă, că este absolut obligatoriu ca, odată cu măsurile de consolidare fiscală anunţate de prim-ministrul Ilie Bolojan, să existe şi ţinte lunare pentru conducerea ANAF în privinţa creşterii gradului de colectare şi a sumelor recuperate de la marii evazionişti (în special TVA). Sper ca noul preşedinte al Fiscului să înţeleagă pe deplin uriaşa răspundere a poziţiei sale şi să acţioneze în consecinţă. România nu-şi mai poate permite doar să constate că există aproape 50.000 de firme înregistrate la o listă de adrese care se suprapun, însumând datorii de aproape 30 de miliarde de lei la bugetul de stat. Mă aştept să văd echipe de control ale ANAF la toate aceste adrese şi o comunicare constantă cu opinia publică cu privire la rezultatele acestor controale”, a transmis Sorin Grindeanu.

La final, Grindeanu a avertizat că va cere demisia şefului ANAF dacă nu îşi atinge obiectivele.

„Dacă, în două luni consecutive, nu vor fi atinse ţintele, voi fi primul care solicit demiterea conducerii Fiscului”, a precizat Sorin Grindeanu.

Adrian Nicuşor Nica a fost numit în funcţia de preşedinte al ANAF, cu rang de secretar de stat. Nica o înlocuieşte pe Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, care a fost eliberată din funcţie prin decizie guvernamentală. Anterior, noul şef al fiscului român a ocupat poziţia de şef al Corpului de control al prim-ministrului.

Articolul Sorin Grindeanu ameninţă: „voi fi primul care solicit demiterea conducerii Fiscului” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va întâlni cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa.

În paralel, președinta Maia Sandu și guvernul de la Chișinău fac un efort pentru a accelera aderarea țării la UE. Moldova este dornică să prezinte progresele sale recente în ceea ce privește alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea parcursului său de extindere de cel al Ucrainei. Totuși, Bruxelles-ul rămâne prudent.

Într-o declarație pentru Euronews, o sursă din cadrul președinției rotative daneze a Consiliului UE a afirmat că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este deocamdată”. Motivul este acela că dacă i s-ar permite Moldovei să meargă mai departe, ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o aprobare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune.

Amenințări hibride din partea Rusiei

Bruxelles-ul rămâne foarte conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă transnistreană, aflată sub control rusesc de facto, rămâne o sursă de instabilitate.

Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țară candidată în iunie același an. Discuțiile oficiale de aderare au început în iunie anul trecut.

Articolul Republica Moldova face presiuni pentru aderarea la UE. Bruxelles-ul nu are în plan decuplarea țării de Ucraina în procesul de extindere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pentru concediile medicale de până la șapte zile se va aplica un procent de 55%, pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile se va aplica un procent de 65%, iar pentru o perioadă de peste 15 zile un procent de 75%, a afirmat Rogobete.

„Această modificare și această reglementare importantă din punctul nostru de vedere pentru codul de boală 01, așa numit boală obișnuită acolo, unde am identificat sute de concedii care din punctul nostru de vedere par în momentul de față a fi fictive. Sigur, Corpul de Control este în desfășurare. Vom economisi pentru nevoia reală din sistemul de sănătate peste jumătate de miliard”, a spus Rogobete.

Acesta a precizat că toate programele naționale de screening, atât pentru cancer, cât și pentru alte boli sau afecțiuni importante, cele cardiologice, neurologice, screening-ul neonatal pentru diabete zahărat, vor fi asigurate indiferent dacă pacientul / persoana bolnavă este sau nu asigurată.

Rogobete: Măsura se va împărți pe categorii procentuale

Deși nu are încă rezultatul final al verificărilor Corpului de Control, ci doar câteva date de parcurs din analiza informatică, Rogobete spune că măsura de a împărți între categorii procentuale indemnizația pentru concediile medicale din categoria 01 vine pentru a descuraja acele zile de concediu care durează 1-2 zile:

„Pentru că acolo avem cea mai mare incidență și care sunt acordate, ce să vedeți, exact înainte de zilele libere, 1 mai, 1 iunie, înainte de sărbătorile legale sau atunci când se fac acele punți și atunci când pentru acele punți care creează un concediu prelungit mai e nevoie de 2-3 zile care, din păcate sau din statistica pe care o vedem, au apărut din concediile medicale. Cu siguranță că acolo unde vom identifica abateri din punct de vedere medical sau în ceea ce privește modul de acordare al concediilor medicale vor exista măsuri în justiție, evident”.

Reprezentanții Ministerului Sănătății cred că această măsură, în primul rând va descuraja solicitarea de concedii medicale. De asemenea, măsura nu va impacta semnificativ venitul persoanei de bună credință care nu solicită un astfel de concediu.

Robobete a mai spus că din estimările MS, pentru anul 2024, aceste concedii din codul 01, scurte, au avut un impact de peste 1 miliard de lei.

Articolul Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: Concedii medicale suspectate a fi false depășesc valoarea de 1 miliard de lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Datele publicate joi arată că nivelurile de polen au fost atât de extreme în unele părți ale Europei în timpul primăverii, încât chiar și persoanele care nu știau că suferă de alergii au simțit efectele, scrie The Guardian.

Finlanda, în special, s-a confruntat cu „medii zilnice extreme de polen de mesteacăn” în luna mai „care au condus la simptome chiar și în rândul persoanelor fără alergii cunoscute”, a declarat agenția Cams în ultima sa actualizare.

Criza climatică modifică producția și distribuția polenului și a sporilor, în timp ce tot mai multe persoane raportează apariția simptomelor de alergie, spun oamenii de știință.

Potrivit directorului Cams, Laurence Rouil, episoadele cu niveluri extrem de ridicate de polen nu sunt neobișnuite primăvara, însă a subliniat „severitatea și amploarea” deosebită a episodului din acest an.

Aproximativ un sfert dintre adulții din Europa suferă de alergii transmise prin aer, inclusiv astm sever. În rândul copiilor, proporția este și mai mare, de 30-40 %.

Articolul Polenul extrem din Europa afectează mai mulți oameni: A declanșat simptome și în cazul persoanelor care nu știau că suferă de alergii apare prima dată în Mediafax.