Mediafax

Sunt aproape 2000 de ani de când legiunile romane au păşit pe pământul Daciei, în dorinţa de a cuceri noi teritorii pentru un imperiu aflat într-o permanentă expansiune.

Cele două războaie daco-romane au intrat în istorie cu consemnări privind atât rezistenţa eroică a dacilor, cât şi disciplina exemplară şi buna organizare a soldaţilor romani.

După mai bine de două milenii, paşii soldaţilor continuă să se audă la doar câţiva kilometri de Sibiu, la Cristian, unde un „legatus legionis” le dă comenzi clare şi răspicat în limba latină, potrivit unei relatări postate pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Sibiu.

„Legatus legionis este un împuternicit al împăratului pentru a conduce şi administra o provincie. Suntem organizaţi, fiecare ştie ce are de făcut”, spune Tiberiu Polgar, omul care şi-a asumat acest „titlu” odată cu misiunea de a readuce la viaţă vremurile în care soldaţii Imperiului Roman clădeau castre pe actualul teritoriu al judeţului Sibiu.

De altfel, este cunoscut faptul că o aşezare romană, Cedonia, a existat pe locul cartierului Guşteriţa şi că au fost amenajate castre în zona Boiţa, Mediaş, Ocna Sibiului sau Apoldu de Jos.

Lui Tiberiu Polgar, rolul de militar de rang înalt i se potriveşte mănuşă. „Consider că aceste reconstituiri pe care le facem în legătură cu prezenţa armatei romane, cu războaiele duse, cu felul în care erau organizaţi, este o formă de manifestare artistică şi de respect faţă de rădăcinile poporului nostru”, spune în timp ce-şi îmbracă ţinuta.

Să fii ofiţer roman nu-i un lucru simplu: „Aceasta este „lorica musculata”, o armură metalică specială realizată de un meşter din Italia. Tot de acolo am luat această „galea”, coiful roman. Ambele sunt lucrate cu multă migală după modele originale”, spune Tiberiu Polgar, sibianul care a plătit 1.500 de euro pentru armură şi alţi 700 de euro pentru coif.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, astfel de pasiuni sunt greu de înţeles, în condiţiile în care vedem în istorie doar o înşiruire de date şi evenimente demult apuse.

Nu şi pentru cei aproximativ 40 de sibieni care alcătuiesc asociaţia „Castrum Novis”.

„Ne-am înfiinţat în 2016 şi între membri se află oameni cu preocupări diferite, de la militari de carieră, la IT-şti, specialişti în securitate cibernetică, agenţi de vânzări, elevi sau studenţi. Pe toţi ne leagă pasiunea pentru istorie, pentru civilizaţia romană”, arată Tiberiu Polgar care, în puţinul timp liber pe care îl are „meştereşte” scuturi, spade, suliţe sau încălţări.

Ba, chiar s-a apucat de construit: „Avem un ajutor important din partea Primăriei Cristian, care ne-a pus la dispoziţie un teren de aproape 2.000 mp pe care am construit un castru roman. Iniţial, a fost din lemn, însă o furtună din vara anului trecut l-a distrus. Acum îl refacem din piatră”.

Castrul roman de la Cristian creşte de la o zi la alta şi, recent, a găzduit cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Roman „Castrum Novis”, la care au participat „trupe” din Alba Iulia şi Arad.

Au fost prezentate tehnici de luptă, organizate ateliere de prelucrare a lutului şi osului, iar canicula a fost combătută cu câte o carafă de vin roman: „Se adaugă scorţişoară, smochine, vanilie suc de portocale şi lămâie. Este reţeta vinului pentru banchet.”

Şi cum toate drumurile duc la Roma, sibienii au ajuns şi ei în fosta capitală de imperiu: „În luna aprilie a acestui an ne-am aflat între cei 2.600 de participanţi la „Natale di Roma”, eveniment care reconstituie fondarea oraşului şi perioada de glorie a împăraţilor romani. Când ne-a văzut, personajul împăratului Vespasian a spus: „Mio pretoriani di Dascie!”, adică „pretorienii mei din Dacia!”. Am fost invitaţi la Pantheon, la ceremonia de aprindere a focului sacru, unde am fost avansaţi pe poziţia a treia în şirul de delegaţii”.

Pe un câmp aflat la ieşirea din Cristian spre Sălişte, „romanii” sibieni îşi construiesc un castru.

Au deja o clădire a comandantului, o bucătărie şi o împrejmuire care creşte de la o zi la cealaltă.

Indiferent de meseria pe care o au, atunci când nu ţin în mâini sabia, scutul sau suliţa, apucă că multă nădejde mistria şi roaba cu ciment.

Cot la cot, uniţi de visul de a avea propriul castru, ei pun temelia unei veritabile şcoli în aer liber, un portal către istoria poporului român.

Le sunt alături soţiile, copiii sau alţi membri ai familiei, îşi fac timp pentru a ajunge şi în clasele cu elevi, cărora le vorbesc despre daci şi romani, despre măreţia unui imperiu care a influenţat întreaga lume antică.

Ei sunt romanii de la „Castrum Novis”, conduşi de Tiberiu Polgar, cunoscut între „noii romani” drept Tiberius Claudius Vibianus, şi al căror aşezare militară se clădeşte, piatră cu piatră, în judeţul Sibiu, cel cu oameni şi locuri de poveste.

Articolul Legiunile revin acasă: „Castrum Novis” sau Roma antică de lângă Sibiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Valul de căldură prelungit care a afectat în iulie ţările nordice a fost puternic amplificat de schimbările climatice, avertizează cercetătorii, care subliniază că „nicio ţară nu este în siguranţă” în faţa efectelor încălzirii globale.

Conform The Guardian, Finlanda a înregistrat un record de 22 de zile consecutive cu temperaturi de peste 30°C, iar Suedia a avut 10 nopţi tropicale la rând, în care temperaturile nu au scăzut sub 20°C.

Analiza realizată de World Weather Attribution arată că arderea combustibililor fosili a făcut ca acest val de căldură să fie de 10 ori mai probabil şi cu 2°C mai intens, iar unele modele meteorologice indică faptul că fenomenul nu ar fi fost posibil fără contribuţia umană la schimbările climatice.

Efectele au fost severe: spitalele s-au supraîncălzit şi au fost nevoite să anuleze operaţii, peste 60 de persoane s-au înecat în timp ce înotau în aer liber, iar sute de incendii de pădure au izbucnit în regiune.

În mări şi lacuri au apărut înfloriri toxice de alge, iar renii din Peninsula Scandinavă, afectaţi de căldură, au intrat în localităţi căutând umbră, punând în pericol şi mijloacele de trai ale comunităţilor indigene Sámi.

Articolul Un val de căldură extrem a lovit ţările nordice. A fost amplificat de criza climatică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Din 8 august 2025, Regulamentul devine obligatoriu în toate statele membre UE.

Media Freedom Act susţine libertatea presei, pluralismul mass-media, responsabilitatea editoriala, având nevoie de adaptare a legislaţiei naţionale, în special pentru definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune şi radio, precum şi pentru reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare.

„Se cer criterii transparente pentru licenţiere, avizare şi sancţionare a presei, evitând suprareglementarea şi susţinând depolitizarea deciziilor. Măsurile vizează protejarea jurnaliştilor împotriva supravegherii abuzive, a intimidării acestora şi oferă protecţie pentru surse. Se impun obligaţii privind transparenţa proprietăţii media şi a finanţării publice a instituţiilor de presă. Se vor crea mecanisme pentru combaterea ingerinţelor guvernamentale sau economice în activitatea editorială, asigurând independenţa editorială reală”, transmite Ministerul Culturii, joi, într-un comunicat de presă.

Implementarea Regulamentului este coordonată de Ministerul Culturii şi include colaborarea cu instituţiile statului – Parlament, CNA, ANCOM, cu Media Publică SRR şi SRTV, cu societatea civilă, cu asociaţii profesionale de presă. Reprezentanţii ministerului au participat la Conferinţa Naţională a UZPR, organizată special pentru discutarea EMFA, cu scopul ca aplicarea regulamentului să ţină cont atât de cerinţele europene, cât şi de realităţile mass-mediei româneşti.

La nivel european, statele membre se află în etape diferite de implementare: unele, precum Finlanda şi Irlanda, dispun deja de un cadru legislativ armonizat, în timp ce altele, precum Franţa, Polonia sau Slovacia se află încă în faza de elaborare sau consultare publică. România continuă procesul legislativ, urmând să finalizeze propunerile de completări şi modificări pentru cadrul normativ în vigoare, propuneri care vor fi supuse consultării publice.

Articolul Media Freedom Act devine obligatoriu în UE. România își adaptează legislația pentru protecția presei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, Trump a vorbit despre mai multe misiuni spaţiale, inclusiv trimiterea de oameni pe Lună şi pe Marte. Misiunile pe Lună şi pe Marte sunt planificate să fie bordul masivei rachete Starship a firmei private SpaceX a lui Musk. Cu toate acestea, Starship a avut o serie de eşecuri, ultimul său test de rutină încheindu-se cu o explozie incendiară în iunie.

SpaceX domină piaţa globală de lansări spaţiale, cu rachete de diferite dimensiuni decolate de peste 130 de ori anul trecut – iar acest număr pare să crească după ordinul executiv al lui Trump.

„Politica Statelor Unite este de a spori măreţia Americii în spaţiu prin facilitarea unei pieţe de lansare competitive şi prin creşterea substanţială a cadenţei lansărilor spaţiale comerciale” până în 2030, se arată în ordin.

Schimbarea ar putea fi în avantajul lui Musk, care pledează de mult timp pentru dereglementarea industriei spaţiale. Cel mai bogat om din lume a fost anterior consilier apropiat al lui Trump, înainte ca cei doi să aibă o dispută publică dramatică.

Ordinul executiv îi cere, de asemenea, secretarului Transporturilor, Sean Duffy – care a fost prezent la semnare şi este în prezent administratorul NASA – „să elimine sau să accelereze evaluările de mediu ale Departamentului Transporturilor” pentru lansări.

SpaceX a fost criticată în repetate rânduri pentru impactul asupra mediului în locurile de unde a decolat Starship, cea mai mare şi mai puternică rachetă din istorie. Organizaţia non-profit cu sediul în SUA, Centrul pentru Diversitate Biologică, a declarat că noul ordin executiv al lui Trump „deschide calea pentru distrugerea masivă a plantelor şi animalelor protejate”.

„Acest ordin nesăbuit pune în pericol oamenii şi fauna sălbatică din cauza lansării de rachete gigantice de către companiile private care explodează adesea şi provoacă devastări în zonele înconjurătoare”, a declarat Jared Margolis, directorul Centrului, într-un comunicat.

Administraţia Federală a Aviaţiei a aprobat o creştere a numărului de lansări anuale de rachete Starship de la cinci la 25 la începutul lunii mai, afirmând că frecvenţa crescută nu va afecta negativ mediul înconjurător.

Articolul Trump relaxază reglementările spaţiale. A fost semnat un ordin executiv în favoarea SpaceX şi a lui Elon Musk apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Pentru a combate infractorii, se iau măsuri pentru a restricţiona parţial apelurile către aceste aplicaţii de mesagerie străine (WhatsApp şi Telegram)”, a declarat Roskomnadzor, organismul de supraveghere a comunicaţiilor, citat de agenţiile de ştiri RIA şi TASS. Aplicaţiile de mesagerie au devenit „principalele servicii vocale utilizate pentru fraudă şi extorcare, precum şi pentru implicarea cetăţenilor ruşi în activităţi subversive şi teroriste”, a adăugat organismul de supraveghere.

Serviciile de securitate ruseşti au susţinut frecvent că Ucraina foloseşte Telegram pentru a recruta persoane sau a comite acte de sabotaj în Rusia.

Moscova doreşte ca platformele să ofere acces la date la cererea forţelor de ordine, nu doar pentru anchete de fraudă, ci şi pentru investigarea activităţilor pe care Rusia le descrie drept teroriste.

„Accesul la apelurile efectuate prin mesageria străină va fi restabilit după ce acestea vor începe să se conformeze legislaţiei ruse”, a declarat Ministerul Digital al Rusiei.

Într-o declaraţie transmisă AFP, Telegram a declarat că „combate activ utilizarea abuzivă a platformei sale, inclusiv îndemnurile la sabotaj sau violenţă, precum şi frauda” şi elimină „milioane de mesaje cu conţinut dăunător în fiecare zi”. De la lansarea ofensivei în Ucraina, Rusia a restricţionat drastic libertatea presei şi libertatea de exprimare online.

„WhatsApp este privat, criptat end-to-end şi sfidează încercările guvernului de a încălca dreptul oamenilor la o comunicare securizată, motiv pentru care Rusia încearcă să îl blocheze pentru peste 100 de milioane de ruşi”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al WhatsApp, deţinut de Meta .

Peste 100 de milioane de oameni din Rusia folosesc WhatsApp pentru mesaje şi apeluri, iar platforma este îngrijorată că acesta este un efort de a-i împinge către platforme mai vulnerabile la supravegherea guvernamentală, potrivit purtătorului de cuvânt.

Articolul Rusia restricţionează apelurile pe WhatsApp şi Telegram. Ce motive invocă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Echipele de căutare formate din poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi cei de penitenciar l-au depistat pe bărbatul de 58 de ani, care se afla în arest preventiv pentru conducere sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Acesta a fugit miercuri, în jurul orei 17:50, din Ambulanţa ANP care îl ducea la Spitalul Penitenciar Bacău.

Bărbatul era ascuns în vegetaţia de pe câmpul din afara municipiului Bacău. Acesta a fost imobilizat de îndată şi se află în custodia poliţiştilor.

Cercetările sunt continuate de către poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, sub aspectul comiterii infracţiunii de evadare.

Părăsirea fără autorizare a mijlocului de transport este asimilată infracţiunii de evadare şi se pedepseşte conform prevederilor articolului 285 din Codul Penal, cu închisoare de la şase luni la trei ani.

Articolul Deţinutul evadat din Ambulanţa care îl ducea la Jilava a fost prins apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Susţinătorii preşedintelui au aruncat în mod repetat rachete de semnalizare asupra protestatarilor din oraşul Novi Sad, din nordul ţării, în apropierea sediilor Partidului Progresist Sârb, partidul de guvernământ al lui Vucic. Protestatarii au spart apoi geamurile birourilor, în timp ce poliţia era desfăşurată afară pentru a păzi clădirea.

Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a declarat că cel puţin un poliţist a fost rănit şi a cerut „revenirea la lege şi ordine”.

Alte mii de persoane s-au adunat în alte părţi ale ţării, inclusiv în capitala Belgrad, unde poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa grupuri de manifestanţi antiguvernamentali într-o parte a oraşului.

Poliţia a separat două tabere opuse în oraşul Kraljevo, din centrul ţării. Demonstraţii au avut loc şi în oraşele Kragujevac şi Cacak, din centrul ţării, şi în oraşul Niş, din sudul ţării. Protestele de miercuri au fost organizate ca răspuns la incidentele de marţi seară din oraşul Vrbas, în nord-vestul ţării, unde poliţia a separat protestatarii de taberele adverse din faţa birourilor partidului de guvernământ.

Serbia solicită oficial aderarea la Uniunea Europeană, dar Vucic a menţinut legături strânse cu Rusia şi China. El a fost acuzat de înăbuşirea libertăţilor democratice de când a ajuns la putere acum 13 ani.

Articolul Serbia în Focul Protestelor. Ciocniri violente între susţinătorii lui Vucic şi manifestanţii antiguvernamentali apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Avocaţii care acţionează în numele primei doamne, care s-a căsătorit cu preşedintele american Donald Trump în 2005, au descris afirmaţia drept „falsă, denigratoare, defăimătoare şi incendiară”.

Biden, fiul fostului preşedinte american Joe Biden, a făcut aceste comentarii în timpul unui interviu acordat la începutul acestei luni, în care a criticat vehement fostele legături ale preşedintelui cu Epstein.

Donald Trump a fost prieten cu Epstein, dar s-a spus că cei doi s-au certat la începutul anilor 2000, deoarece finanţatorul a recrutat angajaţi care lucrau la spa-ul din clubul de golf al lui Trump din Florida.

O scrisoare din partea avocaţilor primei doamne, adresată unui avocat al lui Hunter Biden, îi cere acestuia să îşi retragă afirmaţia şi să îşi ceară scuze, sau să se confrunte cu acţiuni în justiţie pentru „peste 1 miliard de dolari daune”. Se spune că prima doamnă a suferit „prejudicii financiare şi de reputaţie copleşitoare” din cauza afirmaţiei pe care a repetat-o. De asemenea, îl acuză pe cel mai mic fiu al lui Biden că are un „vast istoric de comercializare a numelor altora” şi că repetă afirmaţia „pentru a atrage atenţia asupra sa”.

Într-un interviu amplu cu cineastul Andrew Callaghan, publicat la începutul acestei luni, Hunter Biden a susţinut că documente nepublicate referitoare la Epstein l-ar „implica” pe preşedintele Trump.

Articolul Melania Trump ameninţă că îl va da în judecată pe Hunter Biden. Care este motivul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Analiza reprezintă unul dintre demersurile din cadrul campaniei EDU•CUT, campanie menită să transmită decidenţilor realităţile cu care se confruntă studenţii în urma măsurilor de austeritate adoptate.

„Scopul analizei este de a atrage atenţia decidenţilor şi a publicului larg cu privire la declaraţiile nefondate care expun evoluţia fondului de burse alocat instituţiilor de învăţământ superior din fonduri de la bugetul de stat ca fiind una spectaculoasă, astfel că prezentăm situaţia reală a burselor studenţilor de-a lungul ultimilor 10 ani, impactul acestuia în economia ţării şi efectele negative ale modificărilor aduse de Guvernul României şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării sistemului de acordare a burselor şi modului de calculare a fondului destinat studenţilor. În cadrul analizei pot fi identificate date legate de evoluţia fondului de burse alocat instituţiilor de învăţământ superior din fondurile de la bugetul de stat în perioada 2015-2024, nivelul investiţiilor anuale în această componentă a educaţiei în raport cu situaţia economică a statului, fluctuaţia fondului de burse în raport cu numărul de studenţi înmatriculaţi pe locuri finanţate de la bugetul de stat şi cu modul în care a fost calculat anual fondul de burse, precum şi fluctuaţia numărului de burse prin raportare la numărul de studenţi şi la cuantumul minim al bursei sociale”, potrivit ANOSR.

Analiza ilustrează şi 4 scenarii posibile, conturate pentru a surprinde impactul economic al modificărilor raportat la economia statului, în comparaţie cu cel resimţit de către comunitatea de studenţi şi mediul universitar. Aceste scenarii fac referire la modul în care poate evolua în viitor fondul de burse şi protecţie socială, în baza modificărilor aduse modului de calcul a valorii costului standard şi perioadei de acordare pentru alocarea acestuia. Mai mult, am evidenţiat şi evoluţia posibilă a numărului de beneficiari în funcţie de perioada de acordare a burselor şi cuantumul acestora.

În baza analizei, ANOSR înaintează o serie de solicitări de ajustare a politicilor publice în ceea ce priveşte sistemul de burse studenţeşti pentru a asigura sustenabilitatea şi predictibilitatea alocării fondului de burse şi protecţie socială şi a acordării burselor pentru beneficiari.

ANOSR a transmis la începutul acestei săptămâni prin comunicarea publică invitaţii la dezbatere Ministrului Educaţiei şi Cercetării şi Prim-ministrului României, reafirmându-şi disponibilitatea de a purta un dialog deschis şi fundamentat pe date cu privire la sistemul de burse studenţeşti, şi solicită decidenţilor la nivel naţional să dea curs întâlnirii.

În baza analizei realizate, au fost extrase următoarele concluzii principale referitoare la sistemul de burse:

• sistemul de burse a fost constant subfinanţat prin raportare la coşul minim de trai al unui student, calculat fie de CNFIS, fie de ANOSR, fondul alocat în 2024 fiind cu aproape jumătate mai redus faţă de fondul necesar pentru a acorda acelaşi număr de burse în cuantumul minim de 1588 lei/lună (reprezentând estimările coşului minim al studentului pentru asigurarea tuturor cheltuielilor de trai);
• fondul de burse va scădea cu 52,12% faţă de valoarea care ar fi trebuit acordată prin alocarea a 10% din salariul minim brut pe o perioadă de 12 luni, date fiind scăderea valorii costului standard la 10% din salariul minim net, precum şi a perioadei de acordare;
• numărul de studenţi beneficiari de burse va scădea, ca urmare a diminuării fondului de burse, cu peste 44.000;
• fondul de burse s-a menţinut la acelaşi procent din bugetul general consolidat şi din valoarea PIB în ultimii 3 ani;
• scăderea fondului de burse provocată de modificarea modului de calcul prin raportarea la salariul minim net, dar şi prin acordarea subvenţiei per student bugetat doar pe perioada desfăşurării activităţilor didactice are un impact bugetar redus prin raportare la valoarea deficitului bugetar, contribuind doar cu 0,2%;
• niciodată nu a existat cadrul legal care să împiedice studenţii de pe locurile cu taxă să beneficieze de burse – înainte de adoptarea Legii învăţământului superior nr. 199/2023, era în vigoare OUG nr. 133/2000 care prevedea explicit posibilitatea studenţilor de la taxă de a beneficia de burse de la bugetul de stat, iar ulterior s-a inclus în prevederile OME nr. 6463/2023.

Având în vedere conţinutul acestei analize şi concluziile finale, ANOSR solicită Guvernului şi Parlamentului României de urgenţă:

• revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni);
• revenirea la acordarea burselor către studenţi pe toată durata anului calendaristic (12 luni);
• creşterea procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut;
• reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat;
• diversificarea de către universităţi a formelor de sprijin pentru studenţi, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituţionale;
• creşterea contribuţiei din fonduri proprii a instituţiilor de învăţământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenţilor eligibili pentru burse sociale.

Articolul ANOSR lansează analiza „Bursele studenţilor – „povara” statului de 10 ani” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un juriu din Salt Lake County l-a găsit pe Nicholas Rossi vinovat de un viol comis în 2008, după un proces de trei zile în care acuzatoarea şi părinţii acesteia au depus mărturie. Verdictul a fost pronunţat la câteva ore după ce Rossi, în vârstă de 38 de ani, a refuzat să depună mărturie în propria apărare. El va fi condamnat în acest caz pe 20 octombrie şi va fi judecat în septembrie pentru o altă acuzaţie de viol în comitatul Utah.

Un necrolog publicat online susţinea că Rossi murise pe 29 februarie 2020, din cauza unui limfom non-Hodgkin în stadiu avansat. Însă poliţia din statul său natal, Rhode Island, împreună cu fostul său avocat şi o fostă familie adoptivă, au pus la îndoială faptul că acesta ar fi murit. El a fost arestat în Scoţia în anul următor, în timp ce primea tratament pentru COVID-19, după ce personalul spitalului din Glasgow i-a recunoscut tatuajele distinctive dintr-o notificare Interpol.

El a fost extrădat în Utah în ianuarie 2024, după ce a pierdut un apel de extrădare în care susţinea că era un orfan irlandez pe nume Arthur Knight.

Articolul Un bărbat acuzat că şi-a înscenat moartea pentru a evita acuzaţiile de viol, găsit vinovat în Utah apare prima dată în Mediafax.