Mediafax

Robinhood oferă europenilor posibilitatea de a investi în copii digitale ale acțiunilor unor companii private precum OpenAI și SpaceX. OpenAI se dezice de aceste instrumente financiare.

Platforma americană Robinhood a lansat recent în Europa un produs nou: „tokenuri de acțiuni” care permit investitorilor să investească indirect în companii precum OpenAI și SpaceX, deși acestea nu sunt listate public. Tokenurile pot fi cumpărate și vândute de investitori individuali din Uniunea Europeană, fiind promovate ca o metodă de acces la companii private greu accesibile.

OpenAI a reacționat public, afirmând că aceste tokenuri nu reprezintă acțiuni reale și nu sunt aprobate de companie. „Nu am încheiat niciun parteneriat cu Robinhood, nu am fost implicați în acest demers și nu îl susținem. Orice transfer de acțiuni OpenAI necesită aprobarea noastră. Nu am aprobat niciun transfer. Vă rugăm să fiți prudenți”, au transmis reprezentanții OpenAI  într-o postare pe platforma X, citată de CNBC.

Acțiuni fără acțiuni 

Într-un interviu acordat marți postului CNBC, CEO-ul Robinhood, Vlad Tenev, și-a apărat produsul, respingând ideea că lipsa statutului legal de acțiune ar fi o problemă: „În sine, nu cred că e pe deplin relevant faptul că nu este un instrument de equity, în sens tehnic. Ceea ce contează e că investitorii de retail au o șansă de a obține expunere la companii private, mai ales în contextul impactului major al inteligenței artificiale.”

Robinhood a explicat că tokenurile sunt susținute de un vehicul cu scop special (SPV), respectiv o entitate juridică separată creată de companie pentru un anumit obiectiv financiar sau investițional clar definit. Practic, o firmă-satelit, controlată de compania mamă, dar separată legal și contabil. În cadrul acestei entități, compania deține participații indirecte în companii ca OpenAI, iar acest lucru ar permite, teoretic, replicarea performanței financiare a acestor firme.

SpaceX, compania condusă de Elon Musk, nu a comentat oficial, însă Musk a criticat structura juridică a OpenAI, numind “fake” echitatea acesteia, fără referire la tokenurile SpaceX vândute de Robinhood.  

Intervine și autoritatea de reglementare

Reacția OpenAI a atras atenția autorităților. Banca Lituaniei, autoritatea care supraveghează Robinhood în UE, a transmis că așteaptă clarificări oficiale din partea companiei. „Numai după primirea și analizarea acestor informații vom putea evalua legalitatea și conformitatea acestor instrumente”, a declarat purtătorul de cuvânt al băncii, Giedrius Šniukas. „Informațiile pentru investitori trebuie să fie clare, echitabile și să nu inducă în eroare.”

În replică, șeful Robinhood a precizat că platforma sa este deschisă colaborării: „Este un produs nou. E firesc ca autoritățile să-l examineze, iar noi suntem pregătiți să răspundem întrebărilor. Am construit acest program în așa fel încât să poată rezista unei evaluări riguroase.”

Ce este OpenAI și de ce atrage atenția investitorilor de oportunitate?

OpenAI este organizația care a creat ChatGPT, fiind fondată inițial ca un organism non-profit. Ulterior, a fost creată o entitate comercială, aflată sub controlul structurii non-profit. Această configurație complexă permite investitorilor instituționali acces indirect, dar nu este deschisă publicului larg, de aceea instrumentele financiare ambigue vândute de Robinhood ridică multe semne de întrebare.

Robinhood, implicată în mai multe litigii și sancționată în SUA

Platforma de investiții online Robinhood, lansată în 2013 în Statele Unite, permite utilizatorilor să cumpere și să vândă acțiuni, criptomonede și alte instrumente financiare, fără comisioane. Scopul declarat era de a face accesul la piețele financiare mai simplu și mai accesibil publicului larg, în special pentru investitorii individuali.  

Deși Robinhood promite „democratizarea” investițiilor în companii private prin tokenuri, lipsa transparenței și lipsa acordului din partea companiilor vizate pun sub semnul întrebării legitimitatea produsului. Investitorii sunt sfătuiți să citească atent detaliile și să nu confunde expunerea financiară cu deținerea efectivă de acțiuni.

Robinhood a fost implicată în mai multe litigii și a primit amenzi semnificative de la autoritățile din SUA, în special pentru deficiențe de reglementare și nereguli în gestionarea conturilor clienților. În 2025, compania a plătit amenzi de peste 70 de milioane de dolari pentru raportări incorecte, supraveghere deficitară și încălcări ale regulilor privind tranzacțiile. De asemenea, Robinhood a fost vizată de un proces colectiv legat de restricționarea tranzacțiilor pe acțiunile GameStop. 

Articolul Robinhood vinde „acțiuni” OpenAI care nu sunt reale. OpenAI avertizează: „Nu avem nicio legătură” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, situându-se mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

Explicațiile BNR se axează pe expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică și al majorării cotelor TVA, de la 1 august:

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.

„Pachet de măsuri fiscale care să reducă inflația”

În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă”, se arată în comunicat.

BNR invocă, de asemenea, anumite incertitudini care vin odată cu adoptarea unor măsuri corective suplimentare ce vor mai fi adoptate pentru consolidarea bugetară.

Incertitudini care cresc inflația

Alte incertitudini vin și dinspre perspectiva activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, în condițiile războiului din Ucraina și a celor din Orientul Mijlociu.

La acestea se adaugă și politicile recente adoptate de președintele american Donald Trump, de suprataxare a produselor provenite din Uniunea Europeană.

Măsurile adoptate de alte state ca răspuns la aceste politici se vor resimți și în țara noastră și, de altfel, se subliniază în comunicat, în întreaga economie globală și în comerțul global.

BNR accentuează că, în aceste condiții, este esențial pentru România să acceseze fondurile europene, în principal pe cele aferente programului Next Generation EU, care sunt vitale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale și pentru realizarea reformelor structurale necesare.

BNR atrage atenția că relevante sunt deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Hotărârile Consiliului de Administrație al BNR din ședința de marți

1. Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an
2. Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de credite (Lombard), la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
3. Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Aceste decizii vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, astfel încât să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

Consiliul de Administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Articolul BNR avertizează că rata inflației va crește „considerabil” în următoarele luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Punct ochit, punct ratat – Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026!!! Asta după creșterea TVA la 21% și impozit pe dividende la 16%. Rezultat dezastruos pentru guvern dar estimat corect de cei care înțeleg cu funcționează economia României. Restul încă mai cred în basme spuse apăsat de politicieni”, spune, marți, fostul premier PNL Florin Cîțu.

Acesta precizează că având asemenea cifre de la CE, e greu de crezut că agențiile de rating nu vor trimite România direct în Junk.

Cîțu avertizează că, prin iarnă, românii trebuie să fie pregătiți de un discurs care să justifice alte creșteri de taxe: „Nu avem încotro”, „cerințele Comisiei”, „moștenirea grea…”.

„Retorica o știm. Consecințele, și mai bine: TVA la 24%, tăieri pe hârtie (sau in cel mai bun caz temporar), economia reală îngropată”, mai spune Florin Cîțu.

Articolul „Punct ochit, punct ratat”. Fost premier PNL: Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB în 2025 și de 8,4% în 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat marți la Antena 3 CNN despre sumele alocate pentru mâncarea pacienților din spitale, ministrul Alexandru Rogobete a spus: „Există multe spitale în care această sumă este completată de veniturile proprii ale spitalului. Există alte exemple de bună practică unde suma este completată de autoritatea locală în subordinea căreia este spitalul. Nu știu acum exact suma cât a rămas, oricum ea va fi modificată odată cu creșterile TVA-ului”.

Ministrul susține că există spitale în care „mâncarea arată excepțional”.

„Există spitale în România, și nu puține, unde mâncarea arată excepțional. Modul de servire este impecabil, cu acea sumă. Și există spitale, evident, unde vă promit că voi sta la masă cu managerul spitalului și vom mânca amândoi din acea porție pe care o servesc pacienților. Mie mi-este foarte greu să-mi explic cum într-un loc se poate și în alt loc, cu aceeași sumă, nu se poate”, a mai spus Rogobete.

Articolul Rogobete, despre mâncarea din spitale: Voi mânca cu managerii mâncarea pe care o dau pacienților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit ANM, codul roșu este în vigoare marți, între orele 15:00-21:00. Sunt anunțate vijelii puternice în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Cluj, Alba și Hunedoara. Rafalele vor ajunge la 90…110 km/h.

În Banat, Crișana, Maramureș, vestul Olteniei și cea mai mare parte a Transilvaniei, vor fi vijelii puternice (viteze ale vântului de 70…90 km/h), grindină de medii dimensiuni (2-5 cm), frecvente descărcări electrice și averse torențiale. În intervale scurte de timp (1-3 ore) cantitățile de apă vor fi de 25…40 l/mp și izolat de peste 50 l/mp. În aceste zone, între orele 14 și 22 este cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.

Sursa foto: ANM

În paralel, pe parcursul zilei de marți, valul de căldură intens va persista, în toată țara, iar județele Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeș, Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Ialomița, Călărași, Ilfov și în București se află sub avertizare cod roșu de caniculă până miercuri, la ora 10. Se vor înregistra temperaturi maxime de 38…41 de grade.

Articolul HARTĂ. Cod roșu de vijelii în vestul României. Alte 5 județe, sub cod portocaliu de instabilitate atmosferică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De la smartphone-uri și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale, care susțin era digitală. China, lider mondial în extracția și rafinarea acestor resurse, plătește un preț greu pentru avansul său tehnologic, dobândit prin exploatare intensivă și nesupusă normelor de mediu.

În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajele sunt brăzdate de cratere adânci, lacuri toxice și dealuri erodate. Zeci de ani de exploatare intensă au lăsat în urmă o moștenire de poluare, boli și distrugere ecologică. Imaginile din satelit arată cum suprafața minelor s-a dublat în ultimii 25 de ani, iar lacurile de steril s-au extins odată cu ele. „Cred că este foarte dificil să cunoaștem cu adevărat costul uman și de mediu al unui astfel de model de dezvoltare”, a declarat Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers, pentru BBC.

Cele mai grave efecte au fost identificate în jurul iazului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere unde localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt asociate cu contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul cu toriu radioactiv. Element chimic radioactiv, precum uraniul și plutoniul, toriul poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte probleme grave de sănătate, mai ales dacă particulele sunt inhalate sub formă de praf radioactiv.

2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar

Potrivit studiilor, substanțele toxice se infiltrează lent în pânza freatică, amenințând Râul Galben, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei.

În Ganzhou, fermierii trăiesc printre „iazuri de levigare” – bazine toxice în care substanțele chimice sunt injectate direct în sol pentru a separa metalele rare. Multe dintre aceste iazuri sunt neacoperite, iar localnicii se tem de scurgerile din sol și din râuri.

Deși guvernul chinez a început, din 2012, să reglementeze industria, reducând numărul licențelor miniere, pagubele sunt deja profunde. În teren, presiunea asupra celor care vor să vorbească este reală. Jurnaliștii BBC care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai unei companii miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de trei ore.

Cu toate acestea, unii localnici par resemnați. „Cu pământurile rare, acum sunt bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (între 700 și puțin peste 800 dolari)” a menționat un fermier.

În timp ce cererea din întreaga lume pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi continuă să crească, rămâne o proporție greu de ignorat: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, sunt generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă acum să atenueze efectele dezastrului ecologic și să extindă extracțiile în afara granițelor, oamenii de știință avertizează că, oriunde s-ar face exploatarea, „fără soluții reale, peisajele și viețile tuturor vor fi în pericol.”

Articolul Prețul metalelor rare vândute de China: apă otrăvită și sol radioactiv apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București a salutat introducerea în curricula pentru clasa a XI-a, indifferent de profil, a Educației Teatrale, un demers al acestei universități.

„Introducerea educaţiei teatrale în licee reprezintă reuşita demersurilor susţinute de UNATC”, se arată într-un comunicat al universității.

Materia „Teatru și Artele Spectacolului” va fi predată doar de specialiști în domeniu.

Demersul UNATC a început în februarie, odată cu campania „Susține și tu Educația Teatrală și disciplina ARTE”, desfășurată în parteneriat cu toate universitățile și facultățile de profil din România, reunite în Consorțiul ARTE.

„Este un demers important pentru susținerea educației prin artă”

Disciplina Arte, alături de „Educația Muzicală” și „Educația vizuală”, sunt discipline obligatorii.

În comunicatul UNATC se mai arată că, prin acest important demers se creează premisele necesare pentru ca absolvenții facultăților de profil să poată accede la titularizare în învățământul preuniversitar, în condițiile prevăzute de lege:

„Astăzi, 8 iulie, în ultima şi cea mai semnificativă zi a Galei Absolvenţilor UNATC 2025 (30 iunie – 8 iulie), marcăm nu doar ceremonia de absolvire şi decernarea premiilor pentru cei mai valoroşi tineri artişti, ci şi o realizare majoră pentru educaţia artistică din România: introducerea oficială a Educaţiei Teatrale ca disciplină obligatorie în învăţământul liceal. Alegem să anunţăm această reuşită în această zi simbolică, ca o recunoaştere a angajamentului nostru faţă de viitorul educaţiei prin artă”, a evidenţiat UNATC.

Articolul UNATC salută întroducerea în programa școlară a disciplinei obligatorii denumite „Teatru și Artele Spectacolului” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cubanezul Karel Guzman, numit „Havana Boy”, și-a prelungit contractul cu campioana României la basvhet masculin, U-BT Cluj-Napoca.

Reprezentanții clubului clujean spun despre Guzman că este „unul dintre cei mai spectaculoși jucători care au evoluat vreodată în Liga Națională”.

Originar din Havana, Cuba, Karel Guzman și-a început cariera profesionistă în țara natală, la Capitalinos de la Habana, după care a petrecut trei sezoane în Argentina, la Ciclista Olimpico.

În 2020 a ajuns la U-BT, unde a devenit unul dintre cei mai iubiți baschetbaliști, „grație slam-dunkurilor sale de senzație, dar și prin carisma și simplitatea care îl caracterizează”, potrivit unui comunicat al campioanei României.

Alături de U-BT Cluj-Napoca, Guzman a cucerit de cinci ori campionatul, de două ori Cupa României și tot de două ori SuperCupa.

Karel Guzman a jucat în 220 de meciuri la U-BT, dintre care 47 în BKT EuroCup. Astfel, internaționalul cubanez a depășit borna de 2.000 de puncte marcate în alb și negru.

Articolul Karel Guzman, numit „Havana Boy”, și-a prelungit contractul cu U-BT Cluj-Napoca apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o postare publicată marți, BCE avertizează că „în ultimii 25 de ani, partenerii comerciali ai UE au devenit din ce în ce mai puțin democratici”, notează POLITICO.

Acest lucru s-a întâmplat pe fondul extinderii comerțului cu Beijingul, care reprezintă acum o cincime din importurile totale ale continentului și este un furnizor aproape exclusiv de diverse materii prime esențiale pentru producția avansată, așa-numitele pământuri rare.

Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, UE și-a redus drastic aprovizionarea cu gaz și petrol rusesc, în încercarea de a-și reduce dependența de Moscova. Cu toate acestea, UE a ajuns să încheie acorduri pentru a umple acest gol cu alte țări autoritare, cum ar fi Qatar și Algeria, a declarat Heather Grabbe, senior fellow la think tank-ul economic Bruegel.

Poate deveni o provocare existențială pentru UE

„Comerțul cu dictatorii înseamnă generarea de profituri pentru regimuri care au adesea un program expansionist și militarist explicit”, se arată în postarea BCE. „În cele din urmă, acest lucru poate deveni o provocare existențială pentru UE”.

Potrivit Reuters, comerțul cu regimuri autocratice a crescut constant din 1999 până când blocul comunitar a impus sancțiuni pe scară largă Rusiei după debutul invaziei. „Constatările noastre arată că, în ciuda promisiunilor sale, UE face într-adevăr tot mai multe schimburi comerciale cu țări conduse de autocrați și dictatori”, se arată pe blog, care nu reflectă punctul de vedere al BCE. „Observăm o întrerupere a acestei tendințe doar recent”, concluzionează economiștii Claudia Marchini și Alexander Popov în cadrul articolului semnat pe blogul BCE.

Articolul „O provocare existențială pentru UE”. BCE avertizează: UE face din ce în ce mai mult comerț cu dictatorii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La examen s-au înscris 9.510 candidați, dar au fost prezenți doar 8.862. Nouă au fost eliminați din examen, iar 648 au fost absenți.

Rată participare a fost astfel de 93,2%.

Primele rezultate ale examenului vor fi afișate în data de 15 iulie, în centrele de examen și pe pagina de internet a examenului. Contestațiile se depun la centrele de examen în zilele de 15 iulie (până la ora 20:00) și 16 iulie (până la ora 12:00). Contestațiile pot fi depuse și online la adresele de e-mail comunicate de inspectoratele școlare prin afișarea la sediul centrelor de examene în ziua susținerii probei scrise.

Când vor fi afișate rezultatele finale

Rezultatele finale se afișează în data de 21 iulie.

Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar, acesta fiind obiectivul propriu-zis al examenului. Prin accesul la definitivarea în învățământ, cadrele didactice trec de etapa de debutant și pot intra pe o rută ascendentă de profesionalizare.

Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ poate fi susținut fără taxă de cel mult 3 ori.

Articolul Examen de definitivare în învățământ 2025: Nouă candidați eliminați și aproape 650 absenți apare prima dată în Mediafax.