Mediafax

„Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența guvernului și nu are o legătură cu competența președintelui român”, declară, marți seara, premierul Ilie Bolojan.

Întrebat „unde este Nicușor Dan în această perioadă”, Bolojan declară, la Digi24: „Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența guvernului și nu are o legătură cu competența președintelui român. Indiferent cine este președintele, ale lui competențe, așa cum știți, sunt pe zona de politică externă, pe zona de apărare și pe o zonă de echilibru în statul român”.

„Nu am avut divergențe (cu Dan, n.r.) legate de pachet, pentru că v-am spus, este o asumare a guvernului, dar așa cum am spus și în alte intervenții, domnul președinte, la instalarea acestui guvern, mi-a solicitat ca, pe cât posibil, să nu creștem taxa pe valoare adăugată, să menținem, în general, taxele la nivelul pe care l-am avut, să lucrăm pe partea de cheltuieli, pe componenta de reașezare de investiții”, spune premierul.

El subliniază că „discuțiile pe care le-am avut cu cei care ne creditează, cu Comisia Europeană, cu piețele în general, au arătat că pachetul pe care trebuie să-l punem în practică nu poate ocoli și o creștere de venituri”. „A face doar o reașezare, o corecție a deficitului exclusiv pe cheltuieli de pe o zi pe alta nu era posibil”, transmite Bolojan.

„Faptul că astăzi (marți, n.r.) poziția comisarului European pe economie a fost favorabilă acestui pachet arată că este un prim pas pentru a reașeza bugetar România și pentru a face, într-adevăr, să fie un nou început, dar în sensul bunei guvernări și a recredibilizării țării noastre, atât în fața cetățenilor noștri, dar și a partenerilor noștri”, precizează prim-ministrul.

El anunță că cel de-al doilea pachet va fi pus în transparență până la sfărșitul lunii iulie.

Articolul Bolojan: Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența guvernului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters.

„Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron.

Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”.

El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.

Articolul Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În portul Rotterdam vor avea loc exerciții de debarcare amfibie. Portul a mai primit transporturi de arme, dar chiar și în timpul perioadei de vârf a Războiului Rece, nu a avut niciodată o dană dedicată logisticii militare, scrie Financial Times.

O parte a terminalului de containere este acum reutilizată pentru a permite transferul în siguranță al munițiilor de pe o navă pe alta.

Informația vine în contextul în care ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat recent că Rusia ar putea ataca teritoriul NATO în următorii ani.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a fost de acord cu evaluările Germaniei, subliniind faptul că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă în decurs de câțiva ani, statele baltice urmând să fie țintele principale.

Directorul portului, Boudewijn Siemons, a declarat că va exista o coordonare cu Portul Antwerp din Belgia, în privința logisticii de aprovizionare militară. Acest lucru se va întâmpla în special atunci când primește mărfuri din SUA, Marea Britanie și Canada.

„Ne vedem din ce în ce mai puțin ca și concurenți. Desigur, concurăm acolo unde este nevoie, dar lucrăm împreună acolo unde putem”, a precizat Siemons.

În mai, Ministerul olandez al Apărării a confirmat că Portul Rotterdam va oferi spațiu pentru livrări militare la cererea NATO, decizia fiind parte a programului de reînarmare al UE.

Articolul FT: Cel mai mare port din Europa se pregătește pentru transporturile de arme NATO și pentru un potențial război cu Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pentru întâia oară după armistițiul intermediat de SUA în noiembrie 2024, o lovitură aeriană israeliană a vizat nordul Libanului, având ca țintă o figură strategică a operațiunilor Hamas. 

Armata israeliană a anunțat marți că a eliminat o figură „cheie” a grupării Hamas în apropierea orașului Tripoli din nordul Libanului, marcând prima lovitură țintită în regiune, de la încheierea armistițiului cu Hezbollah, intermediat de Statele Unite în noiembrie 2024.

„Cu puțin timp în urmă, armata a lovit un terorist cheie al Hamas în zona Tripoli din Liban”, au transmis Forțele de Apărare ale Israelului (IDF/Tsahal) într-un comunicat, fără să ofere detalii despre identitatea persoanei vizate, potrivit Reuters.

Lovitura a avut loc în localitatea Ayrouniyah, la nord de Tripoli, și a vizat un autoturism aflat în mișcare. Presa libaneză a relatat că două persoane au fost ucise și alte trei rănite, fără a le identifica oficial.

Atacul survine la o zi după ce armata israeliană a declarat că a ucis doi militanți ai mișcării Hezbollah în două lovituri separate desfășurate în sudul Libanului. Unul dintre cei eliminați a fost identificat ca Ali Haidar, un comandant local al Hezbollah, despre care reprezentanții militari ai Tsahal au afirmat că era implicat în refacerea infrastructurii militante din regiune.

Israel justifică atacurile pe motiv de securitate 

Succesiunea de atacuri semnalează o intensificare a acțiunilor israeliene împotriva Hamas și Hezbollah în Liban, în ciuda armistițiului formal intermediat de SUA în noiembrie 2024, menit să reducă tensiunile la graniță. Israelul a continuat să desfășoare atacuri aeriene asupra pozițiilor Hezbollah, invocând riscuri de securitate și prezența de infrastructură militară activă în sudul Libanului.

Confruntările recurente au loc în contextul în care influența Hezbollah a scăzut după conflictul cu Israelul de anul trecut, un conflict alimentat de războiul declanșat în Gaza în urma atacului Hamas din octombrie 2023. Deși gruparea libaneză a păstrat o retorică de sprijin față de Hamas, capacitatea sa de răspuns pare diminuată.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat recent că Israelul este „interesat” de posibile acorduri de pace cu Libanul și Siria, dar dinamica din teren, marcată de asasinări și atacuri aeriene, pune sub semnul întrebării perspectivele unor demersuri diplomatice reale.

Trimisul SUA se afla în Liban în momentul atacului de la Tripoli 

Momentul loviturii coincide cu vizita în Liban a trimisului american Thomas Barrack, aflat într-o misiune diplomatică de două zile, cu obiectivul declarat de a discuta despre dezarmarea Hezbollah și a altor grupări militante de pe teritoriul libanez.

Ținta atacului ar fi fost Maharan Mustafa Bajur, șeful departamentului de planificare din cadrul diviziei de construcții a Hamas, potrivit postului de radio al armatei israeliene, Galei Tzahal (Army Radio), care a relatat și că acesta ar fi fost ucis în lovitură. Informația nu a fost confirmată încă oficial de autoritățile israeliene, iar Hamas nu emisese nicio reacție publică în legătură cu atacul de la Tripoli, până marți seara. 

Pentru întâia oară după armistițiul intermediat de SUA în noiembrie 2024, o lovitură aeriană israeliană a vizat nordul Libanului, având ca țintă o figură strategică a operațiunilor Hamas. 

Armata israeliană a anunțat marți că a eliminat o figură „cheie” a grupării Hamas în apropierea orașului Tripoli din nordul Libanului, marcând prima lovitură țintită în regiune, de la încheierea armistițiului cu Hezbollah, intermediat de Statele Unite în noiembrie 2024.

„Cu puțin timp în urmă, armata a lovit un terorist cheie al Hamas în zona Tripoli din Liban”, au transmis Forțele de Apărare ale Israelului (IDF/Tsahal) într-un comunicat, fără să ofere detalii despre identitatea persoanei vizate, potrivit Reuters.

Lovitura a avut loc în localitatea Ayrouniyah, la nord de Tripoli, și a vizat un autoturism aflat în mișcare. Presa libaneză a relatat că două persoane au fost ucise și alte trei rănite, fără a le identifica oficial.

Atacul survine la o zi după ce armata israeliană a declarat că a ucis doi militanți ai mișcării Hezbollah în două lovituri separate desfășurate în sudul Libanului. Unul dintre cei eliminați a fost identificat ca Ali Haidar, un comandant local al Hezbollah, despre care reprezentanții militari ai Tsahal au afirmat că era implicat în refacerea infrastructurii militante din regiune.

Israel justifică atacurile pe motiv de securitate 

Succesiunea de atacuri semnalează o intensificare a acțiunilor israeliene împotriva Hamas și Hezbollah în Liban, în ciuda armistițiului formal intermediat de SUA în noiembrie 2024, menit să reducă tensiunile la graniță. Israelul a continuat să desfășoare atacuri aeriene asupra pozițiilor Hezbollah, invocând riscuri de securitate și prezența de infrastructură militară activă în sudul Libanului.

Confruntările recurente au loc în contextul în care influența Hezbollah a scăzut după conflictul cu Israelul de anul trecut, un conflict alimentat de războiul declanșat în Gaza în urma atacului Hamas din octombrie 2023. Deși gruparea libaneză a păstrat o retorică de sprijin față de Hamas, capacitatea sa de răspuns pare diminuată.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat recent că Israelul este „interesat” de posibile acorduri de pace cu Libanul și Siria, dar dinamica din teren, marcată de asasinări și atacuri aeriene, pune sub semnul întrebării perspectivele unor demersuri diplomatice reale.

Trimisul SUA se afla în Liban în momentul atacului de la Tripoli 

Momentul loviturii coincide cu vizita în Liban a trimisului american Thomas Barrack, aflat într-o misiune diplomatică de două zile, cu obiectivul declarat de a discuta despre dezarmarea Hezbollah și a altor grupări militante de pe teritoriul libanez.

Ținta atacului ar fi fost Maharan Mustafa Bajur, șeful departamentului de planificare din cadrul diviziei de construcții a Hamas, potrivit postului de radio al armatei israeliene, Galei Tzahal (Army Radio), care a relatat și că acesta ar fi fost ucis în lovitură. Informația nu a fost confirmată încă oficial de autoritățile israeliene, iar Hamas nu emisese nicio reacție publică în legătură cu atacul de la Tripoli, până marți seara. 

Articolul Israelul a anunțat eliminarea unei ținte-cheie a Hamas, în Tripoli apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Față de Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, a fost emis, la data de 23 februarie 2024, un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și încălcarea ordinului de protecție.

Și la începutul anului, respectiv în 26 februarie 2025, bărbatul ar fi incendiat imobilul fostei sale concubine, iar în continuarea activității infracționale, ar fi pătruns, fără drept, în imobilul unei alte persoane, în care se afla persoana vătămată.

„În aceste împrejurări, acesta ar fi luat-o cu forța pe victimă, lipsind-o de libertate și îndreptându-se într-o direcție necunoscută. Ulterior, în seara de 27 februarie 2025, în timp ce se aflau în localitatea Sărmășel – Gară, ar fi intrat în incinta unui magazin, de unde victima ar fi reușit să scape, iar bărbatul ar fi fugit într-o direcție necunoscută. Din cercetări a reieșit faptul că, pe perioada în care a fost lipsită de libertate, victima a fost dusă de agresor în zone împădurite, unde s-ar fi ascuns”, transmite, marți, Poliția Română.

În urma acestor fapte, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș, emisă la data de 28 februarie 2025, a fost dispusă paza permanentă a imobilului în care locuia femeia,

Activitatea de pază a fost desfășurată în mod permanent de către polițiștii din cadrul Secției nr. 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie, Poliției orașului Luduș, Secției nr. 12 Poliție Rurală Luduș și Poliției orașului Sărmașu, până la data de 14 aprilie 2025. Atunci, la solicitarea expresă a tinerei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș a dispus paza locuinței victimei, în intervalul orar 22 – 06.

De la data comiterii faptelor și până în prezent, Poliția Română transmite că au fost desfășurate numeroase și ample activități, fiind utilizate metode speciale de supraveghere și cercetare, atât în cadrul dosarului penal, cât și pe procedura urmăririi persoanelor, în vederea depistării bărbatului.

Poliția Română mai arată că, în cursul anului 2024, respectiv la data de 20 februarie 2024, Judecătoria Luduș a emis ordin de protecție pentru violența în familie, însă acesta nu mai era activ, fiind revocat, la solicitarea victimei, la data de 27 martie 2024.

La data de 4 iunie 2025, bărbatul a fost condamnat de către Judecătoria Luduș, pentru încălcarea ordinului de protecție, în perioada februarie – martie 2024, prin mijloace de comunicare la distanță, ordin emis la data de 20 februarie 2024.

Anterior, a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă de către Judecătoria Luduș, în cadrul aceluiași dosar.

Pentru infracțiunile comise la data de 26 februarie 2025, organele de cercetare penală din cadrul Secției 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie au întocmit referat de terminare a urmăririi penale, iar, la data de 20 iunie 2025, dosarul a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș.

Condamnare anterioară pentru omor calificat, dar eliberat în 2020

Bărbatul a mai fost condamnat pentru omor calificat, fiind eliberat din penitenciar în cursul anului 2020.

Ulterior faptei din anul 2025, a mai fost emis un ordin de protecție provizoriu, care a fost confirmat de instanță, fiind emis ordin de protecție pentru o perioadă de un an, însă nu a fost adus la cunoștința bărbatului, întrucât se sustrăgea urmăririi penale, implicit depistării.

Polițiștii din Mureș au fost sesizați marți de dimineață, în jurul orei 8:45, prin apel la 112, de către o femeie de 46 de ani, care a spus că i-a fost incendiată locuința din Miheșu de Câmpie și că este posibil ca fiica ei să se afle înăuntru.

Polițiștii și pompierii au ajuns rapid și, în interiorul casei, a fost găsit cadavrul carbonizat al tinerei.

„Locul faptei a fost conservat, iar cadavrul urmează a fi transportat la Institutul de Medicina Legală Târgu Mureș, în vederea expertizării medico-legale. Au fost angrenate resurse umane și tehnice, pentru cercetarea acestui caz, atât din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, cât și din cadrul IGPR, respectiv Direcția de Investigații Criminale, Institutul Național de Criminalistică și alte structuri de poliție. Facem mențiunea că este folosit și un câine de urmă”, transmite Poliția Română.

Polițiștii precizează că este o anchetă complexă în care urmează să se analizeze imaginile de pe camerele de supraveghere din zona comiterii faptei.

În același timp, o altă echipă de secialiști verifică istoricul sesizărilor către poliție sau alte instituții din județ ale victimei.

Polițiștii au publicat date despre presupusul criminal. Este vorba despre un bărbat de 37 de ani, din Mureș. Persoanele care îl văd pe bărbat sunt sfătuite să nu intre în contact cu acesta și să apeleze urgent numărul 112.

Din primele cercetări efectuate, persoana bănuită de comiterea faptei este Gânj Emil, în vârstă de 37 de ani, din județul Mureș.

Polițiștii au publicat o fotografie a presupusului criminal.

Articolul Suspectul crimei din Mureș este recidivist: A fost eliberat condiționat în 2020 / Victima a spus că nu mai are nevoie de pază permanentă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform agenției de presă Politico, Comisia Europeană s-a arătat de acord cu măsurile aspre anunțate de noul guvern de la București, care urmăresc să reducă datoria publică și să evite o confruntare cu Bruxelles-ul.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că susține un plan ce include înghețarea salariilor din sectorul public, eliminarea plafonului pentru prețurile la energie și o creștere semnificativă a TVA-ului.

Scopul acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar, estimat să ajungă la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Din cauza cheltuielilor ridicate, Comisia Europeană a început anul trecut procedura de deficit excesiv împotriva României. Țara a fost astfel inclusă pe lista statelor care trebuie să reducă împrumuturile, sub amenințarea unor sancțiuni.

Aprobarea acordată marți de Consiliul Uniunii Europene a înlăturat temporar riscul pierderii sprijinului financiar european.

După o întâlnire a miniștrilor europeni de finanțe și economie, Valdis Dombrovskis, comisar european, a spus că măsurile autorităților de la București reprezintă „un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie rapid legiferate și puse în aplicare”.

În fața parlamentului, la începutul săptămânii, Ilie Bolojan a spus că vrea să evite ca România să ajungă în categoria „junk”, ceea ce ar transforma țara într-o destinație neatractivă pentru investiții.

Critică de la Bruxelles

În cadrul ultimei reuniuni, miniștrii Uniunii au criticat guvernarea anterioară de la București pentru lipsa unor „măsuri eficiente” în privința problemelor financiare, relatează aceeași agenție de presă.

Tot marți, Banca Națională a României a anunțat că se așteaptă ca planul fiscal să ducă la o creștere temporară a inflației, însă consideră că acesta va rezolva unele dintre cauzele care au generat problemele actuale. Banca a transmis că aceste măsuri vor reduce costurile de finanțare ale statului și vor stabiliza cursul leului.

Articolul Bruxelles-ul dă undă verde planului sever de redresare fiscală al României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Această situație o avem datorită, din nou, scăpării de sub control a modului în care categorii de oameni care lucrează în sectorul public au ajuns să se pensioneze mult mai repede decât este normal în orice țară din Europa. Acest lucru trebuie corectat, pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni, dar mai grav față de situația economică a țării noastre, care are nevoie de oameni în piața muncii, are nevoie de plătitori”, a spus Bolojan la Digi24.

El spune că pentru corectarea acestei situații e nevoie de legi speciale, „pentru că s-au mai făcut astfel de corecții, care au fost anulate de Curtea Constituțională”.

Premierul anunță că Guvernul va corecta aceste situații.

Vârsta de pensionare să fie dusă la limita normală

„E nevoie ca vârsta de pensionare să fie dusă la limita normală la care se pensionează toți românii. Și da, poate fi văzut, dacă cei care s-au pensionat mai repede, mai pot lucra în sectorul public. Nu neapărat problema cumulului pensie cu salariu este problema, ci problema este un număr prea mare de oameni care se pensionează prea repede, la uneori la pensii prea mari față de media pensiilor din România, ceea ce înseamnă inechitate, înseamnă anormalitate și înseamnă probleme economice grave pe termen lung. Trebuie să le corectăm și le vom corecta aceste lucruri”, a adăugat Bolojan.

Întrebat despre situația din Justiție, el a spus: „Vârsta medie de pensionare este de 48 de ani, pensia medie este de 5.000 de euro. (…) Asta în cele 3 luni de zile cât am fost președinte interimar, când am semnat pensionările, am rămas surprins, pentru că nu știam că vârsta medie de pensionare este de 48 de ani și am devenit un om cât se poate de convins că aceste lucruri nu mai pot continua pentru că sunt anormale și le vom corecta. Iar corecția de pensii speciale este unul din jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească”.

Articolul Bolojan, despre vârsta medie de pensionare la 48 de ani în Justiție: „O chestiune de inechitate față de ceilalți oameni” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la Digi24 dacă măsurile fiscal-bugetare au fost adoptate împreună cu celelalte partide din coaliție, după criticile adresate de PSD, premierul Ilie Bolojan a spus: „Toate măsurile care au fost cuprinse în acest pachet au fost adoptate de comun acord cu reprezentanții tuturor partidelor care sunt reprezentați în guvern, cu vicepremierii de față, și au fost discuții care țin cont de realitatea și de posibilitățile noastre. Să știți că și mie mi-ar fi plăcut să continuăm cu toate excepțiile”.

El a spus că în ceea ce privește serviciile de sănătate, sunt 16,5 milioane de beneficiari și doar puțin peste 6 milioane contribuie la acest lucru: „Am redus o bună parte din excepții și, într-adevăr, am pus o contribuție rezonabilă, spun eu, la pensiile peste un anumit nivel. Dar altfel nu puteam să ne extindem numărul de contribuabili”.

Replica lui Bolojan pentru criticile din PSD

Întrebat despre o postare a lui Paul Stănescu, în care se plânge că PSD nu este ascultat, șeful Guvernului a răspuns: „Eu cred că România, în această perioadă, are nevoie de o stabilitate politică, are nevoie de oameni care își asumă răspunderea pentru deciziile pe care trebuie să le ia, iar asumarea acestei răspunderi, pe care cel puțin eu am făcut-o, a fost generată de faptul că n-a fost niciun entuziasm ca cineva să își asume. Și deci nu văd niciun fel de problemă, dacă sunt soluții care nu deranjează pe nimeni, dar corectează aceste deficite generale, să se găsească alte formule să fie puse în practică. Dar nu există soluții magice. Și e foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut, ce bine ar trebui făcut, în condițiile în care țara nu mai are aceste resurse, și orice s-ar spune ne-am întins mult mai mult decât ne-am putut permite”.

Conform acestuia, diferența dintre veniturile statului și cheltuielile pe care le face este de 30 de miliarde de euro în fiecare an, bani pe care România îi împrumută.

Articolul Replica lui Bolojan pentru criticile venite din PSD: E foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Per ansamblu este o creștere a taxării de peste 40% a jocurilor de noroc. Nu s-a mai făcut în ultimii ani o astfel de taxare. Asta este efectul per ansamblu”, declară Bolojan la Digi24, subliniind că măsurile vizează în special companiile din domeniu, nu jucătorii.

El spune că strategia guvernamentală a fost să împovăreze fiscal mai ales operatorii din acest sector, considerând că acolo sunt încasările „mai certe” în urma taxelor pe aparate.

„S-a decis ca cea mai mare parte a greutății să rămână pe industrie, pentru că de acolo încasările sunt mult mai certe, datorită taxării aparaturii și a câștigurilor în niște sume fixe, care ne permit să avem o previziune cât mai bună a acestor încasări”, susține premierul.

Răspunzând unei declarații critice făcute de Sorin Grindeanu, Bolojan spune că este de părere că acesta „se înșală”.

El a reiterat că aceste măsuri au fost asumate în cadrul coaliției de guvernare și că nu poate exista un sistem de protecție socială eficient fără venituri clare la buget:

„Toate măsurile au fost adoptate de comun acord cu reprezentanții partidelor din Guvern. Nu mai avem bani. Ca să avem servicii de sănătate, spitale și medici, trebuie să intre bani în sistem”, declară Bolojan.

Articolul Bolojan, despre taxarea câștigurilor din jocurile de noroc: Cea mai mare parte a greutății fiscale rămâne pe industrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Pe bună dreptate, românii nu au încredere în guvernări. Nu trebuie să ne ascundem de acest lucru. Asta pentru că, pe de-o parte, le-am promis de multe ori că vom face anumite lucruri pe care nu le-am făcut. Am spus că anumite lucruri vor fi făcute într-un anumit timp. Nu s-a respectat acest timp. Am spus că dacă ne votează pe noi, există niște soluții magice. Bineînțeles că după aceea s-a dovedit că nu există astfel de soluții și că doar o bună guvernare, doar o creștere a productivității, doar disciplină, muncă și seriozitate înseamnă rezultate pentru că altfel nu există soluții miraculoase. Și atunci e cât se poate de normal ca românii să nu aibă încredere în noi”, susține premierul Ilie Bolojan, marți seara, la Digi24.

El precizează că „dacă românii erau într-o stare bună și erau soluții atât de facile, n-ar fi avut iar o înghesuială la pozițiile importante în stat”.

„Credeți că cineva care are o cotă de încredere rezonabilă n-ar vrea să-și o păstreze în lumea politică? N-ar fi mai comod să stai undeva la Senat, ca să dau un exemplu liniștit, să explici cum ar trebui făcute lucrurile în lumea de genul acesta. Cum a fost interviul acestor măsuri? Cine s-ar duce să dea astfel de vești, dacă situația chiar nu este foarte serioasă, știind că în felul acesta își afectează imaginea? Dar nu de imaginea mă îngrijesc eu, ci responsabilitatea mea este ca aceste măsuri să fie de cât mai scurtă durată, cu costuri cât mai mici pentru cetățenii țării noastre și să creeze bazele, așa cum a spus, pentru o dezvoltare ulterioară. Și asta voi face zi de zi în perioada următoare”susține premierul Ilie Bolojan, marți seara, la Digi24,

El subliniază că „pachetul 2 și 3 vor cuprinde aceste măsuri”.

Articolul Bolojan explică de ce românii nu au încredere în guvernări: „Am promis de multe ori lucruri pe care nu le-am făcut” apare prima dată în Mediafax.