Mediafax

Conform Reuters, Administraţia Trump va demara în zilele următoare concedierile la Departamentul de Stat, a anunţat joi secretarul adjunct pentru management şi resurse, Michael Rigas, într-un e-mail trimis angajaţilor.

Acesta a precizat că instituţia va începe comunicarea oficială cu membrii personalului care vor fi afectaţi de reducerea de personal.

Reorganizarea este parte a unei reforme mai ample iniţiate de preşedintele Donald Trump, care vizează reducerea aparatului diplomatic al SUA şi realinierea politicii externe la priorităţile agendei „America First”.

În luna mai, Departamentul de Stat a propus concedierea a aproape 1.900 de angajaţi.

Articolul Departamentul de Stat al SUA începe notificările pentru concedierile masive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia vine pe fondul măsurilor de criză economică și vizează în special cadrele didactice angajate pe perioadă determinată sau cu plata cu ora, contracte care expiră în vară.

Ministrul a precizat că profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați deoarece numărul de norme va fi redus, iar clasele vor avea un efectiv mai mare de elevi. „Nu va pleca nimeni care are contract valabil pe mai mult de un an. Avem oameni angajați pe un an sau cu plata cu ora, contracte care oricum se încheiau în vară”, a declarat Daniel David.

În sistemul educațional românesc, profesorii suplinitori reprezintă o categorie importantă, majoritatea fiind cadre calificate care lucrează pe perioade determinate din cauza lipsei posturilor viabile sau a numărului redus de ore într-o singură școală. Măsura anunțată ar putea afecta zeci de mii de cadre didactice.

Ministrul a subliniat că profesorii rămași în sistem vor avea mai mult timp de predare pentru același salariu. De asemenea, plata cu ora va fi redusă considerabil.

„Chiar și fără măsurile actuale, nu era nicio garanție că acele contracte s-ar fi prelungit în toamnă”, a adăugat David.

Referitor la protestele anunțate de sindicate și posibilul boicot al începutului de an școlar, ministrul a menționat că „sindicatele au dreptul să protesteze”. Totuși, el a atras atenția că lipsa acestor măsuri ar duce inevitabil la concedieri masive: „Dacă nu luăm aceste decizii, alternativa este disponibilizarea. Trebuie să înțelegem vremurile în care trăim.”

Ministrul a încheiat declarând că, în cazul în care România primește o evaluare economică negativă în luna august, efectele se vor resimți sever din toamnă, inclusiv în sistemul educațional.

Articolul Profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați din toamnă. Măsuri dure anunțate de Ministerul Educației apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă.

„Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad.

Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora.

RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete.

Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise.

Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.

Articolul Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Marea Britanie va începe, în următoarele săptămâni, returnarea migranţilor care sosesc ilegal pe coastele sale în bărci, ca parte a unui acord pilot cu Franţa, a declarat joi premierul Keir Starmer.

Planul, cunoscut sub formula „unul intră, unul iese”, presupune ca unii dintre cei sosiţi în mod ilegal în Regat să fie returnaţi în Franţa, iar în schimb, Marea Britanie să primească un număr egal de solicitanţi de azil, după verificări de securitate.

„Acest plan revoluţionar va demonstra că traversările Canalului în ambarcaţiuni improvizate sunt zadarnice,” a spus Starmer într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la finalul unei vizite de stat de trei zile în Franţa.

Deşi presa britanică a relatat că planul ar putea viza până la 50 de persoane pe săptămână, premierul nu a confirmat o cifră exactă.

El a precizat că schema va fi extinsă dacă se dovedeşte eficientă, într-o tentativă de a „rupe modelul” traficului de migranţi operat de reţele de crimă organizată.

Starmer a subliniat că migraţia ilegală reprezintă o „criză globală, o criză a Uniunii Europene şi o criză comună pentru Marea Britanie şi Franţa”.

Articolul BBC: Marea Britanie va începe returnarea migranţilor în Franţa în câteva săptămâni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform BBC, clubul Tottenham Hotspur a anunţat joi seară că a ajuns la un acord pentru achiziţia mijlocaşului Mohammed Kudus de la rivala din Premier League, West Ham United.

Transferul s-a realizat pentru suma de 55 de milioane de lire sterline, în ciuda unei clauze de reziliere de 85 de milioane de lire, şi este supus aprobării permisului de muncă.

Kudus, în vârstă de 24 de ani, a semnat un contract valabil pe şase ani, până în vara lui 2031.

Internaţionalul ghanez a fost transferat de West Ham în vara anului 2023 şi a evoluat în 65 de meciuri în Premier League, în care a înscris 13 goluri şi a oferit 9 pase decisive.

West Ham a refuzat săptămâna trecută o primă ofertă de 50 de milioane de lire din partea lui Tottenham, dar negocierile reluate au dus în final la înţelegerea dintre cele două cluburi.

Articolul Tottenham îl transferă pe Mohammed Kudus de la West Ham. Cât a costat transferul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Shmyhal a anunțat că Ucraina are în plan crearea a două fonduri importante pentru a acoperi aceste costuri uriașe. Unul dintre ele, în valoare de 540 de miliarde de dolari, ar urma să fie finanțat din activele rusești înghețate în străinătate și administrat de Kiev. Cel de-al doilea, în valoare de 460 de miliarde de dolari, ar proveni din investiții private internaționale, scire DPA.

La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei: Peste 1 trilion de dolari necesari în următorii 14 ani

Premierul ucrainean a solicitat aliaților internaționali să aloce fonduri suplimentare pentru a acoperi deficitul bugetar al Ucrainei din 2026 și 2027. În lipsa păcii, economia țării continuă să depindă în mare parte de sprijin extern.

Shmyhal a precizat că, fără a include producția de armament, cheltuielile anuale pentru întreținerea armatei ucrainene se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro, din care jumătate ar trebui susținută de Uniunea Europeană.

Reconstrucția post-război a Ucrainei: Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții private

În prezent, peste jumătate din bugetul de stat al Ucrainei provine din finanțări externe. Înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, Ucraina era deja cea mai săracă țară din Europa, conform datelor FMI.

Reconstrucția post-război a Ucrainei este nu doar o provocare financiară uriașă, ci și un test al solidarității internaționale în fața distrugerilor provocate de conflictul cu Rusia.

Articolul La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei? Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții private apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Informația a fost confirmată de către oficiali de rang înalt din Federația Rusă, inclusiv de primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

În jurul orei locale 15:00, apărările aeriene ruse au doborât patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, potrivit unui anunț făcut de edilul capitalei ruse. În urma incidentului, trei dintre principalele aeroporturi din regiunea Moscovei, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski, și-au suspendat temporar activitatea, însă ulterior și-au reluat operațiunile, a informat Agenția Federală Rusă pentru Aviație Civilă, Rosaviatsia.

Totodată, zborurile către și dinspre aeroportul din Kaluga, situat la aproximativ 200 km sud-vest de Moscova, au fost oprite temporar.

Într-un comunicat separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat că între orele 15:00 și 16:30 au fost doborâte 14 drone ucrainene deasupra regiunii Briansk și alte opt în regiunea Belgorod — ambele aflate la granița cu Ucraina. Ulterior, într-un nou buletin informativ, ministerul a precizat că între orele 17:00 și 20:00 au fost distruse alte 26 de drone ucrainene, 20 dintre acestea deasupra regiunilor Kursk și Briansk.

Deși aceste informații nu au fost verificate independent de agenții internaționale, autoritățile ruse susțin că acțiunile lor au împiedicat atacuri de amploare asupra infrastructurii și populației civile.

Această intensificare a atacurilor cu drone ucrainene doborâte în Rusia sugerează o escaladare a tensiunilor în regiune, punând presiune atât asupra sistemului de apărare rus, cât și asupra securității aviatice în apropierea capitalei.

Articolul Atac cu drone ucrainene asupra Moscovei. Rusia anunță interceptarea a peste 50 de aparate zburătoare fără pilot apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritatea Aeronautică Civilă Italiană (ENAC) a schimbat regulile în privința documentelor necesare la îmbarcarea în avion. Astfel, nu mai este necesară prezentarea unui act de identitate la poarta de îmbarcare pentru zborurile interne și cele spre țări din zona Schengen, scrie DPA.

Noua procedură a fost introdusă de ENAC și aprobată de Ministerul de Interne, a relatat joi publicația italiană Corriere della Sera.

Măsura este menită să accelereze procesele de verificare din aeroporturi, însă fără a compromite securitatea: Aeroporturile sunt zone sigure și este timpul să tratăm transportul aerian la fel ca transportul feroviar, a declarat șeful ENAC, Pierluigi Di Palma, pentru sursa menționată anterior.

În aceste condiții, cei care zboară din Italia spre Germania sau Spania, de exemplu, nu vor mai avea nevoie să prezinte și actele de identitate la poartă.

Cu toate acestea, documentele de identitate trebuie să fie întotdeauna asupra pasagerilor și să fie disponibile pentru orice control, a subliniat Di Palma, potrivit agenției ANSA.

Pentru zborurile din afara spațiului Schengen, cum ar fi cele către Regatul Unit, controalele de identitate vor rămâne în vigoare la poartă.

Totodată, verificările de identitate ar putea avea loc și pe rutele aflate de-a lungul căilor de imigrație, aici putând intra și unele zboruri către Franța.

Articolul O țară europeană aprobă zborurile interne și cele spre țări din Schengen doar cu carte de îmbarcare. Mențiuni despre actul de identitate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Salvatorii continuă căutările pentru alți zece membri ai echipajului dați dispăruți, în contextul în care gruparea Houthi a revendicat atacul și susține că deține o parte dintre supraviețuitori, scrie Reuters.

Este al doilea incident grav din această săptămână, după ce o altă navă grecească, Magic Seas, a fost scufundată de aceeași grupare susținută de Iran. Tensiunile din regiune escaladează rapid, afectând serios traficul comercial prin Marea Roșie, un coridor strategic pentru comerțul global cu petrol și mărfuri.

Eternity C, o nouă victimă în campania Houthi din Marea Roșie

Nava Eternity C, care livrase recent ajutoare alimentare pentru Programul Alimentar Mondial în Somalia, se îndrepta spre portul Jeddah din Arabia Saudită pentru realimentare atunci când a fost atacată în două rânduri: luni, cu drone maritime și grenade propulsate, și marți dimineață, într-un al doilea val agresiv.

Operatorul grec Cosmoship Management a confirmat că 10 persoane au fost salvate până acum: opt membri ai echipajului din Filipine, un indian și un agent de securitate grec. Patru persoane sunt încă date dispărute, iar una este presupusă decedată. Dacă se confirmă, acestea ar fi primele victime din zonă începând cu luna iunie 2024.

Tensiune în creștere și apeluri internaționale pentru eliberarea ostaticilor

Statele Unite au acuzat gruparea Houthi de răpire și au cerut eliberarea necondiționată a membrilor echipajului. De asemenea, Cosmoship Management solicită sprijinul tuturor navelor din zonă pentru a se alătura misiunilor de căutare și salvare.

Liderul Houthi, Abdul Malik al-Houthi, a reiterat interdicția asupra tranzitului de mărfuri legate de Israel prin Marea Roșie, afirmând că atacurile recente sunt o consecință directă a încălcării acestei interdicții.

Între timp, costurile de asigurare pentru transportul prin Marea Roșie s-au dublat, iar traficul prin strâmtoarea Bab al-Mandab a scăzut semnificativ, afectând lanțurile de aprovizionare internaționale.

Articolul Trei membri ai echipajului navei grecești Eternity C, salvați după 48 de ore în Marea Roșie. Alți zece sunt în continuare dați dispăruți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis joi un comunicat în care respinge „informațiile factual eronate” apărute în spațiul public cu privire la poziția României și a ministerului în ceea ce privește importurile de produse alimentare din Ucraina.

Potrivit MAE, România are o poziție clară și agreată în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește relațiile comerciale cu Ucraina, poziție care include prevederi precum clauze de salvgardare și standarde de calitate pentru produsele agroalimentare.

Discuțiile pe această temă au loc în formate europene consolidate, în cadrul politicilor agricole și comerciale comune, și nu în formate regionale.

„Poziția României integrează interesele multisectoriale și urmărește protejarea și sprijinirea agricultorilor și producătorilor români, fără a exclude continuarea sprijinului pentru Ucraina”, transmite MAE, precizând că narativele care opun aceste obiective urmăresc să genereze tensiuni într-un context deja dificil.

Ministerul reamintește că impactul războiului asupra agriculturii ucrainene și asupra pieței interne a UE se află pe agenda Consiliului Agricultură și Pescuit din 14 iulie 2025, la care participă miniștrii de resort din România.

Articolul MAE respinge informațiile false privind importurile din Ucraina apare prima dată în Mediafax.