Spitalul „Agrippa Ionescu”, aproape de inaugurare. Alexandru Rogobete: România construiește primele spitale noi după Revoluție

Mediafax

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Agrippa Ionescu” din București. România construiește primele spitale noi după Revoluție, a transmis Rogobete.

Mesajul a fost trimis la finalul vizitei.

„România construiește primele spitale noi după Revoluție.

Nu mai vorbim doar de reparații, improvizații sau cârpeli, ci de clădiri ridicate de la zero, moderne și dotate pentru pacienți și pentru medici. Sunt fapte reale, nu simple promisiuni.

Un alt exemplu concret este Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, o investiție majoră realizată prin PNRR, care se apropie de finalizare.

În curând, va fi dat în folosință pentru binele oamenilor”, a scris Rogobete, pe Facebook.

460 de paturi pentru spitalizare

Potrivit ministrului, valoarea finanțării din fonduri externe nerambursabile este de 680 milioane lei. Spitalul va avea 460 de paturi pentru spitalizare continuă și încă 41 pentru spitalizare de zi, o secție ATI complet nouă, modernă și digitalizată și un bloc operator adaptat la standarde europene

„Am spus de multe ori că reforma reală înseamnă fapte, nu vorbe. Că spitalele trebuie să fie pentru oameni, nu pentru statistici sau hârtii.

Astăzi, vedem că se poate. Spitalul „Agrippa Ionescu” este dovada că România poate construi pentru viitor, că putem trece de la nepăsare și improvizații la performanță și demnitate”, a fost concluzia ministrul Sănătății.

Articolul Spitalul „Agrippa Ionescu”, aproape de inaugurare. Alexandru Rogobete: România construiește primele spitale noi după Revoluție apare prima dată în Mediafax.

Hidroelectrica clarifică situația prețurilor de furnizare a energiei electrice. Ce a declarat compania

Mediafax

„Compania își menține angajamentul de a avea o ofertă corectă și competitivă pentru clienții săi și reafirmă că nu are în vedere vreo modificare unilaterală a prețurilor pentru contractele existente”, arată Hidroelectrica, într-un comunicat transmis sâmbătă.

Prețurile ofertate către clientul casnic se situează între 1,06 – 1,14 lei/kWh inclusiv cota de TVA de 21%, în funcție de tarifele reglementate ale fiecărui loc de consum din Romania.

„Achizițiile de energie realizate de către Hidroelectrica din piață reprezintă o practică firească în rândul furnizorilor și nu echivalează cu o creștere a prețurilor. Niciodată nu am intenționat să realizăm furnizarea de energie electrică doar din producție proprie. Hidroelectrica își menține poziția de cel mai competitiv furnizor de energie de pe piață și dispune de capacitatea operațională și logistică necesară pentru a răspunde în condiții optime cererii crescute venite din partea noilor clienți”, mai arată compania.

Articolul Hidroelectrica clarifică situația prețurilor de furnizare a energiei electrice. Ce a declarat compania apare prima dată în Mediafax.

Poliția Ilfov, despre persoanele decedate în Lacul Snagov: una dintre ele era copil

Mediafax

Polițiștii din cadrul Biroului Județean de Transporturi Ilfov au fost sesizați prin apel la 112, vineri noaptea, de către o persoană, cu privire la faptul că două persoane au închiriat caiace pe Lacul Snagov și nu s-au mai întors.

La fața locului s-au deplasat forțele de ordine, atât polițiști din cadrul Biroului Județean de Transporturi Ilfov, precum și efective din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov, precum și voluntari în vederea găsirii persoanelor implicate în eveniment.

„În cele din urmă, ambele persoane au fost găsite și scoase la mal, aceștia au fost identificați, în cauză fiind vorba despre un bărbat de 53 de ani și un minor de 13 ani. Ambelor persoane le-au fost aplicate manevre de resuscitare, însă pentru aceștia a fost declarat decesul, întrucât nu prezentau semne vitale”, transmite Poliția Ilfov.

Articolul Poliția Ilfov, despre persoanele decedate în Lacul Snagov: una dintre ele era copil apare prima dată în Mediafax.

A fost descoperit cel mai vechi azil de batrâni

Mediafax

Arheologii israelieni cred că au descoperit cea mai veche locuință pentru vârstnici din lume, în timpul săpăturilor de la Parcul Național Hippos, situat lângă Marea Galileii, a anunțat luni Universitatea din Haifa.
Descoperirea făcută de cercetătorii universității s-a concentrat asupra unui medalion de mozaic ornamentat, datat la sfârșitul secolului al IV-lea sau începutul secolului al V-lea, care poartă inscripția grecească „Pacea fie cu bătrânii” și care a fost găsit în apropierea unuia dintre cele mai impresionante mozaicuri de pe sit, au declarat cercetătorii.

„Aceasta este dovada vie că grija și preocuparea pentru vârstnici nu sunt doar o idee modernă, ci făceau parte din instituțiile și conceptele sociale încă de acum aproximativ 1.600 de ani”, a spus dr. Michael Eisenberg, de la Institutul de Arheologie Zinman al Universității din Haifa, care a condus proiectul de excavare.

Prima dovadă materială a unui cămin de bătrâni

Într-un studiu publicat în Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, Eisenberg, împreună cu colegii săi, dr. Arleta Kowalewska și prof. Gregor Staab de la Universitatea din Köln, au argumentat că medalionul inscripționat reprezintă dovada celui mai vechi azil de bătrâni descoperit prin săpături arheologice din lume, bazându-și afirmația pe referința inscripției la un grup de vârstă specific, precum și pe amplasarea sa într-o zonă rezidențială a orașului.

Instituții dedicate vârstnicilor sunt menționate în texte din secolele al V-lea și al VI-lea, dar aceasta este prima dovadă materială a unei asemenea practici, au spus cercetătorii.

Descoperirea a fost făcută în apropierea intersecției a două străzi importante din zona rezidențială a vechiului oraș bizantin Hippos, din Galileea.

Mărturii timpurii despre grija acordată bătrânilor

Orașul creștin era sediul episcopului, unde arheologii au descoperit, de asemenea, șapte biserici, un templu, o bazilică, un teatru și cel puțin două amfiteatre.

Medalionul a fost complet scos la iveală în timpul campaniilor de săpături din 2023–2024, după care echipa a analizat inscripția și iconografia din jur, concluzionând că acesta fusese amplasat la intrarea în instituție.

„Aceasta era o instituție comunitară și spirituală, integrată în viața orașului și reflectând valorile sociale ale epocii. Inscripția se adresează direct unui public specific, oferind o privire rară în viețile cotidiene ale persoanelor vârstnice din antichitate”, au scris cercetătorii.

Aceștia au adăugat că medalionul „poate oferi una dintre cele mai timpurii mărturii materiale din Țara Sfântă, arătând cum comunitatea creștină a început să-și asume responsabilități pentru îngrijirea care, până atunci, era gestionată exclusiv de rețelele familiale.

Această evoluție reflectă, probabil, noile moduri de viață creștine în afara structurilor familiale tradiționale, precum monahismul.”

Articolul A fost descoperit cel mai vechi azil de batrâni apare prima dată în Mediafax.

Ivana Mladenović, câștigătoarea premiului pentru regie la Festivalul de Film de la Sarajevo

Mediafax

Ivana Mladenović a primit vineri seara Trofeul pentru cea mai bună regie /Heart of Sarajevo for Best Director la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo, ediția 31 (15 – 22 august), pentru lungmetrajul „Sorella di Clausura” (coproducție România – Serbia – Italia – Spania) prezentat în competiția internațională dedicată filmelor de ficțiune.

„Sunt recunoscătoare pentru acest premiu și pentru primirea de care s-a bucurat filmul, am fost foarte fericită să văd filmul aici. Îi mulțumesc Katiei Pascariu care a fost complet lângă mine, Adei Solomon, producătoarea filmului și lui Marius Panduru, directorul de imagine, coscenariștilor, editoarei Vanja Kovačević și tuturor colegilor – cea mai bună echipă.”, a declarat Ivana Mladenović

„Spiritul punk nu dispare niciodată din acest film regizat cu abilitate, care curge ca un râu dostoievskian, ce arată cum se adună eșecurile, pentru a ajunge în cele din urmă la o comedie romantică, dar fără romantism”, notează motivația juriului prezidat de regizorul Sergei Loznitsa din care au făcut parte actorul Dragan Mićanović, regizorul scenaristul și actorul Emanuel Pârvu, regizoarea și scenarista Ena Sendijarević, alături de directoarea creativă a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, Tricia Tuttle.

„Dumnezeu nu ne va ajuta” a primit Premiul Special pentru promovarea egalității de gen

Al doilea film din competiție cu contribuție românească, din partea aceleiași companii de producție, microFILM, „Dumnezeu nu ne va ajuta”/ „God Will Not Help” (scris și regizat de Hana Jušić), a primit Premiul Special pentru promovarea egalității de gen / Special Award fot Promotig Gender Equality.

„Premiul special pentru promovarea egalității de gen se acordă unei povești misterioase, plasată în izolare, care se joacă cu genul în timp ce creează ceva cu totul aparte. Având la bază un puternic simț al identității locului, interpretările puternice vorbesc de la sine, fără exces de dialog, într-o atmosferă deopotrivă familiară și stranie. Narațiunea sa ne pune la încercare convingerile și, făcând acest lucru, ne confruntă în cele din urmă cu sentimentul de neapartenență.”, notează motivația juriului acestei categorii, compus din Anna Croneman (producător și CEO Swedish Film Institute, Suedia), Ivan Marinović (regizor, scenarist și producător, Muntenegru) și Norika Sefa (regizoare și scenaristă, Kosovo).

Din delegația filmului „Sorella di Clausura” la Sarajevo au făcut parte: Ivana Mladenović, co-scenaristul Momir Milosević, actorii Katia Pascariu, Miodrag Mladenović, Gordana Mladenović, Tina Pop, producătoarea Ada Solomon, producătoarea executivă Diana Caravia, editoarea Vanja Kovačević, alături de Mirela Țugui și Alexandru Edi Mustață din echipa de producție microFILM.

Filmul produs de Ada Solomon (microFILM, România) și Ivana Mladenović (Dunav 84, Serbia), urmărește povestea Stelei (Katia Pascariu), o tânără din provincie, îndrăgostită de un artist balcanic (Miodrag Mladenović) pe care l-a văzut la TV și pe care visează să-l întâlnească. Când Vera (Cendana Trifan), o cântăreață despre care se zvonește că l-ar cunoaște bine, îi propune să vină la București, acceptă cu încântare. Însă, curând, descoperă că Vera se ocupă cu alte lucruri și promisiunile ei sunt departe de realitatea pe care și-o închipuia. Din distribuția filmului scris de Ivana Mladenović, Adrian Schiop și Momir Milosević, mai fac parte Arnold Kelsch, Cătălin Dordea, Adrian Radu.

Marius Panduru semnează imaginea filmului, iar Vanja Kovačević montajul. Mălina Ionescu s-a ocupat de scenografie, Dana Păpăruz de costume, Bianca Boeroiu și Olimpia Stoicea de machiaj, iar Margareta Ștefan de coafură. Coloana sonoră a fost compusă de Toni Cutrone și include cântece originale semnate de Andrei Dinescu. Dejan Kragulj a fost inginer de sunet, iar Oriol Campi designer de sunet.

Realizarea filmului „Sorella di Clausura” a fost sprijinită de: Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Centrul Național al Cinematografiei din Serbia, Ministerul Culturii din Serbia, Ministerul Culturii din Italia, Institut Català De Les Empreses Culturals și EURIMAGES, în asociere cu Conceptual Lab și în colaborare cu Televiziunea Română.

„Dumnezeu nu ne va ajuta”/ „God Will Not Help” a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Eurimages. Compania românească microFILM este unul din coproducătorii filmului, alături de Nightswim, Horsefly Films, Maneki Films, Perfo și ERT. Din distribuția internațională a filmului face parte și actorul român Bogdan Farcaș. Designerul de sunet al filmului este Marius Leftărache (Avanpost).

Cele două producții au avut premiera mondială la Festivalul Internațional de la Locarno

Cele două titluri, sprijinite de echipe de producţie din România, au avut premiera mondială în competiţia oficială a Festivalului Internațional de la Locarno (6-16 august), unde au fost remarcate de critici și de jurii – Katia Pascariu a fost recompensată cu premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună actriță, oferit de Juriul Criticilor Independenți de la Locarno, pentru rolul Stela din „Sorella di Clausura” (r. Ivana Mladenović), iar actrițele Manuela Martelli și Ana Marija Veselčić au primit Premiul Leopardul de Argint pentru interpretare, desemnat de juriul competiției internaționale.

Articolul Ivana Mladenović, câștigătoarea premiului pentru regie la Festivalul de Film de la Sarajevo apare prima dată în Mediafax.

Testul răbdării pentru români. Timp de așteptare de aprox. 100 de minute pe Podul Prieteniei / Bacul de la Bechet este suspendat temporar

Mediafax

Românii care vor să ajungă în Bulgaria au nevoie de foarte multă răbdare, sâmbătă: cei care merg pe Podul Prieteniei trebuie să aștepte, în medie, 100 de minute, din cauza lucrărilor pe teritoriul vecin. De asemenea, din cauza vremii, a fost suspendat temporar bacul Oryahovo – Bechet.

Lucrările de reparații continuă pe partea bulgară a Podului Prieteniei, traficul rutier desfășurându-se în continuare alternativ, pe o singură bandă.

În contextul sezonului estival și al valorilor ridicate de trafic, se înregistrează timp de așteptare ridicat, estimat la aproximativ 100 de minute.

Șoferii sunt sfătuiți să abordeze rute alternative

Pentru a evita blocajele și întârzierile, șoferii și firmele de transport sunt sfătuite să ia în considerare rute alternative: Calafat (jud. Dolj), Zimnicea, Turnu Măgurele (jud. Teleorman), Călărași (jud. Călărași), Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir (jud. Constanța).

De asemenea, ca urmare a notificării transmise de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu, activitatea feribotului Oryahovo – Bechet este temporar suspendată, din cauza nivelului scăzut al fluviului Dunărea.

Reluarea traversărilor va fi anunțată imediat ce condițiile de navigație vor permite desfășurarea în siguranță a transportului.

 

Articolul Testul răbdării pentru români. Timp de așteptare de aprox. 100 de minute pe Podul Prieteniei / Bacul de la Bechet este suspendat temporar apare prima dată în Mediafax.

Radu Ștefan Oprea: „România are o problemă: cele 1000 de CV-uri de la USR. 600 sunt deja la Ministerul Economiei”

Mediafax

„România are o problemă: cele 1000 de CV-uri de la USR. 600 sunt deja la Ministerul Economiei, așa că pot înțelege presiunea de pe umerii conducerii ministerului care trebuie să-și încalce toate „principiile” clamate până acum și să satisfacă mulțimea usr-istă avidă de funcții”, spune Radu Ștefan Oprea pe Facebook.

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Radu Ștefan Oprea, afirmă că spiritul legii este ca politicul să nu mai poată interveni abrupt în procesul de selecție sau în activitatea decizională de zi cu zi a unei companii.

„Adică, conform principiilor OCDE, companiile de stat să activeze în piață ca oricare companie cu capital privat. Ori tocmai acest lucru îl deranjează astăzi pe ministrul USR-ist, că litera legii interzice politizarea și numirea la bunul plac al unui decident politic, fie el și ministrul de resort, a conducerilor companiilor. Dar misiunea rămâne misiune, trebuie numiți în funcții cei mai buni managerii ai țării, cei cu „diplomă” de la USR. Acest lucru de altfel a început”, acuză Oprea.

Critici la adresa USR

Acesta afirmă că cel mai grav este faptul că pentru a atinge această țintă „USR-ului nu-i pasă de nimic, nici de faptul că legea este un obiectiv îndeplinit deja în PNRR, sau că am obținut aprobarea OCDE pe capitolul guvernanță corporativă”.

„Această lege s-a născut din dialogul cu CE și OCDE, iar OCDE a fost consultantul României printr-o achiziție făcută direct la Bruxelles de către Comisie. Există documentat tot acest dialog, cu toți pașii prin care s-a născut AMEPIP și Legea. Documentele pot fi puse la dispoziția celor interesați de adevăr și de buna guvernare a României. Însă tare mi-e teamă că nu acesta este interesul ministrului USR”, mai spune Radu Ștefan Oprea.

Peste 600 de CV-uri au fost primite de reprezentanții Ministerului Economiei în doar 24 de ore după ce aceștia au lansat un mecanism simplu de aplicare pentru posturi de conducere în cadrul companiilor de stat.

Articolul Radu Ștefan Oprea: „România are o problemă: cele 1000 de CV-uri de la USR. 600 sunt deja la Ministerul Economiei” apare prima dată în Mediafax.

17 migranți fără acte au fost reținuți, după ce au încercat să treacă ilegal frontiera pe la Calafat

Mediafax

Polițiștii de frontieră din Calafat au depistat 17 cetățeni de origine afro-asiatică care nu dețineau documentele necesare pentru a călători în spaţiul Schengen și care au încercat să intre ilegal în România prin escaladarea gardului perimetral al stației de taxare.

În urma unei colaborări cu personalul firmei care administrează podul Calafat-Vidin, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat au acționat vineri dimineața în proximitatea stației de taxare a podului Calafat-Vidin unde au fost observate mai multe persoane care încercau să escaladeze gardul perimetral.

Cînd au văzut forțele de ordine, persoanele au încercat să fugă pe un câmp, în apropierea căii ferate.

Fuseseră transportați de un cetățean slovac

Polițiștii au acționat conform procedurilor legale, i-a somat verbal, iar ulterior, pentru asigurarea perimetrului și prevenirea unor situații de risc, unul dintre agenți a executat un foc de avertisment în plan vertical, moment în care persoanele au fost oprite și imobilizate.

„În urma verificărilor preliminare s-a stabilit faptul că persoanele respective fuseseră transportate de la Sofia cu un microbuz de către un cetățean slovac, care i-a lăsat în apropierea stației de taxare”, transmite, sâmbătă, Poliția de Frontieră.

Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul Poliției Transporturi Feroviare Calafat și al Poliției de Frontieră Bulgare.

Cei 17 cetățeni străini, șoferul microbuzului și mijlocul de transport au fost preluați de către autoritățile bulgare, în vederea continuării cercetărilor.

Articolul 17 migranți fără acte au fost reținuți, după ce au încercat să treacă ilegal frontiera pe la Calafat apare prima dată în Mediafax.

Brașovul este iluminat în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate și compasiune

Mediafax

În data de 23 august, Ucraina marchează Ziua Drapelului de Stat, iar în 24 august, Ziua Independenței.

„Apreciem deosebit eforturile primăriei, comunităţii de afaceri şi societăţii civile din Braşov de a sprijini cetăţenii ucraineni care şi-au găsit adăpost în oraşul dumneavoastră. (…) Suntem convinși că eforturile comunităţii Braşovului vor continua să consolideze relaţiile de bună vecinătate dintre Ucraina şi România, precum şi să contribuie la o Europă paşnică, rezilienţă şi unită“, se arată în scrisoarea adresată primarului George Scripcaru de Ambasada Ucrainei în România.

Steagul Ucrainei a fost adoptat oficial pentru prima oară în istorie în 1918. El are benzi orizontale de dimensiuni egale în culorile albastru și galben, culori prezente pe vechiul steag al Regatului Galiția-Volhynia, folosit în secolul al XII-lea.

Ziua Independenței Ucrainei este celebrată anual în data de 24 august și este și ziua națională, care marchează adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991.

Articolul Brașovul este iluminat în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate și compasiune apare prima dată în Mediafax.

Bolojan explică omologului moldovean ce înseamnă integrarea în UE: România a primit 100 de miliarde de euro și a contribuit cu 32 de miliarde de euro

Mediafax

„Știm ce înseamnă integrarea europeană, pentru că de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, am beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene și am contribuit cu peste 32 de miliarde de euro la bugetul european. Fiecare euro investit s-a văzut în economia României, în dezvoltare locală, în infrastructură și în locuri de muncă, iar rezultatele s-au simțit în viața de zi de zi a românilor”, spune Bolojan.

Acesta a mai spus că atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, produsul intern brut era de circa 45% din media Uniunii Europene. Astăzi, la aproape două decenii de la aderare, produsul intern brut a României se apropie de 80% din media Uniunii Europene.

„Aceasta este o dovadă clară că solidaritatea europeană schimbă în bine comunități locale, regiuni și țări întregi, iar această schimbare poate avea loc și aici, în raioanele și localitățile din Moldova, de la Chișinău la Cahul, de la Briceni la Bălți și de la Șoldănești la Ungheni și la Comorata. Republica Moldova este astăzi un exemplu de curaj pentru ca a rezistat presiunilor, șantajul energetic și propagandei însușită de agresiunea hibridă”, a mai spus Bolojan.

Bolojan: Guvernul de la Chișinău a luat decizii „dificile, dar corecte”

El a subliniat că în momentele grele pe care le-a traversat, guvernul de la Chișinău a luat decizii „dificile, dar corecte”.

„Președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean au arătat hotărâre, au păstrat suveranitatea și independența statului și au câștigat respectul propriilor cetățenii și al partenerilor europene. Nu este un drum ușor, Republica Moldova a trebuit să facă față celor mai mari provocări din ultimele decenii, dar a mers cu fruntea sus. Republica Moldova a reușit de asemenea să-și securizeze prin referendum în parcursul european un angajament pe termen lung pentru viitoarele generații. Domnule prim-ministru, există o legătură deosebită și unică între statele noastre. Noi, în această parte de lume, suntem din aceeași vatră, suntem din același sânge. În ultimii 35 de ani, am transformat gardul de sârmă ghimpată într-un spațiu al speranței, al prieteniei și solidarității. Astfel, firme moldovenești sunt prezente în România și firme românești investesc în Republica Moldova. Avem legături multiple, infrastructură comună și proiecte importante de dezvoltare”, a mai spus Bolojan.

Articolul Bolojan explică omologului moldovean ce înseamnă integrarea în UE: România a primit 100 de miliarde de euro și a contribuit cu 32 de miliarde de euro apare prima dată în Mediafax.