Mediafax

Procurorii germani au pus sub acuzare un cetățean american pentru că ar fi oferit informații militare sensibile serviciilor de informații chineze, la aproape un an după arestarea sa la Frankfurt, potrivit Politico.

Procurorul General Federal a anunțat luni că Martin D., fost contractant pentru Departamentul American al Apărării, este acuzat de activitate ca agent al unui serviciu de informații străin în ceea ce organismele pentru justiție au denumit un „caz deosebit de grav”.

Actul de acuzare a fost înaintat Senatului pentru Securitate de Stat al Curții Regionale Superioare din Koblenz.

S-ar fi oferit să vândă secrete militare

Potrivit rechizitoriului, Martin D. a lucrat pentru un contractant civil în domeniul apărării din 2017 până în primăvara anului 2023 și, începând cu 2020, a fost staționat la o bază militară americană din Germania.

În vara lui 2024, procurorii spun că americanul a contactat de mai multe ori oficiali guvernamentali chinezi și s-a oferit să predea informații clasificate despre operațiuni militare americane.

Autoritățile germane l-au reținut pentru prima dată pe suspect în noiembrie 2024 pe aeroportul din Frankfurt, în baza unui mandat emis de Curtea Federală de Justiție a Germaniei.

Arestarea sa a produs, la vremea respectivă, titluri internaționale, presa germană relatând că ar fi încercat să vândă secrete din interiorul unor instalații militare americane aflate pe teritoriul Germaniei.

Martin D. se află de atunci în arest preventiv.

Articolul Germania pune sub acuzare un cetățean american care ar fi făcut spionaj militar în favoarea Chinei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inițial, Neptun era o rachetă antinavă produsă în Ucraina și lansată de la sol, cu o rază maximă de 300 de kilometri, folosită în aprilie 2022 pentru a scufunda nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.

O imagine cu versiunea modernizată a rachetei a apărut într-un videoclip publicat, duminică, de portalul guvernamental de armament Zbroya pe Instagram.

Potrivit Defense Express, racheta prezentată este cel mai probabil o variantă modernizată a modelului orginal, denumită neoficial „Long Neptune”. Publicația susține că lungimea sa ar putea depăși șase metri.

În martie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că racheta a trecut cu succes testele și a fost folosită în luptă.

Fabian Hoffmann, cercetător doctorand la Universitatea din Oslo, specializat în tehnologia rachetelor, a explicat că principala îmbunătățire a noii versiuni este, cel mai probabil, sistemul de ghidare.

Varianta antinavă originală se bazează pe ghidaj radar, eficient atunci „când ai o navă mare a inamicului asupra căreia senzorul se poate fixa”.

„Dar acest sistem nu este foarte util într-un mediu terestru, care este aglomerat și unde nu ai astfel de semnături radar ușor de diferențiat”, a declarat el pentru The Kyiv Independent.

Totuși, un alt anunț recent ar putea face ca „Long Neptune” să devină parțial redundant. Ucraina intenționează să înceapă iarna aceasta producția de serie a rachetei de croazieră Flamingo, dezvoltată în țară, cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri.

„Dacă producătorul reușește să livreze această rachetă în număr semnificativ, și nu este doar o schemă de marketing, atunci, sincer, importanța unei rachete Neptun modernizate scade considerabil”, a spus Hoffmann.

Articolul Ucraina dezvăluie noile îmbunătățiri ale rachetei Neptun apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Environment Minister Diana Buzoianu has criticized state institutions for their excessive spending, highlighting the unused offices of Romsilva and the over €54,000 monthly rent paid for the headquarters of the National Administration „Apele Române.”

Buzoianu stated in a Facebook post, „We have empty offices at Romsilva, while more than €54,000 per month is spent on an unnecessary office in the center of Bucharest for Apele Române. This is how Romanians’ money has been mismanaged so far.”

She pointed out that Romsilva has several offices, two of which are nearly empty. „We cannot continue like this. There are solutions to ensure that the budgets of these institutions are used correctly and efficiently, so resources can be directed where they truly matter: to protect forests, fund cleaner water projects, and implement disaster prevention measures, such as those needed after last month’s floods,” the minister added.

Articolul Environment Minister Diana Buzoianu has criticized state institutions for their excessive spending apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Store, al cărui stat are frontieră comună cu Rusia, a spus într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina „apără un principiu esențial la nivel european” prin refuzul de a accepta anexarea teritoriilor de către Rusia, potrivit AP.

Vizitele succesive ale unor oficiali de rang înalt la Kiev din ultimele zile reflectă îngrijorările privind inițiativa de pace condusă de SUA, în timp ce președintele Donald Trump cântărește pașii următori, fără semne de progres.

Emisarul special al SUA, Keith Kellogg, a participat duminică la ceremoniile Zilei Independenței la Kiev. Zelenski a spus că se va întâlni cu Kellogg luni și că până la sfârșitul săptămânii va purta discuții și cu alți oficiali americani de rang înalt.

Premierul canadian Mark Carney a fost la Kiev duminică, promițând un ajutor de 2 miliarde de dolari canadieni, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a vizitat capitala ucraineană vineri. Luni, vicec-ancelarul și ministrul de finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, a sosit la Kiev pentru a discuta „cum poate Germania să sprijine cel mai bine Ucraina într-un posibil proces de pace”.

Cu o săptămână în urmă, Trump anunțase că a pus în mișcare aranjamente pentru negocieri directe între Putin și Zelenski. Însă oficialii ruși au semnalat că un asemenea summit nu va avea loc prea curând. Trump a spus vineri că se așteaptă să decidă pașii următori în două săptămâni dacă discuțiile directe nu vor fi programate.

Duminică, Norvegia a promis aproximativ 7 miliarde de coroane (695 milioane dolari) pentru sisteme de apărare anti aeriană destinate Ucrainei. Store a precizat că Norvegia și Germania finanțează împreună două sisteme antirachetă Patriot fabricate în SUA, inclusiv rachetele, iar Norvegia contribuie și la achiziția de radare pentru apărarea aeriană.

Articolul Prim-ministrul Norvegiei vizitează Ucraina, în timp ce Trump analizează opțiunile de pace apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În al doilea trimestru al anului 2025, există peste 1 milion de locuri de muncă vacante în Germania și jumătate de milion în Franța.

Un loc de muncă vacant este un post remunerat care a fost creat recent, este neocupat sau urmează să devină vacant. Potrivit Eurostat, aceasta înseamnă că angajatorul caută în mod activ un candidat potrivit din afara întreprinderii. Angajatorul poate intenționa să ocupe postul imediat sau într-o perioadă de timp stabilită.

La calcularea ratei locurilor de muncă vacante (JVR), se iau în considerare atât numărul locurilor de muncă vacante, cât și numărul posturilor ocupate, pentru a arăta cererea totală și locurile vacante. Practic, se măsoară proporția din totalul posturilor care sunt vacante, potrivit Euronews.

De exemplu, o rată de 3% înseamnă că, dacă există 100 de locuri de muncă în total, 97 sunt ocupate și 3 sunt vacante.

2.1% din locurile de muncă din UE sunt vacante

În al doilea trimestru al anului 2025, 2.1% din locurile de muncă din UE sunt vacante. Aceasta reprezintă o scădere față de 2.2 % în primul trimestru al anului 2025 și față de 2.4% în al doilea trimestru al anului 2024.

JVR variază de la 0.6 % în România la 4.2 % în Țările de Jos. Această diferență mare reflectă condițiile diferite ale pieței muncii în Europa.

JVR este, de asemenea, de 3% sau mai mare în Belgia (4.1%), Austria și Norvegia (ambele 3.4%) și Malta (3%). Acest lucru arată că Europa de Nord-Vest are cea mai mare cerere de forță de muncă. Europa de Est și de Sud înregistrează o cerere mai slabă.

Pentru unele țări, datele pentru trimestrul al doilea nu sunt încă disponibile, astfel încât pentru comparație sunt utilizate cifrele din primul trimestru. Acest lucru poate afecta ușor clasamentul.

România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante. Germania și Franța, peste media UE

După România (0.6%), ratele locurilor de muncă vacante sunt cele mai scăzute în Spania și Polonia (0.8%), Bulgaria (0.9%) și Turcia și Slovacia (1.1%).

Rata locurilor de muncă vacante este peste media UE (2.1%) în cele două cele mai mari economii ale Europei. Aceasta se situează la 2.5% atât în Germania, cât și în Franța. În Italia, rata este de 1.7%.

Numărul real de locuri de muncă vacante poate oferi, de asemenea, o perspectivă mai aprofundată.

Dintre cele 30 de țări, inclusiv statele membre ale UE, țările candidate, Regatul Unit și statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Germania are cel mai mare număr de locuri de muncă vacante, respectiv 1.05 milioane.

Germania este cea mai populară destinație pentru migrație în Europa

În același timp, Germania este cea mai populară destinație pentru migrație în Europa. Potrivit Eurostat, Germania a avut cel mai mare număr absolut de imigranți în 2023. A primit 324.000 din țările UE, 905.000 din țări non-UE și 42.000 din origini necunoscute, în total 1.271.000.

Spania, însă, prezintă o imagine diferită. Se situează pe locul 8 în ceea ce privește locurile de muncă vacante, cu 145.000, dar se află la mică distanță de Germania în ceea ce privește imigrația totală, cu 1.25 milioane. Acest lucru indică faptul că fiecare țară trebuie examinată separat, luând în considerare factori precum dimensiunea economiei sale și tendințele de creștere.

Marea Britanie (estimare a Oficiului Național de Statistică) se află pe locul al doilea, cu 781.000, urmată de Franța, cu 504.000. Țările de Jos ocupă locul al patrulea, cu 400.000 de locuri de muncă vacante.

Turcia are 206.000 de locuri de muncă vacante. De asemenea, a înregistrat cea mai mare rată de tineri care nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare (NEET) în 2024.

Alte țări cu peste 100.000 de locuri de muncă vacante includ Belgia (170.000), Austria (148.000), Spania (145.000), Suedia (113.000), Norvegia (107.000) și Polonia (101.000).

Islanda (5.000) are cel mai mic număr de locuri de muncă vacante, urmată de Luxemburg (7.000), Malta (8.000) și Macedonia de Nord (10.000).

Cererea de forță de muncă nesatisfăcută și deficitul de competențe

„Rata locurilor de muncă vacante reflectă cererea nesatisfăcută de forță de muncă, precum și potențialele discrepanțe între competențele și disponibilitatea persoanelor șomere și cele căutate de angajatori”, potrivit Eurostat.

Conform sondajelor, deficitul de competențe devine o provocare majoră pentru angajatorii din întreaga Europă. Un sondaj realizat în 2023 de ManpowerGroup a constatat că 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au putut găsi lucrători cu competențele adecvate. Aceasta reprezintă o creștere de 33 de puncte procentuale față de 42% în 2018. În acest sondaj, Germania și Grecia au înregistrat cea mai mare rată, de 82%.

În mod similar, la sfârșitul anului 2023, un sondaj Eurobarometru a constatat că 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au clasat deficitul de competențe printre primele trei probleme ale lor.

Articolul Țările cu cele mai multe locuri de muncă vacante din Europa. România se află pe ultimul loc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Alexander Khinshtein, a confirmat arestarea lui Bazarov printr-un mesaj pe Telegram.

Acesta a menționat că ancheta vizează perioada în care Bazarov ocupă funcția de viceguvernator al regiunii Belgorod.

Cazul este legat de proiectele de fortificații finanțate cu miliarde de ruble de la bugetul federal, în contextul temerilor privind incursiuni ucrainene peste graniță.

Bazarov urmează să fie transferat la Moscova pentru audieri suplimentare. Prejudiciul cauzat se ridică la aproximativ un miliard de ruble.

Articolul Viceguvernatorul regiunii Kursk a fost arestat într-o anchetă privind deturnarea de fonduri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu realizat de Bupa, o companie de asigurări de sănătate din Marea Britanie, a descoperit că aproape 4 din 10 dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani se simt singuri sau izolați social din cauza naturii muncii lor.

În acest sens, există dovezi că starea i-a determinat pe unii dintre ei să aplice pentru locuri de muncă în format fizic, scrie The Telegraph.

Concluziile fac parte din Indicele de bunăstare al Bupa, un raport anual privind sănătatea națiunii la locul de muncă. 24% din populația generală se simte singură sau izolată social din cauza circumstanțelor de la locul de muncă. În cazul generației Z, acest procent a crescut la 38%.

Mulți tineri care și-au început cariera în timpul carantinei din cauza pandemiei de Covid nu au avut ocazia de a-și construi o rețea socială din cauza muncii de acasă.

Peste o cincime dintre angajații din generația Z (21%) au declarat că locul lor de muncă nu le oferă sprijin pentru sănătatea mintală, în timp ce 45% dintre ei au luat în considerare trecerea la roluri care oferă mai multă interacțiune socială.

Dr. Naveen Puri, director medical al Bupa, a subliniat că „singurătatea poate avea un impact devastator asupra sănătății noastre mentale și fizice, cu efecte secundare asupra depresiei, anxietății, stresului și diabetului de tip 2”, mai scrie sursa citată.

Articolul Generația Z aplică pentru locuri de muncă în format fizic pentru că se simte singură apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit sursei, videoclipul, care prezenta criza de combustibil din Rusia, lipsa de apă în zonele ocupate din regiunea Donețk, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol și pierderile armatei ruse, a fost transmis simultan pe 116 canale de televiziune, chiar de Ziua Independenței Ucrainei.

„După trei ani și jumătate de război, (președintele rus Vladimir) Putin nu a reușit să cucerească pe deplin nici măcar o singură regiune ucraineană. Ucraina rămâne independentă”, se spune în mesajul video.

Sursa a precizat că „partizanii cibernetici locali” au blocat accesul administratorilor furnizorului, îngreunând astfel întreruperea transmisiunii neautorizate.

During evening primetime on August 24, cyber experts hacked a Russian TV provider, showing a video about Russian army losses in Ukraine and gasoline shortages, an informed source told hromadske. pic.twitter.com/e41HXoS4FK

— Hromadske Int. (@Hromadske) August 25, 2025

Cel puțin 50.000 de telespectatori din Moscova și alte regiuni ale Rusiei ar fi urmărit peste trei ore de înregistrări. Difuzarea a apărut și în aplicații din Apple Store, Google Play, pe televizoare inteligente și pe alte rețele de cablu.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, hackeri ucraineni au atacat în mod regulat platforme online rusești. În iulie, specialiștii cibernetici ai HUR ar fi desfășurat un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii de rețea a gigantului energetic rus Gazprom.

Articolul Atac cibernetic în Rusia: Imagini cu victime și „adevărul” despre război urmărite în peste 3 ore de înregistrări la TV apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ancheta vine în urma unor rapoarte comandate de UE și realizate de auditori greci, care au constatat nereguli în ceea ce privește costul proiectului și modul în care acesta este gestionat.

Unul dintre rapoarte, consultat de POLITICO, a constatat mai multe probleme în modul de funcționare al centrelor de reciclare, inclusiv o lipsă totală de control asupra destinației deșeurilor colectate.

Ancheta UE, condusă de Parchetul European, vine în contextul problemelor de lungă durată ale Greciei cu punerea în aplicare a legislației UE privind gestionarea deșeurilor, care au dus la aplicarea de amenzi masive acestei țări mediteraneene.

Proiectul în cauză constă într-un set de „unități de reciclare” sau chioșcuri construite de compania greacă de reciclare TEXAN și răspândite în regiunile Attica, Peloponez și Creta. Localnicii pot primi bani înapoi pentru reciclarea articolelor din plastic, metal și sticlă care nu sunt ambalaje în aceste chioșcuri.

„Nu există informații de la, organismul de gestionare a deșeurilor din Attica, EDSNA, cu privire la ce se întâmplă cu deșeurile după colectarea lor, cu excepția unui raport privind depozitarea acestora într-o unitate de depozitare TEXAN pentru anul 2023”, se arată în raportul consultat de POLITICO, adăugându-se că nu toate unitățile de depozitare au fost instalate.

Ancheta EPPO se bazează pe concluziile rapoartelor comitetului de audit, printre alte documente, potrivit unui oficial familiarizat cu cazul.

Proiectul în valoare de 220 de milioane de euro a fost cofinanțat de UE prin intermediul unui program operațional european.

„Nereguli grave”

În 2023, comisia de audit financiar a aplicat EDSNA o penalitate de rambursare de 2.9 milioane de euro după ce a constatat „nereguli grave” în contractul de achiziție atribuit TEXAN.

Compania a câștigat licitația pentru proiect, în ciuda faptului că a sugerat că chioșcurile ar fi de aproximativ cinci ori mai scumpe decât ar putea costa pe baza prețurilor pieței.

„Nu se poate confirma dacă EDSNA a investigat care ar fi un buget rezonabil pentru centrele de reciclare, având în vedere că studiul de piață pe care l-a realizat și la care s-a referit nu a vizat cel puțin două [companii] independente, ci două [companii] cu un interes comun și o relație exclusivă, care apoi, desigur, au depus singura ofertă în cadrul licitației în cauză și au câștigat contractul”, se arată într-un raport separat, potrivit relatărilor mass-media locale din acea perioadă.

În urma celui de-al doilea audit, finalizat în iulie și dezvăluit pentru prima dată de ziarul grec Kathimerini, a fost aplicată o a doua amendă de 3 milioane de euro, jumătate din suma fondurilor UE utilizate pentru centrele de reciclare din cele trei regiuni, după cum se menționează în raport.

Reputație proastă

Grecia are o reputație proastă în ceea ce privește reciclarea și respectarea legislației UE privind deșeurile.

Conform datelor din 2022 ale oficiului european de statistică Eurostat, rata de reciclare a deșeurilor municipale în Grecia a fost de aproximativ 17%, comparativ cu media UE de 49%.

Grecia este, de asemenea, pe cale să nu își îndeplinească obligația de a recicla 55% din deșeurile municipale și 65% din deșeurile de ambalaje în acest an, a constatat Comisia Europeană în revizuirea sa privind implementarea mediului pentru 2025. Țara „a ratat deja cu mult obiectivul pentru 2020 de a recicla 50% din deșeurile municipale”, se arată în raport.

În UE, Grecia este unul dintre cele cinci state membre care plătesc amenzi pentru nerespectarea politicilor de mediu. Până în prezent, țara a trimis aproximativ 230 de milioane de euro la Bruxelles pentru a compensa aceste încălcări, potrivit raportului.

Din cele 19 cazuri de încălcare a legislației în materie de mediu deschise împotriva Greciei, șase sunt legate de gestionarea deșeurilor, de la depozitarea ilegală a deșeurilor până la aplicarea necorespunzătoare a legislației privind deșeurile de ambalaje. Între timp, ONG-urile locale au avertizat în repetate rânduri cu privire la tulburările sistemice din acest sector.

Articolul UE anchetează Grecia în legătură cu proiectele de reciclare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit BNR, moneda europeană este în ușoară scădere, cu 0,0006, iar dolarul american – în scădere cu 0,0366, potrivit datelor furnizate de BNR.

Francul elvețian a înregistrat o apreciere cu 0,0034, iar lira sterlină este în scădere cu 0,0129.

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate vineri de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul:

Articolul Curs valutar, 25 august 2025: Euro este în ușoară scădere, iar francul elvețian se apreciază apare prima dată în Mediafax.