Mediafax

Poliția din Londra a anunțat că 41 de persoane au fost reținute sâmbătă în fața parlamentului britanic. Cei arestați susțineau public gruparea Palestine Action, recent declarată organizație teroristă, relatează agenția de presă Reuters.

Autoritățile britanice au interzis oficial această mișcare la începutul lunii, când au aplicat legislația antiterorism. Decizia a venit după un incident în care membri ai grupării au pătruns într-o bază a Royal Air Force și au provocat pagube avioanelor.

Acțiunea a fost justificată de către protestatari ca o reacție la sprijinul acordat de Marea Britanie statului Israel.

„Polițiștii au efectuat 41 de arestări pentru manifestarea sprijinului pentru o organizație interzisă. O persoană a fost arestată pentru agresiune comună”, a transmis Poliția Metropolitană din Londra pe rețelele sociale.

Săptămâna trecută, la un protest similar organizat tot în capitală, au fost reținute 29 de persoane. Poliția a intervenit și la o demonstrație organizată în Manchester, tot în sprijinul Palestine Action. Proteste au mai avut loc și în Cardiff, precum și în Irlanda de Nord.

Înainte ca polițiștii să intervină sâmbătă în Londra, aproape 50 de protestatari se strânseseră în apropierea statuii lui Nelson Mandela din fața parlamentului.

Aceștia afișau pancarte cu mesaje precum „Mă opun genocidului. I support Palestine Action”.

Etichetarea Palestine Action ca organizație teroristă încadrează grupul în aceeași categorie cu Hamas, al-Qaeda și ISIS. Legea prevede pedepse de până la 14 ani de închisoare pentru cei considerați membri.

Într-un proces pierdut intentat împotriva deciziei guvernamentale, un avocat al grupării a susținut că este pentru prima dată când autoritățile britanice interzic un grup pentru astfel de acțiuni directe.

Articolul Peste 40 de persoane reținute în Londra pentru sprijinirea unei organizații pro-palestiniene interzise apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Este ca și cum mirosul de plastic încins dintr-un bazar ar fi impregnat lumea întreagă. Lucrurile sunt mai proaste: mobilier din PAL, tricouri care devin de nerecunoscut după a doua spălare, alimente ambalate cu mai mulți conservanți decât ingrediente. Scaunele de avion au devenit spătare. Luminile automate din toalete se sting după bunul plac. Dar și articole de presă scrise fără rușine cu ChatGPT și proza lui algoritmică. Nimic nu mai este făcut să fie iubit. Doar cumpărat, scrie El Pais.

Într-un studiu intitulat The Concept and Measurement of Product Quality (Conceptul și măsurarea calității produsului, Lexington Books, 1976), cercetătorul E. Scott Maynes observa despre „calitate” că este un concept intrinsec subiectiv, pentru că depinde de preferințele fiecărui consumator. Urmând raționamentul său, nu se poate afirma în termeni absoluți că un iPhone 15 este de „calitate mai bună” decât un Nokia din 2003. Pentru anumiți consumatori — chiar dacă știm că nu sunt mulți — durabilitatea extremă a Nokia-ului poate conta mai mult decât inovațiile tehnologice ale iPhone-ului. Lucrurile nu sunt mai rele, ni se par mai rele. De ce?

În cazul serviciilor publice situația este diferită. Nici climatul pesimist, nici cultura eficienței nu explică de ce, între 2017 și 2022, numărul persoanelor cu asigurare medicală privată a crescut cu 4% pe an. Potrivit raportului El sistema sanitario: situación actual y perspectivas para el futuro (Sistemul sanitar: situația actuală și perspective de viitor, 2024), principalul motiv pentru care spaniolii părăsesc sistemul public de sănătate sunt listele de așteptare interminabile. Carbonell susține că, în termeni absoluți, e posibil ca serviciile medicale să nu fie mai slabe decât în trecut. „Problema mare e că nu s-au adaptat ritmului schimbărilor sociale. Nu au evoluat suficient pentru a putea răspunde volumului de populație vârstnică, în creștere de la an la an”, argumentează el.

Industria textilă și calitatea slabă a hainelor

O concluzie recurentă în tot reportajul este că percepția că totul este de calitate inferioară este mai pronunțată la persoanele în vârstă. Motivele sunt diverse. Unul dintre ele e faptul că un atribut precum durabilitatea, care odinioară definea calitatea unui produs, a încetat să mai conteze. Psihologul Albert Vinyals, autorul cărții El consumidor tarado (Consumatorul stricat, 2019), își amintește că pe vremuri reclamele auto evidențiau în primul rând longevitatea mașinii. „Acum nici nu ne mai gândim la asta”, spune el la telefon.

„Bunica mea, când mergea să-și cumpere haine, se uita la țesătura materialului. Acum, nimeni nu știe din ce sunt făcuți pantalonii lui. De ce? Dacă oricum în maximum un an îi aruncăm pentru că nu mai sunt la modă.”

Industria textilă ilustrează perfect această transformare a consumului. Așa cum subliniază Marta D. Riezu, autoarea cărții La moda justa (Moda dreaptă, Anagrama, 2021): „Consumăm haine ca și cum ar fi articole de unică folosință”. În ultimii 20 de ani, producția de textile s-a dublat. În Spania, se estimează că fiecare cetățean aruncă în jur de 21 kg de haine pe an, potrivit Agenției Europene de Mediu. CEO-ul Shein, Molly Meo, un simbol al modei ultra-rapide (ultrafast fashion), se lăuda că lansează până la 1.000 de modele noi în fiecare zi. Hainele rezistente, transmise din generație în generație, între frați și veri, au fost înlocuite cu articole care rezistă doar câteva luni. Între 2010 și 2015, numărul mediu de purtări ale unui articol vestimentar a scăzut cu 36% la nivel global, potrivit Fundației Ellen MacArthur.

Înlocuirea durabilității, o prăpastie între generații

Înlocuirea durabilității cu noutatea în preferințele consumatorului a creat o prăpastie între generații în ceea ce privește percepția calității. „Este o schimbare de mentalitate pe care bunicii noștri (și unii părinți) nu o pot concepe: cumpărarea cu scopul de a arunca rapid.” Potrivit autoarei, industria fast fashion încurajează capriciul și recompensa materială. Și avertizează: „Nu există atașament, respect sau o poveste emoțională în spatele unei haine pe care o porți mai puțin de 20 de ori”.

Disonanța dintre ceea ce suntem și ceea ce am fost este alimentată de un contrast poate și mai important: cel dintre ceea ce suntem și ceea ce ne dorim să fim. Chiar dacă e logic să dăm vina pe multinaționalele care își maximizează profiturile pe spatele consumatorilor sau pe guvernele care strangulează serviciile publice prin reduceri, logica pieței este imbatabilă: lucrurile nu sunt mai proaste; în mare măsură, sunt exact așa cum le vrem sau cum am fost convinși să le vrem. Cu alte cuvinte: cei care am devenit de calitate mai slabă suntem noi.

Pe YouTube există un documentar despre „obsolescența programată”, difuzat de La 2, care a depășit un milion de vizualizări. Explică modul în care unele companii reușesc să facă produse — mai ales electrocasnice — care încetează să funcționeze după o anumită perioadă. Nu e o teorie conspiraționistă, ci un fapt demonstrat. Dar mai există o metodă, mai puțin cunoscută și mai eficientă: convingerea consumatorului că un produs este învechit din motive estetice sau simbolice, chiar dacă funcționează perfect. Acest fenomen se numește „obsolescență percepută”. Vinyals menționează, de exemplu, tineri care refuză să închirieze un apartament pentru că are mobilier vechi, deși materialele din care e făcut sunt mult mai durabile decât cele de la Ikea, în care tot ajung să investească.

Publicitatea și mesajele subliminale au transformat omul într-un zombi

„Publicitatea și mesajele subliminale au transformat omul într-un zombi fără alt proiect decât consumul”, afirmă Juan Villoro în No soy un robot (Nu sunt un robot, Anagrama, 2024). Un zombi care, în plus, nu are timp de pierdut. Graba și cumpărăturile din comoditate sunt, potrivit lui Vinyals, alte „patologii” ale consumatorului modern. El explică de ce preferăm să cumpărăm roșii fără gust din supermarketul non-stop de lângă casă, în loc să mergem la piață. De ce dăm 3 euro pe un carton de suc în loc să stoarcem niște portocale, deși știm că sucul industrial e făcut din concentrat. „Poate cel mai cunoscut exemplu de cumpărare din comoditate este cafeaua la 75 de euro/kg doar pentru că vine în capsule”, conchide Vinyals.

Când am devenit noi niște superficiali? E întrebarea la care încearcă să răspundă istoricul Wendy A. Woloson în Crap: A History of Cheap Stuff in America (Porcării: o istorie a lucrurilor ieftine din America, University of Chicago Press, 2022). Totul a început la mijlocul secolului al XIX-lea. Până atunci, puțini oameni dețineau multe lucruri. În plus, obiectele aveau mai multe întrebuințări: o masă era loc de muncă ziua și loc de luat masa seara. Obiectele erau îngrijite și reparate: halatul vechi al mamei devenea pantalonul copilului. Dar, pe măsură ce piețele s-au extins și producția în masă a crescut, au apărut produse mai ieftine și mai accesibile. „Oamenii adorau combinația dintre varietate și preț redus, ca și cum ar fi descoperit o comoară secretă la un cost minim”, explică Woloson într-un e-mail.

În timp, tendințele modei s-au contopit cu produsele ieftine, iar a cumpăra ceva nou a devenit aproape obligatoriu. Nu mai exista nicio scuză pentru a nu avea „ce e mai nou”, pentru că era la îndemâna tuturor. Așa cum explică istoricul, „am îmbrățișat această lume materială degradată, uneori conștient, alteori fără să ne dăm seama. Lucrurile de care avem nevoie pentru a trăi — pentru a munci, pentru a ne exprima, pentru a înțelege cine suntem și pentru a ne conecta cu ceilalți — sunt, în mod fundamental, ieftine și înstrăinante.” Paradoxal, această abundență de obiecte ne sărăcește: „La fel ca obiectele noastre, și interacțiunile și modurile noastre de a gândi au devenit mediocre: superficiale, efemere și degradate.”

Articolul Cât de mult a scăzut calitatea în ultimii 15 ani: de la scaune de avion tot mai înguste până la haine și servicii    apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Julian Cash și Lloyd Glasspool, favoriții numărul cinci, au reușit să câștige sâmbătă trofeul la Wimbledon la dublu masculin, primul lor titlu de Grand Slam ca echipă. Aceștia au învins în finală cu scorul 6-2, 7-6(3) perechea formată din Rinky Hijikata și David Pel.

Cash și Glasspool au devenit prima echipă britanică care a obținut acest trofeu la All England Club după anul 1936, când Pat Hughes și Raymond Tuckey au învins în finală tot doi britanici, Charles Hare și Frank Wilde. „Când o spui, sună incredibil”, a spus Glasspool.

„Am jucat foarte mult tenis pe iarbă, toate meciurile pe care le-am putut juca. Așa că mulți oameni vorbeau despre acest eveniment. Presiunea era foarte mare. Și faptul că am reușit să facem ceea ce toată lumea vorbea este ireal.”, a spus Cash.

Finaliștii Rinky Hijikata și David Pel, care au pierdut, au rămas optimiști în ciuda rezultatului

„Nici măcar nu ne cunoșteam înainte de turneu”, a afirmat Pel, în vârstă de 34 de ani. „Adică, am vorbit pentru prima dată în ziua în care a început turneul.”

Hijikata, care a câștigat Australian Open în 2023 alături de Jason Kubler, a descris experiența de la All England Club drept „o călătorie nebună”.

Articolul Britanicii Cash și Glasspool au cucerit titlul de dublu masculin la Wimbledon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au lansat sâmbătă, la Bistrița, parteneriatul dintre ministerele pe care le conduc privitor la programul național pentru independența energetică a spitalelor din România.

Evenimentul a avut loc la Spitalul Clinic Bistrița.

Bogdan Ivan a explicat că „o parte din cei 800 de milioane de euro pregătiți pentru proiecte de eficiență energetică vor merge țintit pentru independența energetică a spitalelor din România.”

Programul vizează producerea de energie pentru consum propriu în spitalele publice din România, prin instalarea de echipamente performante pentru producerea energiei electrice din surse solare și integrarea unor sisteme inteligente de stocare, bazate pe baterii de ultimă generație.

„Medicii vor avea la dispoziție toate resursele necesare pentru a salva vieți, indiferent de contextul energetic. Reducem substanțial costurile cu energia ale spitalelor și le asigurăm funcționarea fără întreruperi, inclusiv în situații de criză. Aceasta este energia schimbării în sănătate – mai sigură, mai eficientă, mai aproape de oameni”, a precizat Bogdan Ivan.

Cei doi miniștri, însoțiți de autoritățile locale, au verificat sâmbătă stadiul lucrărilor de extindere la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița. Acestea avansează conform graficului, a fost concluzia lui Ivan.

Articolul Program național pentru independența energetică a spitalelor din România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Scădere a turismului Japonia din cauză unei „profeții”: o „Baba Vanga” japoneză a provocat un val de panică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere profundă a sistemului de învățământ preuniversitar, în ciuda faptului că în trecut recunoscuse că nu-l stăpânește la fel de bine ca pe cel universitar.

„Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”, a declarat Daniel David în cadrul unei intervenții live la Antena 1, joi.

Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial emis de Minister, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez.”

Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar.

„Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.”

De-a lungul primelor luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care arăta că se simte mai confortabil cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele.

„Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung.”

Raportul QX, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere care să apară în Legea Bolojan. La rândul ei, legea nu includea nicio propunere din documentul respectiv.

Deși președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan își exprimaseră public sprijinul pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au îndepărtat de acea direcție.

Problema lipsei cadrelor didactice

De-a lungul timpului, mesajele sale au făcut mult referire și la lipsa acută de cadre didactice cu care România se confruntă de o perioadă îndelungată. Aceeași discuție a fost deschisă și cadrul interviului susținut de acesta joi.

„Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru.”, a spus Daniel David.

În raportul QX, se atrăgea atenția asupra situației suplinitorilor calificați, care nu au acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii aflați la început de drum.

Totuși, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și impun un număr mai mare de elevi în clasă.

Articolul Daniel David afirmă că înțelege foarte bine sistemul preuniversitar: „Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șaptesprezece țări din Europa, împreună cu Uniunea Europeană, au transmis o declarație comună în care își exprimă „profund îngrijorate şi preocupate de degradarea situaţiei în Georgia”.

Țările semnatare atrag atenția asupra acțiunilor autorităților georgiene împotriva opoziției.

În document, țările europene avertizează că „nu vom ezita să utilizăm toată panoplia de instrumente unilaterale şi multilaterale aflate la dispoziţia noastră dacă autorităţile georgiene continuă să ia măsuri care aduc atingere democraţiei şi drepturilor omului în Georgia”.

Printre semnatari se numără Franța, Germania, Regatul Unit și alți miniștri de externe din: Belgia, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Ţările de Jos, Polonia, Republica Cehă și Suedia. Declarația este susținută și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Declarația vine în contextul în care cinci lideri ai opoziției georgiene au primit condamnări în ultimele săptămâni.

Aceștia au refuzat să se prezinte în fața unei comisii parlamentare care investighează presupuse abuzuri din perioada 2004 – 2013, când Mihail Saakașvili era președinte. Saakașvili se află în detenție din anul 2021.

Semnatarii susțin că aceste sentințe au fost motivate politic și au avut scopul clar de a reduce la tăcere opoziția. „Raţiuni politice (…) al căror obiectiv este cu claritate sufocarea opoziţiei politice în Georgia, cu câteva luni înaintea alegerilor locale”.

Țările europene afirmă că acest val de represiune „contribuie la destructurarea democraţiei în Georgia şi la o transformare rapidă într-un regim autoritar”, și atrag atenția că acest fapt a dus deja „la o puternică degradare a relaţiei noastre, în special la diminuarea asistenţei pentru Georgia şi a cooperării cu autorităţile georgiene”.

În final, mesajul transmis lasă loc pentru o posibilă schimbare de direcție, în sensul că „nu este prea târziu pentru a schimba direcţia”. Pentru aceasta, europenii cer autorităților georgiene „să elibereze imediat personalităţile politice, jurnaliştii şi militanţii deţinuţi incorect, să revină asupra legislaţiei represive şi să deschidă un dialog naţional”.

Articolul Mai multe state europene cer oprirea represiunii politice din Georgia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan s-a adresat participanților la Congresul PNL imediat după confirmarea rezultatelor alegerilor interne. Noul președinte al PNL a spus că el și echipa de conducere vor încerca să fie în serviciul României și să nu dezamăgească în perioada următoare.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a ținut un scurt discurs la finalul Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal.

„În numele celor care au fost aleși, vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, dar și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului.
Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Noul președinte a mai anunțat că îl propune pe Dan Motreanu pentru poziția de secretar general al PNL.

„Având în vedere alegerea mea în calitatea de președinte, conform statutului, președintele propune secretarul general Îl voi propune în funcția de Secretar General pe domnul Dan Motreanu, urmând ca la prima ședință de Birou Politic Național să fie validată această propunere”, a anunțat Ilie Bolojan.

Congresul Extraordinar al PNL s-a desfășurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia au ales noua echipă de conducere la nivel național. Votul din cadrul Congresului PNL a confirmat poziția lui Ilie Bolojan în fruntea partidului. Emoții au fost doar în cazul prim-vicepreședinților unde s-au înregistrat 10 candidaturi. Până la urmă au fost aleși Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Ciprian Ciucu şi Nicoleta Pauliuc.

Articolul Bolojan: Vom încerca să fim în serviciul României și să nu dezamăgim în perioada următoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Așadar, s-a încheiat un nou congres al PNL, de alegere a președintelui și a vicepreședinților și prim-vicepreședinților, de cea a unei noi echipe. Am spus „încă un congres”, deoarece a fost congresul în care a fost ales Cîțu, tam-tam, cu echipa lui Cîțu, după asta Cîțu a fost dat jos de același PNL și de același congres, și a venit Ciucă, și Ciucă a plecat, și acum a venit Bolojan și cu echipă. Fiecare a venit cu câte o echipă și fiecare a beneficiat de un președinte.

Ciucă de Klaus Iohannis, și Bolojan de Nicușor Dan. Sigur, vine o nouă echipă, un nou președinte, te întrebi de ce a venit o nouă echipă și un nou președinte și de ce nu sunt cei dinainte.

Care este caracteristica acestui congres? În acest moment, în istoria PNL, de la Ion C. Brătianu încoace, și în istoria PNL-ului până în decembrie, răspunsurile le dau toate titlurile din presa de azi-dimineață, referindu-se la congres, toate, dar toate — chiar și titlurile din site-urile plătite de Bolojan din banii PNL sau ai guvernului — toate sunau așa: Singurul candidat este Ilie Bolojan.

Deci, Ilie Bolojan a fost singurul care a candidat și, sigur că am înțeles că a fost ales. Păi, e vreo deosebire față de un congres al PCR? Nu. La toate congresele PCR, sau PMR și PCR, candida un singur om: Nicolae Ceaușescu, care era desemnat să fie de niște șmecheri acolo și dincoace. Nu putea să fie un, nu știu, să ai un concurent.

Sigur că el câștiga, Ilie Bolojan, că el este, cum să zic, salvatorul României, da? N-a putut să fie. N-a avut bun-simț, instinctul democratic. Bine, mă, hai, măi, ca ne dejună…

Și mi-amintesc de momentul care chiar a fost democratic: congresul bătăliei dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban. Chiar a fost extraordinar, chiar a fost o bătălie. După asta a venit Ciucă, a fost ales fără nicio bătălie, și Ilie Bolojan, tot fără nicio bătălie.

Deci, un nou partid care s-a „pecerizat”. De ce să spunem — o să zic: „Dar de ce?” Păi, PSD nu e? Ba da, e pecerizat. USR? E pecerizat. UDMR? E pecerizat.

„Pecerizat” înseamnă că nu există democrație internă, nu există viață de partid, nu există alegeri. Niște șmecheri, o intrigă acolo prin cămări, prin nu știu unde, prin beciuri, prin coridoare, până la toaletele mai mult sau mai puțin publice — ajunge unul, Ilie Bolojan.

Dar de ce Ilie Bolojan? Nu știu. De ce nu, zic eu, nu știu… Uite, Cătălin Predoiu? Nu știu. Sau de ce nu Florin Roman? Sau de ce nu Rareș Bogdan? Pentru că niște șmecheri și sistemul au zis: „Bă, îl punem pe Bolojan.” Bun. În cazul PNL, pot să spun că a mai murit un partid, pentru că eu cunosc PNL-ul din 1990.

Partidul acesta, până să se concubineze cu pedeliștii, care nu au întruchipat niciodată un partid — au fost niște slugi cărora le curgeau mucii după Traian Băsescu: Blaga, Boc, toți ăștia — sigur că și furau.

Totuși, a fost un partid al boierilor. Întotdeauna. Pe urma lui Tăriceanu, ți-l amintești? Na, și cea a lui Crin Antonescu. Adică acolo nu mergea așa.

Acum — turma. Și m-am uitat să văd, bă, la congresul ăsta… Deci, dacă a venit Bolojan cu o nouă echipă, cu o gașcă, înseamnă că au venit cu un program politic.
Nu e nimic, mă, nimic, nimic. Deci chiar, spre deosebire de echipele anterioare care au venit, măcar mai aveau ceva — ăsta n-a venit cu nimic. Pentru că mintea lui Bolojan, viziunea despre viață și lumea lui Bolojan, nu depășea ce părea a fi gândirea unui socotitor de brigadă de la CAP.

Nu de la CAP — de la brigadă. La CAP era contabil. Aici, un socotitor. Nimic. N-am înțeles nimic din ce a zis el, decât că ne-a zis că are de gând să ne taie salariile și pensiile.
Bă, n-am înțeles. Ăsta e programul?

Deci, încă, încă un partid pecerizat. Fie-i țărâna ușoară.

Articolul Ion Cristoiu: Așa-zisul Congres PNL: S-a PCR-izat și PNL! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan este în mod oficial noul președinte al PNL. El a fost singurul candidat la funcția de președinte în cadrul Congresului PNL de sâmbătă. Cei 1.200 de delegați i-au ales și pe ceilalți membri ai echipei de conducere a partidului.

Votul din cadrul Congresului PNL a confirmat poziția lui Ilie Bolojan în fruntea partidului. Emoții au fost doar în cazul prim-vicepreședinților unde s-au înregistrat 10 candidaturi. Până la urmă au fost aleși Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Ciprian Ciucu şi Nicoleta Pauliuc.

Congresul Extraordinar al PNL s-a desfășurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia au ales noua echipă de conducere la nivel național. Votul a fost secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori.

Tot în cadrul Congresului a fost făcută validarea vicepreședinților regionali, care devin membri ai Biroului Executiv Național. Este vorba despre Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.

Articolul Ilie Bolojan este noul președinte al PNL apare prima dată în Mediafax.