Mediafax

Anchetatorii au dispus expertiza psihiatrică a pistolarului turc Mehmet Erdogan, după ce acesta și complicele său au refuzat să coopereze la audieri.

Investigarea atacului armat care a avut loc în apropierea unei terase din Centrul Vechi al Capitalei continuă.

Polat Mehmet, complicele atacatorului, Mehmet Erdogan, a fost identificat, reținut într-o parcare de TIR-uri și audiat ore în șir la Serviciul Omoruri al Politiței Capitalei, dar acesta nu a vrut să dea nicio informație legată de turc și de planul urmărit de acesta.

Complicele i-ar fi dat un rucsac cu haine și cu arma folosită

După ce au analizat imaginile de pe camerele de supraveghere, complicele turcului a fost identificat.

Înregistrările au scos la iveală modul în care au acționat cei doi.

Complicele, care i-a fost inculpatului și ghid prin Centrul Vechi, i-ar fi dat celuilalt un rucsac în care s-ar fi aflat atât arma folosită, cât și haine de schimb, scrie gandul.ro.

Nu se știe cine era persoana vizată de atac, însă urma ca, după finalizarea planului, turcul să dispară după ce schimba vestimentația pentru a îngreuna căutarea sa.

Nu este exclusă ipoteza că atacul ar fi fost comandat

După ce pistolarul Mehmet și complicele lui s-au prevalat de dreptul la tăcere, anchetatorii au decis ca turcul să fie supus unei expertize psihiatrice.

Mai mulți martori au fost audiați, urmând să vină la Serviciul Omoruri și alte persoane care se aflau în zonă în acea seară.

Ipoteza că atacul a fost comandat nu este exclusă.

Conform Gândul, ambele pistoale folosite de agresor vor fi expertizate.

Este vorba despre un pistol CZ de calibrul 9×19 mm, iar cel de-al doilea este de același calibru, dar nu prezintă inscripții pe suprafața corpului armei (mâner), singurele elemente identificate fiiind „Made in USA” și „Read inscription before use”.

Cetăţeanul turc care a tras cu pistolul de două ori, la interval de o săptămână, asupra a doi agenţi de pază şi a unor persoane aflate pe terasa unui local din Centrul Vechi al Capitalei se află în arest preventiv pentru tentativă de omor calificat cu premeditare, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă fără drept şi tulburare a ordinii şi liniştii publice.

Articolul Pistolarul din Centrul Vechi, trimis la expertiză psihiatrică, iar complicele acestuia – reținut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Hai că s-a umflat tarața-n Drulau! Vrea el, mort copt, să ținem alegeri acum în București că nu doar s-a pozat degeaba cu Nicușor! Ce uită băieții ăstia e că sunt un partiduleț de 10% și nu decid ei ce să se întâmple și când să se întâmple”, scrie senatorul PSD.

Zamfir argumentează că România traversează o perioadă dificilă, cu un 2024 plin de procese electorale, iar cetățenii sunt mai preocupați de măsurile care le afectează traiul decât de „ambițiile personale ale drulăului”.

„USR să nu uite că nu sunt miezul guvernării și se poate guverna țara și fără ei. Și poate că ar fi mai bine”, adaugă senatorul PSD.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, întrebat luni dacă PSD este de acord cu alegeri în noiembrie, a răspuns: „Să vedem dacă vor fi alegeri în noiembrie?”.

La rândul său, Cătălin Drulă (USR) a arătat luni, într-o postare pe Facebook, că președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan au fost foarte clari că alegerile pentru Primăria Capitalei vor avea loc în această toamnă și a spus că nu PSD decide dacă vor fi alegeri la București.

Articolul Daniel Zamfir îl atacă pe Cătălin Drulă pentru presupuse presiuni privind alegerile din București apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Mediului a organizat luni dezbaterea privind conducerea interimară de la Romsilva.

„Pentru prima dată, procesul de selecție a directorului general interimar al Romsilva se desfășoară într-un mod transparent, cu reguli clare și deschise publicului. Până acum, știm cu toții că numirile interimare nu au urmat o astfel de procedură. Salut și mulțumesc Consiliului de Administrație al Romsilva pentru că a introdus criterii de transparență și pentru inițiativa ca interviurile candidaților să fie înregistrate și publicate pe site-ul instituției. Este un pas important în direcția pe care ne dorim să o urmăm și pe viitor”, a declarat Diana Buzoianu.

Ea susține că rolul directorului general interimar, chiar și pentru un mandat de cinci luni, unul esențial, inclusiv în procesul de reorganizare a Romsilva.

În ceea ce privește criteriile de integritate, ministra a precizat: „Viitorul director general interimar trebuie să fie o persoană care să nu aducă prejudicii de imagine instituției, ci dimpotrivă, să consolideze profesionalismul Romsilva. Este esențial ca acesta să fie un om care nu a fost implicat în scandaluri publice. Tocmai de aceea, pentru candidați au fost introduse și criterii de etică”.

Consiliul de Administrație al Romsilva a demarat, în 11 august, procedura pentru numirea unui director general provizoriu, cu un mandat de maximum 5 luni. 17 dintre cele 25 de candidaturi depuse au fost selectate.

Articolul Diana Buzoianu, condiții pentru ocuparea funcției de director intermiar al Romsilva. Ce propune ministrul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Detașamentul de Protecția Forței generat de Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova a fost dislocat în luna iulie în Teatrul de Operații din Irak. Sub egida NATO, militarii români participă la misiunea de instruire NATO Mission Irak, în cadrul căreia au preluat responsabilitățile executate anterior de partenerii francezi.

Misiunile „Scorpionilor Roșii” includ exerciții complexe de instruire, de la reacții la incidente și situații de criză, până la evacuarea medicală, toate fiind menite să testeze capacitatea de reacție rapidă și coordonarea între structurile de comandă și unitățile de execuție.

Militarii români continuă astfel tradiția de participare la misiuni internaționale, consolidând cooperarea cu aliații din NATO și contribuind la stabilitatea și securitatea regională.

Articolul „Scorpionii Roșii” din Craiova, dislocați în Irak pentru o misiune NATO de instruire apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Regizorul american a apărut online la festivalul de film de la Moscova și a lăudat cinematografia rusă.

„Este o rușine și o insultă adusă victimelor actorilor și regizorilor ucraineni care au fost uciși sau răniți de criminalii de război ruși în timpul agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a declarat luni Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei într-un comunicat.

„Prin participarea la un festival care reunește susținătorii și purtătorii de cuvânt ai lui Putin, Allen închide în mod deliberat ochii la atrocitățile pe care Rusia le comite în Ucraina în fiecare zi de 11 ani. Cultura nu ar trebui niciodată folosită pentru a acoperi crimele sau pentru a servi ca instrument de propagandă”, a adăugat ministerul.

Duminică, Allen a vorbit în cadrul unei sesiuni online alături de unii dintre cei mai importanți regizori, cineaști și actori ruși, mulți dintre ei, inclusiv regizorul Fyodor Bondarchuk, care l-a intervievat pe Allen, susținând public invazia rusă în Ucraina, potrivit Politico.

Allen, care a câștigat patru premii Oscar, a vorbit despre inteligența artificială și a descris o vizită în URSS ca fiind o experiență sumbră, dar a lăudat și cinematografia rusă și a spus că ar putea să realizeze un film în Rusia, deși nu a primit încă nicio ofertă în acest sens, au raportat mass-media ruse.

„Dacă ar exista propuneri similare, m-aș așeza și m-aș gândi la un scenariu despre cât de bine te simți în Moscova și Sankt Petersburg”, a spus Allen.

Articolul Ucraina îl critică pe Woody Allen pentru declarațiile sale despre filmul rusesc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un mesaj publicat pe platforma X, Burhanettin Duran, șeful Direcției de Comunicare a președinției turce a declarat: „Israelul, care continuă atrocitățile sale fără a ține cont de niciun principiu umanitar sau juridic, se amăgește că poate împiedica aflarea adevărului prin atacurile sale sistematice asupra jurnaliștilor”.

Luni, Israelul a lansat atacuri asupra unui spital din Gaza, atac ce a provocat moartea a cel puțin 15 persoane, inclusiv cinci jurnaliști. Printre jurnaliștii uciși se află un colaborator al Associated Press, un jurnalist din cadrul Al Jazeera, dar și un cameraman colaborator Reuters. 

Video shows the moment Israeli strikes hit Nasser Hospital in Gaza, killing at least 15 people, including three journalists, one of whom worked for Reuters, Palestinian health officials say. pic.twitter.com/NKkud8piDj

— Al Arabiya English (@AlArabiya_Eng) August 25, 2025

Spitalul Nasser este cel mai mare spital din sudul Fâșiei Gaza. Unitatea medicală a fost lovită de două rachete, iar etajul patru al clădirii a fost afectat.

Articolul Turcia, mesaj în urma atacului Israelului asupra unui spital din Gaza: Un atac asupra libertății presei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un total de 28.076 de migranți au traversat Canalul Mânecii către Marea Britanie pe bărci mici de la începutul anului, înregistrându-se o creștere de 46% față de aceeași perioadă din 2024, titrează Reuters.

Potrivit datelor furnizate de instituțiile britanice, pragul a fost atins duminică, atunci când 212 migranți au sosit în patru ambarcațiuni diferite.

Keir Starmer  promite eliminarea folosirii hotelurilor până în 2029, dar britanicii nu-l mai cred

Creșterea numărul de migranți sosiți în Regatul Unite se petrece în paralel cu o preocupare publică tot mai mare privind subiectul imigrației, ce domină sondajele de opinie și generează proteste în fața hotelurilor unde sunt găzduiți solicitanți de azil.

Guvernul laburist condus de Keir Starmer a promis eliminarea treptată a folosirii hotelurilor pentru cazarea migranților până în 2029 și reformarea sistemului de azil prin măsuri pentru accelerarea apelurilor și reducerea întârzierilor în cazurile de solicitări de azil.

Nigel Farage cere ieșirea Marii Britanii din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Creșterea record vine la doar câteva zile după ce instanțele britanice au decis evacuarea migranților dintr-un hotel din Londra.

În plus, liderul Reform UK, Nigel Farage, care conduce în ultimele sondaje de opinie a venit cu noi propuneri de gestionare a migrației precum ieșirea Marii Britanii din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interzicerea cererilor de azil și construirea unor centre de detenție pentru 24.000 de persoane, dar și zboruri zilnice de repatriere către țări precum Afganistan sau Eritreea.

Articolul Creștere-record a migrației ilegale în Marea Britanie: Peste 28.000 de migranți au sosit în această țară, pe ambarcațiuni mici apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Producția-fenomen, marca Netflix „K-Pop Demon Hunters”, filmul animat realizat în stil urban-fantasy, de Sony Pictures Animatios, depășește cele mai optimiste așteptări.

De departe, surpriza cinematografică a acestei veri, „Demon Hunters”, regizat de Maggie Kang și Chris Applehans, pe o poveste scrisă de Kang împreună cu Danya Jimenez și Hannah McMechan, a făcut nu mai puțin de 3 miliarde de vizualizări de la lansarea ei, pe 20 iunie.

Un succes literalmente neimaginat în studiourile Netflix, care se așteptau să dea lovitura, dar nu într-un asemenea hal!

Rumi, Mira și Zoey, fete cu probleme de secol XXI

Filmul, a cărui acțiune se petrece la Seul, urmărește povestea a trei fete care sunt într-o trupă K-Pop – Huntr/x (se citește „Huntrix”).

Rumi, Mira și Zoey au o carieră muzicală de succes dar, pe lângă asta, sunt și vânătoare de demoni.

Ele protejează lumea prin muzica lor, iar amenințarea vine din partea unei trupe rivale, Saja Boys, care sunt, de fapt, demoni deghizați în vedete K-Pop.

Povestea, alcătuită după toate rețetele politically correctness-ului, atinge teme precum identitatea, acceptarea de sine și presiunea de a fi „normal”. Personajul Rumi este o analogie subtilă a asumării unei identități aparent contrare așteptărilor sociale.

Muzica – cel mai tare atu al filmului – nu se sfiește să mai facă niște victime transgeneraționale

Stilul vizual – îndrăzneț, o chestie hibridă de 2D și 3D, inspirată, de altfel, din videoclipurile K-Pop, concerte live și anime-uri.

Însă, lăsând laoparte briz-brizurile filosofice, cel mai tare atu al filmului rămâne muzica.

Muzica filmului a înnebunit literalmente toate generațiile, indiferent de vârstă.

Dacă, până acum eram obișnuiți să asociem  cultura K-Pop cu puștimea pre-adolescentină și adolescentină, iată că muzica acestui film a mai făcut  niște victime – Millenialli și Generația X au căzut răpuși sub prospețimea sound-ului compus de Marcelo Zarvos, a acestui succes de neimaginat.

Cea mai notabilă piesă este „Golden”, care a ajuns nr. 1 în Billboard Global și pe 6 în Billboard Hot 100, acolo unde doar „monștrii” au acces.

Cele mai multe vizualizări din istoria Netflix

„Filmul a rezonat cu fanii K-pop, dar a ajuns și la neinițiați ”, spune criticul cultural Ha Jae-keun, citat de Le Monde.

„Printr-o punte intergenerațională, mulți părinți au devenit pasionați de K-pop, consolidând interesul pentru cultura pop coreeană și reînnoind o bază de fani care anterior fusese formată în mare parte din băieți adolescenți și tinere”.

Ted Sarandos, șeful Netflix, spune: „Mixul de muzică și pop-culture contează, povestea contează, inovația și animația contează”.

Și încă ceva: pe Rotten Tomatoes, filmul are o cotație de 96 – 97% – cel mai mare rating combinat din istoria originalelor Netflix.

„Demon Hunters” este lider absolut la vizualizări pe Netflix – nicio altă producție Netflix nu a mai avut atâtea vizualizări.

Filmul a generat un adevărat fenomen: fani în cosplay, proiecții interactive, evenimente de anvergură – Empire State Building a fost luminat cu imagini din film.

Articolul „K-Pop Demon Hunters” – producția Netflix care a înnebunit generațiile – cele mai multe vizualizări din toată istoria Netflix apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reprezentanții Ministerului Muncii aduc precizări, la solicitarea Mediafax, cu privire la modul în care românii care contribuie la fondurile de administrare a pensiilor private își vor încasa banii la momentul împlinirii vârstei de pensionare.

Proiectul legii de plată a pensiilor private, adoptat de Guvern joi, 21 august, după aproape două săptămâni de discuții aprinse în spațiul public, este pe drum spre dezbaterea Parlamentului într-o formă în care, față de varianta ajunsă pe masa Executivului pe 8 august, a fost mărit procentul maxim al unei retrageri și a fost mărită perioada minimă în care se poate eșalona pensia privată.

Actualele norme

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Potrivit legislației în vigoare, Pilonul 2 face plăți către beneficiari în trei situații:

• când participantul obține decizia de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul public;
• când participantul obține decizia de pensionare pentru invaliditate din sistemul public (indiferent de gradul de invaliditate);
• în cazul decesului participantului, situație în care activul acumulat de participant în contul personal din Pilonul 2 este plătit către moștenitorii săi legali sau testamentari.

Normele tranzitorii actuale permit încasarea banilor într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea totală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Cum s-a ajuns la procentul de 30%

Oficialii au detaliat pentru Mediafax resorturile deciziei de a elimina plata unică, cu excepția activelor foarte mici, așa cum se poate în prezent, conform normelor tranzitorii, și de a propune un procent maxim de 30%.

La solicitarea făcută în ziua în care a intrat în primă lectură în Guvern, reprezentanții Ministerului Muncii au răspuns, luni, 25 august, detaliind proiectul adoptat joi.

Astfel, oficialii menționează că, potrivit proiectului de lege, pensia privată este definită ca fiind suma plătită lunar membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz, conform contractului de plată, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public, în conformitate cu dispozițiile acestei legi, iar membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.

„Soluția cu privire la retragerea de către un membru al unui fond de plată a unui procent de maximum 30%, înainte de intrarea în plată a sumei lunare, reprezintă o facilitate, nu o restricție. Potrivit informațiilor disponibile cu privire la sistemele de pensii private din statele OCDE, rezultă că procentul de plată unică este cuprins între 15% – 30%, forma de plată pentru restul activului acumulat fiind cu frecvență lunară”, au transmis reprezentanții MMSS.

Așa cum este prevăzut în proiectul legii, retragerea întregului activ, ca sumă unică, este permisă doar dacă acesta este foarte mic și insuficient pentru a asigura o pensie lunară pentru o perioadă rezonabilă.

Pragul actual până la care se încasa printr-o plată unică, confirm actului normativ trecut de Guvern este de 15.372 de lei, echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii care este de 1.281 de lei (12 x 1.281 de lei = 15.372 de lei.)

Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.

Câți români intră la pensie la limită de vârstă

Oficialii Ministerului Muncii au furnizat pentru Mediafax și cele mai noi cifre privind vârsta reală de pensionare. Răspunsul a venit la solicitarea privind realizarea unei simulări privind impactul asupra sistemului de pensii în cazul continuării aplicării unor dispoziții tranzitorii, respectiv cele referitoare la plata unică, potrivit informațiilor primite de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Astfel, în sistemul public de pensii, pensia pentru limită vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare – așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Potrivit Ministerului Muncii, există însă anumite prevederi care fac referire la reducerea vârstei standard de pensionare:

• persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă/speciale de muncă (conform art. 48 din Legea nr.360/2023);
• persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege (conform art. 56 din Legea nr. 360/2023);
• femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege (conform pevederilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 360/2023);
• persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 360/2023);

De asemenea, în situația în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă există și cazuri în care, potrivit legislației aflată în vigoare, persoanele în cauză își pot continua activitatea fără să solicite pensie pentru limită de vârstă.

„Având în vedere cele precizate mai sus și faptul că pensiile de limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare se acordă numai la cerere, apreciem că nu se poate face o estimare a numărului celor care vor beneficia, în viitor, de pensie pentru limită de vârstă”, au transmis oficialii Ministerului Muncii.

Potrivit celor mai recente date oficiale citate, procentul persoanelor pentru limită de vârstă este mai mic de mai mic de 60% și este chiar în scădere

„Totodată, precizăm că din rapoartele statistice generate de CNPP rezultă că în anul 2024, din totalul înscrierilor noi, de 199.061, înscrieri la pensie pentru limită de vârstă au fost 112.833. În semestrul I al anului 2025, din totalul înscrierilor noi de 138.044, 75.757 sunt înscrieri la pensie pentru limită de vârstă”, a transmis ministrul.

Astfel procentul pensionaților la limită de vârstă din 2024, de 56,58%, a scăzut la 54,87% în primul semestru din 2025.

Care e vârsta standard de pensionare

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare, așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023

Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi continuarea activităţii, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

• Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, acestea din urmă putând ieși la pensie la 63 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa citată.
• Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
• Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în document.

Mai concret, în luna august ar putea intra la pensie pentru limită de vârstă femeile născute în martie 1963, la 62 ani și 5 luni, cu un stagiu complet de 33 de ani și o lună și un stagiu minim de 15 ani.

Primele femei care ajung la vârsta standard de pensionare de 65 de ani sun cele născute în ianuarie 1970 și se aplică din ianuarie 2035.

În cazul bărbaților, vârsta standard este de 65 de ani, încă din 2015.

Articolul Ministerul Muncii: Retragerea a maximum 30% din pensia privată reprezintă o facilitate, nu o restricție. La ce vârstă se pensionează de fapt românii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În perioada 17.04.2025 – 16.06.2025, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a derulat, la nivelul întregii țări, premergător eliminării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică, o tematică de control privind verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale în domeniu, în cazul prestării serviciilor de furnizare a energiei electrice către consumatorul casnic.

Au fost controlați 116 operatori economici (inclusiv 431 de contracte emise de aceștia), fiind identificate abateri la 20 dintre companii.

Sancțiunile aplicate de ANPC și abaterile constatate

Pentru neregulile identificate, comisarii ANPC au aplicat următoarele sancțiuni:

• 24 amenzi contravenţionale în valoare de peste 370.000 de lei
• 10 avertismente
• măsura remedierii deficiențelor constatate, pentru 12 operatori economici.

Cele mai importante abateri de la legislația în domeniu întâlnite au fost:

• lipsa sau completarea incorectă a ofertelor prezentate consumatorilor
• lipsa prețului final cu toate taxele incluse, în contractele cu consumatorii
• emiterea facturilor de consum și de report cu întârziere
• emiterea cu întârziere a facturilor pentru energia consumată din rețea și pentru cea produsă/injectată în rețea, în cazul contractelor cu prosumatorii
• lipsa menționării în contracte a unor informații precum: perioada de facturare, opțiunile privind modul de transmitere al facturilor, durata contractului, condițiile de reînnoire/prelungire/încetarea prestării serviciilor și a derulării contractelor
• existența unor clauze abuzive, în contracte, referitoare la obligația consumatorului de a nu permite accesul la contor a persoanelor neautorizate, în cazul în care dispozitivele erau amplasate pe domeniul public și nu pe proprietatea personală a consumatorului, acesta fiind în imposibilitate de a o respecta
• neafișarea pe site a tuturor informațiilor în baza cărora operatorul economic își desfășoară activitatea, inclusiv a informărilor cu privire la posibilitatea soluționării alternative a litigiilor (SAL).

ANPC recomandă consumatorilor să ceară furnizorilor oferta-tip completă înainte de semnarea contractului și să verifice dacă prețul afișat include toate taxele și tarifele. Consumatorii au dreptul să schimbe furnizorul gratuit în 21 de zile și să fie anunțați cu minim 30 de zile înainte despre orice modificare contractuală. În cazul facturilor eronate, aceștia pot contesta și au dreptul la răspuns în termen de 30 de zile calendaristice.

Articolul Furnizorii de energie, prinși cu minciuna: oferte incomplete și clauze abuzive în contracte apare prima dată în Mediafax.