Mediafax

Uniunea Județeană CNSLR-Frăția, împreună cu CNS Cartel Alfa, CSDR și CSN Meridian, revendică un salariu minim decent, pensii echitabile și respectarea drepturilor lucrătorilor.

De asemenea, sindicatele cer o taxare justă și abrogarea măsurilor din sistemul de învățământ preuniversitar.

Organizațiile sindicale au programat o întâlnire cu parlamentarii constănțeni, indiferent de orientarea politică, pentru a discuta aceste probleme. Aceștia se opun modificării legislației muncii fără avizul tripartit și solicită promovarea unei legi pentru stabilirea unui salariu minim decent.

„Împreună suntem mai puternici, iar acum, alături de celelalte confederații, vom face ca glasul nostru să se audă mai tare ca niciodată”, a declarat Auraș Eugen Stănilă, președintele Uniunii Județene CNSLR-Frăția.

Articolul Proteste la Prefectura Constanța: Sindicatele cer salarii mai mari și pensii echitabile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

936 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare.

Au fost confirmate 1.523 de cazuri la grupa de vârstă 0-9 ani, 307 la 10-19 ani, 342 la 20-29 ani, 385 la 30-39 ani, 277 la grupa 40-49, 306 cazuri la 50-59 ani, 225 la 60-69 ani; 305 la 70-79 ani și 180 de cazuri la vârste de peste 80 de ani.

Cea mai mică creștere a fost înregistrată la grupa de vârstă 0-9 ani (43,3%).

S-a raportat un singur deces datorat COVID-19, la o persoană de sex feminin, grupa de vârstă 80 ani și peste, prezentând comorbidități asociate.

Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.593.488 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, iar 69.269 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

Articolul Creștere cu 87,2% a numărului de persoane infectate cu Covid în ultima săptămână apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Asociata lui Jeffrey Epstein, Ghislaine Maxwell, a declarat recent Departamentului de Justiție al SUA (DOJ) că a participat la o petrecere pe o insulă din Caraibe împreună cu Elon Musk, contrazicând afirmația anterioară a acestuia că abia o cunoaște, scrie Futurism. 

Interviul, parte a procedurilor în curs ale DOJ, aduce noi informații despre presupusele legături ale lui Musk cu Maxwell și Epstein, ridicând întrebări despre legăturile sale din trecut. 

Întâlnirea cu Musk în Caraibe

Maxwell a povestit că a participat la o aniversare a cofondatorului Google, Sergey Brin, pe o insulă din Caraibe, în jurul anilor 2010–2011. 

Ea a precizat că Musk a fost prezent la reuniunea care a durat câteva zile.

„Am fost pe insula altui prieten… Domnul Musk a fost prezent acolo”, a declarat Maxwell oficialului DOJ, Todd Blanche. 

Petrecerea ar fi avut loc la câțiva ani după ce Epstein pledase vinovat în 2008 pentru solicitarea unei minore.

Legăturile cu Epstein

Maxwell a mai descris întâlniri cu Musk la Premiile Oscar și a menționat că a crezut că Epstein îl cunoștea pe Musk, citând corespondența prin email din documentele puse la dispoziție. 

Aceste declarații contrazic direct afirmația lui Musk din 2020 că „nu o cunoaște deloc” pe Maxwell iar într-o imagine în care apar împreuna, Maxwell ar fi apărut neașteptat în cadru, la un eveniment organizat de Vanity Fair.

Relatarea lui Maxwell sugerează că legăturile lui Musk cu Epstein ar fi putut depăși evenimentele sociale.

Implicații și controverse

Dezvăluirile vin pe fondul examinării modului în care administrația Trump a gestionat fișierele legate de Epstein. 

Interviul lui Maxwell îl leagă pe Musk de o rețea de figuri influente asociate cu Epstein, inclusiv președintele Donald Trump. 

Astfel, Maxwell contrazice afirmațiile lui Musk, însă comportamentul său anterior arată că a mai făcut în trecut declarații înșelătoare atunci când îi serveau interesele. 

Mai mult, Musk a fost implicat și în propriile sale acuzații de natură sexuală, ceea ce adaugă un strat suplimentar de controversă asupra legăturilor sale cu Maxwell și Epstein.

Articolul Ghislaine Maxwell susține că Elon Musk a participat la o petrecere în Caraibe la câțiva ani după condamnarea lui Epstein apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Alegerile parlamentare din septembrie vor reprezenta un moment decisiv pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și un test pentru determinarea de a accelera procesul de aderare la UE”, transmite Sorin Grindeanu, la împlinirea a 34 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova

„Astăzi marcăm 34 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, într-un context internațional marcat de schimbări profunde în arhitectura de securitate globală. Alegerile parlamentare din septembrie vor reprezenta un moment decisiv pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și un test pentru determinarea de a accelera procesul de aderare la UE. De aceea, este esențial să reafirmăm sprijinul nostru ferm și fără echivoc pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pe lângă importanța istorică, intrarea Republicii Moldova în marea familie europeană reprezintă un pas esențial pentru întărirea stabilității pe Flancul Estic”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Acesta arată că susține începerea de îndată a capitolelor de negociere cu UE și consider că experiența României poate și trebuie valorificată în procesul de aderare: „În acest context, continuarea proiectelor de infrastructură mare din Moldova reprezintă un argument în plus pentru capacitatea de a consolida legăturile directe dintre cele două state, dar și dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. România trebuie să valorifice inclusiv aceste eforturi care vor permite întărirea prezenței economice în Republica Moldova. Consider că o abordare fermă, pragmatică și bazată pe cunoașterea în profunzime a realităților din această zonă reprezintă cel mai eficient mod prin care putem contribui la ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”.

Articolul Grindeanu, mesaj la 34 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform datelor oferite de Banca Națională a României, creditele ipotecare acordate la nivel național au ajuns la 5,56 miliarde de euro în primele șase luni din 2025, incluzând și refinanțările, fiind astfel o creștere de 26% față de anul precedent.

La finalul semestrului întâi, în totalitate, soldul creditelor ipotecare era de 22.7 miliarde de euro, în creștere cu 5.5% față de anul trecut.

Alexandru Rădulescu, managing partner la SVN Romania a declarat: „Prima jumătate a anului – în special perioada trimestrului al doilea – a fost excepțională pentru piața ipotecară – și asta într-un context în care 2025 a debutat foarte lent, într-o stare de incertitudine, tensiune politică și numeroase estimări negative. Estimăm că a doua jumătate a anului va fi la fel de bună, 2025 având toate premisele pentru a fi un an record pentru piața ipotecară din România”.

Valoarea medie a unui credit ipotecar nou a fost de 64.000 de euro, față de 62.000 de euro anul trecut, iar venitul mediu al unei familii care a accesat un astfel de împrumut a fost de 2.500 de euro.

Conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, numărul caselor și apartamentelor vândute la nivel național a scăzut cu 3,5% în S1 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

Articolul Date BNR: Românii au luat în jur de 50.000 de credite ipotecare noi în primele șase luni din 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cea de-a 82-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția se deschide miercuri cu o dublă premieră. Competiția va fi inaugurată oficial de filmul „La Grazia” al regizorului Paolo Sorrentino, cu Toni Servillo și Anna Ferzetti în rolurile principale.

Mai devreme, la ora 16:00, secțiunea Orizzonti va debuta cu filmul „Mother” al regizoarei Teona Strugar Mitevska, cu Noomi Rapace în rolul Maicii Tereza din Calcutta.

Ceremonia de deschidere va fi prezentată de Emanuela Fanelli și va începe la ora 19:00. În cursul serii, regizorul german Werner Herzog va primi Leul de Aur pentru întreaga carieră, premiul fiind înmânat de Francis Ford Coppola, informează Adnkronos.

„La Grazia” marchează revenirea lui Sorrentino în competiție la Veneția, după ce în 2021 a câștigat Leul de Argint cu „The Hand of God”. Regizorul și-a făcut debutul la festival în 2001 cu „L’uomo in più”.

Ediția din acest an promite o distribuție cu vedete precum Julia Roberts, George Clooney, Cate Blanchett și Dwayne Johnson.

Articolul Festivalul de Film de la Veneția 2025 începe cu filmul lui Sorrentino și premiul pentru Herzog apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Numărul include 920 de pierderi pe care forțele ruse le-au suferit în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut de asemenea 11.135 de tancuri, 23.178 de vehicule blindate de luptă, 59.887 de vehicule și cisterne de combustibil, 32.024 de sisteme de artilerie, 1.472 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.212 sisteme de apărare antiaeriană, 422 de avioane, 340 de elicoptere, 53.636 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.

Articolul Raport: Rusia a pierdut 1.078.750 de militari în Ucraina de la 24 februarie 2022 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Incidentul a avut loc luni seara, la câteva ore după ce Donald Trump a semnat un decret ce sancționează arderea drapelului național, în ciuda unei decizii a Curții Supreme din 1989 care a stabilit că gestul este protejat de libertatea de exprimare.

„Ard acest steag ca protest împotriva acestui președinte fascist și ilegal care stă în această casă”, a strigat bărbatul printr-un portavoce, într-un mic parc din apropierea Casei Albe, potrivit unei înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și în presa locală.

El a declarat apoi că a servit în armata americană timp de 20 de ani, pentru a apăra „drepturile fiecăruia de a se exprima”. „Este dreptul nostru, garantat de Primul Amendament, să ardem acest steag, indiferent ce spune președintele”, a adăugat, înainte de a-l incendia cu ajutorul unui lichid inflamabil.

Crazy liberal burns the American flag in front of the White House in in protest to President Trump.

The media and their lies created this mind virus. pic.twitter.com/V9eL14jq2g

— Bridgett Fertig (@LightOnLiberty) August 26, 2025

Agenți ai Serviciului Secret au stins focul cu un extinctor și l-au arestat pe bărbat, a anunțat marți Poliția Parcurilor, precizând că acesta este acuzat de aprinderea unui foc fără autorizație pe domeniul public, fapt interzis de legislația federală.

Donald Trump a invocat și el precedentul din 1989, dar a susținut că arderea steagului american nu intră întotdeauna sub protecția Primului Amendament, mai ales atunci când „poate incita la o acțiune ilegală iminentă”. El a cerut Departamentului de Justiție să aplice decretul „în toată măsura posibilului”.

Articolul Bărbat arestat după ce a ars un steag american în semn de protest față de decretul lui Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cei aproape 130 de ani de competiție la cel mai înalt nivel, niciun jucător activ sau retras din fotbalul australian nu s-a declarat public bisexual sau gay. Spre deosebire de NFL, rugby sau fotbalul internațional, AFL rămâne în urmă la acest capitol.

Brown, recrutat la Eagles încă din adolescență, a jucat pentru clubul din Perth între 2007 și 2016. El spune că a intrat într-o „cultură hipermasculină” și a devenit „foarte, foarte bun” la a-și ascunde nu doar sexualitatea, ci și anxietatea și grijile. A renunțat la carieră la 28 de ani, după 94 de meciuri, fiind copleșit de presiunea de a-și echilibra viața și sportul.

Acum, Brown își dorește ca povestea sa să creeze „siguranță, confort și spațiu” pentru alți jucători. El vrea ca AFL să se concentreze pe schimbări structurale, nu doar pe suspendări temporare pentru jucătorii care comit acte de homofobie sau discriminare. „Nu e despre mine, despre Mitch Brown primul. Este despre a împărtăși experiența mea pentru ca alții să se simtă văzuți”, a spus el.

Brown a decis să vorbească după ce Izak Rankine, vedetă a echipei Adelaide Crows, a fost suspendat patru meciuri pentru o insultă homofobă. În ultimele 16 luni, șase jucători AFL au fost suspendați pentru acte similare.

Specialiștii cred că poziția lui Brown ar putea avea efect, pentru că vine din interiorul ligii. „E altceva când vorbește un cercetător sau un jurnalist și cu totul altceva când vorbește un fost jucător AFL respectat”, a declarat dr. Erik Denison, cercetător în științe comportamentale la Universitatea Monash.

El a explicat că AFL, fiind un sport cu o amprentă globală redusă și cu jucători relativ uniformi ca fizic, a fost mai lent în acceptarea sportivilor gay sau bisexuali la nivel de elită.

Articolul Australia: Mitch Brown face istorie si devine primul fotbalist din AFL care își recunoaște public bisexualitatea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a atras atenția asupra unui fenomen social îngrijorător în spațiul european, și anume dispariția partidelor tradiționale. Acesta susține că, odată cu dispariția acestor partide, se remarcă și o criză a democrației în spațiul european.

Adrian Severin vorbește cu îngrijorare despre cum, în multe țări europene, partidele social-democrate au cunoscut un declin clar în ultimii ani, deși în trecut dominau scena politică. Invitatul este de părere că acest fenomen a dus la o așa-zisă criză democratică în spațiul european, făcând referire la o transformare profundă a sistemului democratic, care, potrivit lui, a fost înlocuit cu o formă de oligarhizare, scrie gandul.ro.

„Eu observ un lucru, că partidele, așa-zise, ale curentului principal din toată Europa sunt pe cale de dispariție. Uitați-vă în Germania. Partidul Social-Democrat, care a fost, de fapt, cel mai puternic partid social-democrat din Europa, e practic dispărut. Creștin-democrații, cu social-democrații, de asemenea, sunt undeva la un 20%, ceva pe muchie de cuțit. Unde sunt socialiștii francezi? Socialiștii francezi, care au dat guverne mari, care au dat președinți mari. Odată cu criza democrației și cu decesul, de fapt, al democrației, dispar și partidele care erau principalii jucători ai jocului democratic și care erau purtători de doctrine, de ideologii clare, care, în orice caz, puteau să îi permită electoratului să facă o alegere, asta oferă unii, asta oferă ceilalți. Cred că vom reveni la ceva similar, dar asta după ce vom trece de această perioadă de oligarhizare”.

Articolul Partidele principale din Europa sunt pe cale de dispariție, spune Adrian Severin apare prima dată în Mediafax.