Mediafax

Acțiunea în instanță a fost depusă într-un tribunal federal din Providence, Rhode Island, de către procurori generali și guvernatori din 24 de state și Districtul Columbia. Acțiunea legală susține că Departamentul pentru Educație și Biroul pentru Management și Buget (OMB) au creat haos în sistemul educațional, încălcând Constituția, prin refuzul de a distribui fondurile alocate de Congres.

Sumele blocate erau destinate unor programe precum educația copiilor muncitorilor agricoli migranți, perfecționarea cadrelor didactice, cursuri de învățare a limbii engleze, activități extracurriculare și cursuri de vară. Alte fonduri vizau alfabetizarea adulților și pregătirea pentru piața muncii.

Ce reclamă statele

Pe 30 iunie, cu o zi înainte de termenul legal de plată, Departamentul Educației a informat statele că granturile nu vor fi acordate. OMB a motivat decizia printr-o „revizuire a programei în desfășurare”, acuzând presupuse abuzuri legate de utilizarea fondurilor în scopuri progresiste printre care lecții cu tematică LGBT.

Statele reclamante afirmă că administrația Trump a încălcat legea privind controlul bugetar, care interzice executivului să oprească unilateral cheltuirea fondurilor aprobate de Congres fără a urma o procedură. În plus, acestea se plâng că decizia a dus la anularea programelor de vară și extracurriculare, precum și la destabilizarea bugetelor școlilor vizate de măsuri.

Articolul Donald Trump, dat în judecată de 24 de state pentru blocarea a 6,8 miliarde de dolari destinați educației apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Suspectul în vârstă de 40 de ani este vizat de „15 capete de acuzare de crimă cu premeditare și alte motive josnice”. Procurorii cer condamnarea sa la închisoare pe viață, care se ridică de obicei la 15 ani de închisoare, în Germania.

Cu toate acestea, ei solicită ca instanța landului Berlin să stabilească existența unei „vinovății deosebit de grave”, ceea ce ar permite menținerea medicului în detenție preventivă și după ispășirea pedepsei, precum și interzicerea definitivă a practicării medicinei.

La deschiderea procesului, luni, procurorul Philipp Meyhoefer a declarat că medicul a făcut vizite la domiciliu cu intenția de a-și ucide pacienții „fără știrea sau consimțământul acestora”, folosind „un amestec mortal de medicamente”. „A acționat cu dispreț față de viață și s-a comportat ca un stăpân al vieții și al morții”, a spus Meyhoefer în fața instanței. Două dintre crime ar fi avut loc în aceeași zi, în 2024.

Autoritățile continuă să investigheze zeci de alte cazuri suspecte de omor care ar putea fi legate de inculpat, identificat doar drept Johannes M., conform legislației germane privind protecția identității. El a fost arestat în august, anul trecut.

Medicul lucra pentru un serviciu mobil de îngrijire paliativă la domiciliu, destinat pacienților cu boli terminale. Presupusele victime, 12 femei și trei bărbați, aveau între 25 și 94 de ani și au murit între septembrie 2021 și iulie 2024.

Se presupune că bărbatul le-a administrat, fără știrea lor, un anestezic combinat cu un relaxant muscular, care le-a paralizat mușchii respiratori, provocând asfixia în câteva minute. Deși sufereau de boli grave, niciunul dintre pacienți nu se afla într-o stare terminală iminentă.

Articolul Medic german, judecat pentru presupusa ucidere a 15 pacienți aflați în grija sa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Concursul de Titularizare constă în susținerea a două probe: o inspecție specială la clasă sau a unei probe practice și, ulterior, a unei probe scrise.

În sesiunea din acest an, peste 39.700 de candidați sunt așteptați să susțină proba scrisă. La această probă pot participa candidații care au obținut la prima probă minimum nota 5. Din totalul acestora, peste 7.400 sunt absolvenți ai studiilor liceale pedagogice, postliceale, universitare de licență, universitare de masterat sau ai departamentelor pentru pregătirea personalului didactic sunt din promoția curentă.

Durata probei scrise este de patru ore, iar timpul poate fi prelungit cu 1-2 ore în situații speciale:  pentru candidații nevăzători sau în situația în care susținerea acesteia implică dictarea conținutului de către un candidat cu anumite deficiențe, către un profesor asistent.

La ce discipline s-au înscris cei mai mulți candidați

Cei mai mulți candidați s-au înscris pentru susținerea probei scrise la disciplina specifică pentru învățământul preșcolar cu predare în limba română (peste 8.300 de candidați), la disciplina specifică pentru învățământul primar cu predare în limba română (peste 6.100 de candidați),  la educație fizică și sport – profesori (peste 3.600 de candidați), la limba și literatura română (peste 2.300 de candidați) și la limba engleză (peste 2.000 de candidați).

Lucrările scrise vor fi evaluate digitalizat, iar rezultatele inițiale la proba scrisă vor fi afișate în data de 22 iulie, la sediile inspectoratelor şcolare şi pe site-ul dedicat.

În cazul în care candidații nu sunt mulțumiți de nota obținută, ei pot depune contestaţie în data de 22 iulie, după afişarea rezultatelor, până la ora 21:00, și în data de 23 iulie, până la ora 12:00. Rezultatele finale vor fi afișate în data de 30 iulie.

Repartizarea candidaților pe posturi

Repartizarea candidaţilor pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată se va realiza în ședințe publice organizate de inspectoratele şcolare în perioada 31 iulie – 1 august 2025. Candidații vor fi repartizați în ordinea descrescătoare a mediei obținute.

Pentru ca un candidat să fie angajat pe perioadă nedeterminată (să fie titular), acesta trebuie să obţină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului.

În cazul suplinitorilor – angajare pe perioadă determinată – candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială în profilul postului.

Articolul Titularizare 2025. Aproape 40.000 de candidați sunt așteptați să susțină proba scrisă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, la Antena1, dacă există varianta unei reduceri de preț privind facturile la electricitate, Ivan a răspuns: „Sunt trei variante astăzi, unele sunt pe termen scurt, unele pe termen mediu și pe termen lung. Din punct de vedere a termenului scurt, faptul că sunt 200.000 de oameni care și-au schimbat operatorul de distribuție în ultimele două luni de zile, arată faptul că e o dinamică foarte mare și deja avem doi competitori pe piață care au scăzut sub pragul psihologic de 1,3 lei per kilowatt. Ce înseamnă asta? Înseamnă că au scăzut sub prețul plafonat înainte de 1 iulie. Adică cei care consumau mai mult de 300 de kilowați înainte, și se vor muta la unul dintre cei doi furnizori, vor păti fapturile mai mici începând cu luna iulie”.

„În schimb, acei oameni care aveau un consum sub 60-70 de kilowatts, adică aproximativ 4,7 milioane de români, care aveau un consum foarte mic, aveau o discrepanță foarte mare. Pentru ei aproape se vor dubla fapturile de la 40-50 de lei la 90-100 de lei. Pentru ei am gândit un mecanism, imediat după ce am ajuns la minister, împreună cu Ministrul Muncii, prin care, timp de nouă luni de zile, până în 31 martie 2026, vom acorda un voucher care va acoperi aproximativ 40-50% din valoarea facturii pentru acești oameni”, explică ministrul.

El declară că măsura vizează „2,1 milioane de gospodării, aproximativ 4,5 milioane de români. Cei care au venituri mici și foarte mici, adică până în 1,950 de lei sau până în 1,780 de lei pentru cei care locuiesc cu familia”.

Ivan precizează că platforma pe care ar trebui să se înregistreze consumatorii vulnerabili, care este încă nefuncțională, „va fi gata până la jumătatea lunii august”.

Articolul Ministrul Energiei, veste bună pentru 4,5 milioane de români: vor primi vouchere pentru factura la electricitate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Eu cred foarte mult, și asta i-am îndemnat și pe colegii mei să facă, până când vom avea pachetul legislativ prin care să facem aceste ajustări, să-și reducă și ei temporar cu 20% salariile. Și deja patru dintre managerii de companii din subordinea ministerului au achiesat la această propunere și mai mult, au dat mai departe colegilor propunerea și către directorat și către consiliile de supraveghere și de administrație și deja fac acest lucru”, spune ministrul.

Întrebat, la Antena 1, dacă a mai venit cineva în cont alături de el, Ivan a răspuns: „Da. Conducerea Nuclearelectrica, Hidroelectrica, cei de la RomGaz, atât directoratul, cât și membrii CEA-ului și consiliul de supraveghere”.

Banii, explică ministrul, ajung într-un cont de trezorerie gestionat de Ministerul de Finanțe. „Prima dată vin în contul creat de către Ministerul Energiei săptămâna trecută, vineri, după care ei vor putea să fie vărsați mai departe către bugetul general consolidat, sau dacă e o decizie guvernamentală, să fie un fond care va fi folosit pentru investiții strategice în energie. Sau chiar pentru a stimula niște tineri foarte buni care au posibilități materiale reduse, sunt foarte buni în inginerie și în studii tehnice și pot să fie susținuți de acolo”, spune el.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan a anunțat vineri că și-a donat 20% din salariu statului român.

Articolul Bogdan Ivan: Patru manageri de companii din subordinea ministerului și-au redus deja salariile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„O să mai depunem una la următorul pachet de austeritate asumat și voi spune același lucru pe care l-am spus astăzi. Au cinci vicepremieri și iau de la mame, iau de la pensionari, iau de la studenți, iau de la voi, de la fiecare dintre voi. Vă iau banii vouă direct din buzunar și îi dau la pilele și partidele lor”, spune Simion.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a picat, luni, în Parlament. Aceasta a strâns doar 134 de voturi pentru.

„Moțiunea de cenzură fiind respinsă, legea privind unele măsuri fiscal-bugetare se consideră adoptată”, a declarat Sorin Grindeanu.

Articolul George Simion: O să mai depunem o moțiune la următorul pachet de austeritate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Timp de mulți ani, părinților li s-a spus să evite alimentele alergene în primul an de viață al copiilor, de teamă că ar putea declanșa reacții alergice. Mulți pediatri recomandau amânarea introducerii ouălor, peștelui și altor alergeni până după vârsta de 1 an, în unele cazuri chiar 2–3 ani. Dar noile cercetări contrazic această abordare și aduc dovezi clare în favoarea introducerii timpurii, la aproximativ șase luni ale bebelușilor, potrivit Science Alert.

Practic, cu sprijinul științei moderne, ne întoarcem la felul în care ne-au crescut părinții și bunicii noștri, când copiii ajungeau să cunoască gustul majorității alimentelor până la vârsta de un an, fără prea multe restricții, iar sistemul imunitar învăța din timp să le recunoască și să le tolereze.

Cercetarea s-a concentrat pe bebeluși din familii cu istoric alergic

Cercetătorii de la Universitatea Western Australia au analizat două grupuri de copii. Primul grup, format din 506 bebeluși, nu a primit nicio recomandare specială privind alimentația. Al doilea grup, cu 566 de copii, a avut părinți care au fost sfătuiți să introducă ouă și unt de arahide în alimentația bebelușului în jurul vârstei de șase luni.

Studiul este cu atât mai valoros cu cât toți copiii incluși aveau în familie rude apropiate cu alergii, ceea ce înseamnă că făceau parte dintr-o categorie cu risc crescut.

Rezultatele au fost convingătoare. În rândul copiilor din grupul al doilea, alergia la ou a scăzut de la 12% la 3%, iar alergia la arahide a scăzut de la 6% la 1%: „Pentru bebelușii din grupul doi, ale căror familii au urmat ghidurile actualizate, am observat o reducere semnificativă a alergiilor la ou și la arahide”, a explicat Summer Walker, cercetătoare în sănătate publică și coautoare a studiului.

Pe lângă ouă și arahide, a fost inclus și laptele de vacă în alimentație, însă în acest caz diferențele observate au fost mai mici. Chiar dacă alergiile nu au fost complet eliminate, reducerea gradului de risc a fost evidentă.

Alimentația diversificată devreme reduce riscul de alergii

Părinții din grupul cu recomandări au primit versiuni tipărite ale ghidurilor oficiale ale Societății Australasiane de Imunologie Clinică și Alergii, iar cercetătorii spun că educația părinților și distribuirea acestor informații joacă un rol-cheie în prevenirea alergiilor: „Prin distribuirea mai largă a ghidurilor și implicarea personalului medical în informare, putem reduce considerabil incidența alergiilor alimentare în comunitate”, a precizat cercetătoarea australiană.

„Unii părinți sunt încă derutați în legătură cu momentul potrivit pentru introducerea alergenilor, mai ales cei care provin din familii cu istoric alergic”, a spus Debbie Palmer, nutriționistă și cercetătoare în cadrul studiului.

Lucrarea a fost publicată în prestigioasa revistă Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, iar concluziile sale susțin includerea pragului de 6 luni în ghidurile oficiale de alimentație infantilă – introducerea timpurie, în jurul a 6 luni, a alimentelor cu potențial alergenic poate reduce riscul de alergii, nu îl crește.

Articolul Știința modernă le dă dreptate bunicilor: Diversificarea timpurie protejează copiii de alergii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nonagenarul Paul Biya (95 de ani), președintele Camerunului, și-a anunțat candidatura pentru al optulea mandat consecutiv, după 40 de ani consecutivi petrecuți la conducerea țării.

Biya se află la putere din 1982 și este al doilea președinte al Camerunului, după ce această țară și-a recâștigat independența față de Franța, în 1960.

Anunțul candidaturii lui Biya vine după o perioadă de intense speculații privind moartea acestuia, dar și faptul că, chiar dacă ar mai trăi, nu ar mai candida la conducerea țării, dată fiind vârsta sa înaintată, lăsând poporului camerunez speranța unor dezbateri electorale.

Anunțul lui Biya, „semn clar al stagnării tranziției politice”

„Fiți siguri că determinarea mea de a vă servi este proporțională cu provocările serioase cu care ne confruntăm”, a scris Paul Biya  pe rețelele sociale.

Guvernul lui Biya s-a confruntat, de-a lungul celor peste 40 de ani de conducere, inclusiv cu acuzații de corupție.

În provinciile anglofone ale țării, au avut loc mișcări secesioniste care au obligat mulți copii să renunțe la școală și au declanșat ciocniri mortale cu forțele de securitate.

Pentru camerunezi, anunțul lui Biya înseamnă stagnare: „Anunțul președintelui Biya că va candida din nou este un semnal clar al stagnării tranziției politice în Camerun.

După peste 40 de ani la putere, ceea ce are nevoie țara este o reînnoire, nu o repetiție. Camerunezii merită o schimbare democratică și o conducere responsabilă”, a declarat pentru Associated Press Nkongho Felix Agbor, avocat și activist pentru drepturile omului.

Biya nu este singurul președinte din regiune care-și prelungește șederea la conducere

Recent, mai mulți aliați ai lui Biya au părăsit partidul pentru a-și anunța propriile candidaturi la președinție.

Biya a cîștigat fără probleme alegerile din 2018, cu peste 70% din voturi, într-un scrutin cu multe nereguli și o prezemță scăzută la vot, dată de violențele separatiste și jihadiste, într-o regiune în care exercițiul democratic se restrânge din ce în ce mai mult și în care tot mai mulți președinți sunt acuzați că se folosesc de instituțiile statului pentru a-și prelungi șederea la putere.

În Uganda, bunăoară, președintele Yoweri Museveni, a solicitat recent nominalizarea pentru al 7-lea mandat – o mișcare care l-ar putea aduce aproape de cinci decenii la conducerea acestei țări din Africa de Est.

Articolul Președintele Camerunului, Paul Biya, își anunță candidatura pentru cel de-al optulea mandat consecutiv, la 95 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O captură spectaculoasă a fost anunțată luni de autoritățile vamale germane, care au descoperit aproximativ 1.500 de tarantule tinere ascunse în recipiente de plastic, camuflate în cutii de biscuiți cu ciocolată. Coletul provenea din Vietnam și a fost depistat pe aeroportul Bonn din Köln, în vestul Germaniei, potrivit Le Figaro. 

Alerta a fost declanșată de un „miros suspect”, care nu semăna deloc cu aroma așteptată a celor 7 kilograme de produse de cofetărie.

Păianjenii care au supraviețuit, preluați de îngrijitori specializați

Purtătorul de cuvânt al biroului vamal din Köln, Jens Ahland, a subliniat caracterul ieșit din comun al descoperirii, menționând reacția colegilor săi: „Colegii mei sunt adesea surprinși de conținutul pachetelor interzise, dar faptul că au găsit 1.500 de cutiuțe cu tarantule i-a lăsat fără cuvinte, chiar și pe cei mai experimentați.”

Ahland a catalogat intervenția ca fiind „o confiscare extraordinară”, precizând că este un caz trist, în același timp: „Ne întristează să vedem ce sunt capabili să facă unii oameni animalelor, doar pentru profit.”

Din cauza condițiilor improprii de transport, cei mai mulți dintre păianjenii exotici nu au supraviețuit, ceea ce reprezintă o posibilă încălcare a legislației germane privind protecția animalelor. Supraviețuitorii au fost preluați de îngrijitori specializați.

Destinatarul coletului, un bărbat din regiunea Sauerland, este cercetat penal pentru încălcarea normelor privind importul și nedeclararea taxelor vamale. Valoarea estimativă a transportului reținut în Köln este în curs de evaluare.

Tarantulele sunt păianjeni de dimensiuni mari, cunoscuți pentru aspectul lor păros și pentru faptul că sunt adesea vânați sau crescuți pentru comerțul cu animale exotice. Deși nu sunt periculoase pentru oameni în mod obișnuit, ele fac parte din categoria speciilor reglementate la nivel internațional.

Exemplarele rare sau exotice au o valoare semnificativă pe piața neagră, fiecare putând fi vândută cu zeci sau chiar sute de euro, în funcție de specie și de vârstă. Transportul lor fără autorizație este considerat infracțiune în multe țări europene, inclusiv în Germania, unde este strict reglementat de legislația privind protecția faunei și convențiile internaționale.

Articolul Germania: 1.500 de tarantule descoperite în cutii de biscuiți, pe aeroportul din Köln apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Vom aplica taxe foarte severe dacă nu ajungem la un acord în 50 de zile, taxe de aproximativ 100%, le numiți taxe auxiliare, știți ce înseamnă asta”, mai spune Trump, potrivit The Guardian.

El repetă că este „foarte dezamăgit” de președintele Rusiei, Vladimir Putin, „pentru că am crezut că vom avea un acord acum două luni, dar se pare că nu se ajunge acolo”.

Echipamente militare furnizate Ucrainei

Trump a declarat că echipamente militare în valoare de miliarde de dolari vor fi achiziționate din SUA pentru NATO și vor fi distribuite rapid Ucrainei.

„Este o înțelegere foarte importantă pe care am făcut-o, este vorba despre echipamente militare în valoare de miliarde de dolari care vor fi achiziționate din Statele Unite, vor merge către NATO, etc., și acestea vor fi distribuite rapid pe câmpul de luptă. Ucraina le va prelua”, a declarat Trump alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Articolul Trump se declară „foarte dezamăgit” de Putin și amenință Rusia cu taxe vamale de 100% apare prima dată în Mediafax.