Mediafax
1. Pare că negocierile de pace în Ucraina s-au blocat, din nou. V-aș propune să analizăm din punct de vedere economic negocierile Trump-Putin cu privire la acordul de pace din Ucraina. Cât ați estima importanța intereselor economice în aceste negocieri?
Sintetic, 70% interese economice și 30% interese militare și geopolitice. Trăim într-o perioadă (2020-2030) în care se ciocnesc două supercicluri economice de tip Kondratieff (termene lungi 40-50 de ani). Marile puteri fac tot posibilul să-și formeze cât mai multe atuuri, fiecare vrea să se poziționeze cât mai solid la punctul de plecare într-un nou ciclu lung. Pornind de la această ipoteză, țările lider în viitorul ciclu economic trebuie să aibă capacitatea de a inova și produce tehnologie, iar goana după combustibilii noului model (energie, minerale critice, pământuri fertile) este evidentă. Există opinii fundamentate că invazia rusă în Ucraina are prioritar un scop economic și nu unul geopolitic și militar. Ucraina – considerată înainte de război un ”El Dorado” pentru resursele sale de combustibili fosili, minerale critice și soluri fertile de tip cernoziom – este un câmp de luptă nu doar militar ci și pentru resurse. Există interese economice majore, directe și indirecte. Dividendul păcii pare a fi ajuns la zero deîndată ce a început războiul și pare să coste imens chiar si din punctul în care un acord de pace se va fi încheiat (cresterea exponențială a cheltuielilor de înarmare).
2. Având în vedere informațiile apărute în urma negocierilor din Alaska și a negocierilor cu europenii și Zelenski, cum estimați că se vor finaliza negocierile din punctul de vedere al intereselor economice? Cine ce va câștiga, cu ce va rămâne Ucraina?
Un acord de pace în Ucraina trebuie privit și ca un compromis geopolitic bazat pe resurse. Având în vedere hărțile care au apărut în media relevantă ca posibile puncte de negociere si posibilele cedări / schimburi de teritorii (probabil Ucraina nu va accepta acest proces), putem estima că Ucraina va fi împărțită în două, în funcție de liniile actuale ale frontului. O Ucraină de Est / Sud integrată în economia bazată pe resurse a Rusiei (cărbune petrol, industrie grea, minerale inclusiv minerale critice și soluri fertile pentru agricultură + ieșire la mare). Să nu uităm că zonele aflate sub ocupație rusă în 2025 înseamnă 20-22% din teritoriul Ucrainei dar reprezintă între 50 și 100% zone deținătoare de minerale critice și hidrocarburi (doar regiunea Donbas reprezintă 80% din rezervele de hidrocarburi ale Ucrainei și are mari combinate siderurgice). Să adăugăm aici că la finalul lui 2022, Rusia deja deținea prin ocuparea teritoriilor din estul Ucrainei 56% din rezervele de cărbune ale țării, 22% din zăcămintele de gaze naturale și 12% din cele de petrol, plus minimum 50% din rezervele estimate de minerale rare precum litiu, tantaliu, cesiu și stronțiu, cu o valoare estimată a acestor resurse minerale de circa 13 trilioane dolari. Și o Ucraină de centru-vest prooccidentală, posibil independentă economic și deschisă Occidentului, dar neutră militar. O Ucraină cu o pondere mică a resurselor minerale, însă cu zăcăminte rămase relevante de minerale critice (litiu, titan, uraniu) și cu potențial în domeniile IT, agricultură și cu un potențial de câștiguri ridicate din reconstrucție.
3. Se va ajunge la o înțelegere? În ultima perioadă, s-au intensificat acțiunile pentru semnarea unui acord de pace, invocând în mod corect pierderile grave de vieți omenești. Are această intensificare și resorturi economice?
Da, are și piloni economici. O posibilă urgență ar pute fi cauzată și de faptul că o zonă estimată a fi bogată în minerale de litiu – Kruta Balka / Dnipropetrovsk se află la doar câțiva km de linia frontului și poate pica în mâinile armatei ruse. Este un obiectiv pe care atât SUA cât și puterile UE vor să-l securizeze economic. O altă prioritate presupune intrarea efectivă în vigoare a acordului dintre SUA și Ucraina cu privire la fondul comun de exploatare a resurselor naturale și mineralelor critice ale Ucrainei centrale și de vest și a investițiilor pentru reconstrucție. SUA și-a rezervat accesul prioritar la resursele minerale strategice ale Ucrainei pe termen lung. Prin așa numita ”diplomație a mineralelor”, Trump a țintit un dublu obiectiv: a dorit să reducă din avansul Chinei pe resursele de pământuri rare, strict necesare pentru tehnologia și industriile viitorului și pentru industria de apărare de vârf și, în același timp, să recupereze costurile suportate cu ajutorul militar acordat Ucrainei.
4. De ce s-ar grăbi Putin să semneze un astfel de acord de pace, în condițiile în care armata rusă se află în ofensivă pe liniile frontului?
Pentru că vrea un boost financiar pentru economie, prin eventuala relaxare a restricțiilor economice / sancțiunilor, reconectarea sistemului bancar la rețeaua globală. Condițiile macroeconomice actuale ale Rusiei arată mai degrabă dezechilibre în creștere decât sustenabilitate: stagflația – cu o creștere economică estimată la 1,4% și o inflație ajunsă la 10%; deficitul bugetar a depășit deja ținta stabilită pentru acest an (parțial pe baza scăderii cu 32% a veniturilor estimate din vânzarea de petrol și gaze), deficitul de forță de muncă (șomajul declarat este de doar 2%) și tehnologie devine sever iar rezervele financiare se epuizează, fără acces la finanțarea internațională. Ar semna pentru că dacă obține validarea diplomatică a câștigurilor teritoriale și de resurse poate porni exploatarea lor, cu avantaje comerciale importante pe termen mediu și lung.
5. Care considerați că vor fi principalele provocări post acordul de pace?
Va exista o Rusie la granița cu NATO în sud/est? Solidaritatea între țările UE cu privire la menținerea sancțiunilor economice pe termen lung se va menține? Vor apărea fisuri în relația transatlantică – se va păstra o poziție comună între SUA și țările UE? Va mai continua ajutorul financiar consistent din partea țărilor UE pentru reconstrucția unei Ucraine mai puțin bogate în resurse minerale? Vor rezista liderii europeni presiunii crescânde pentru relansarea schimburilor comerciale (ex: companii germane dorind acces la piața rusă, sau exportatori agricoli francezi dornici să revină pe piața rusă)? Cum va fi gestionată o consecința paradoxală a unui acord de pace rapid, și anume accelerarea integrării apărării europene și militarizarea suplimentară a Flancului Estic? Cum vor gestiona NATO și autoritățile române vulnerabilitatea în cazul în care Rusia își atinge planurile expansioniste la Marea Neagră?
6. Care sunt consecințele economice pentru Uniunea Europeană și, mai ales, pentru România, din perspectiva încheierii războiului?
Depinde care va fi rezultatul final. Într-o perspectivă optimistă și strict economic, un acord de pace ar aduce beneficii indirecte țărilor UE și, implicit, României. S-ar tempera inflația alimentată de criza energetică și geopolitică, piețele financiare și lanțurile de aprovizionare s-ar stabiliza. Pentru România, principalele consecințe economice pozitive ar fi unele directe, prin participarea companiilor românești la reconstrucția Ucrainei și unele indirecte, prin reducerea costurilor de finanțare și a prețului materiilor prime, ca urmare a reducerii efectului de contagiune negativă în întreaga zonă aflată în proximitatea războiului.
Articolul EXCLUSIV. INTERVIU prof.univ. Cristian Socol: 70% din negocierile de pace din Ucraina sunt interese apare prima dată în Mediafax.