Mediafax

Întrebat ce se întâmplă cu angajații de la Primăria Timișoara și dacă face restructurări, Fritz a răspuns: „Eu și în ultimii ani am avut mai multe reorganizări în care am disponibilizat anumite persoane și acum pregătim o organigramă nouă în care vom reduce 10-15% din posturi”.

Primarul a explicat, la B1 TV, că „întotdeauna este ceva de eficientizat” și că digitalizarea a ajutat la acest proces: „Noi, în Primăria Timișoara, am și digitalizat aproape toate serviciile publice. Toată munca internă este digitalizată și asta ne ajută foarte mult”.

Fritz a avertizat însă împotriva unei abordări extreme: „Cred că e important să nici nu cădem într-o capcană populistă. Avem anumite zone în administrație în care e nevoie de oameni”. A dat exemplul urbanismului, unde „aș mai avea nevoie de câțiva arhitecți în primărie ca să facă autorizații de construire” și de ingineri pentru verificarea proiectelor tehnice.

„Nu trebuie să intrăm într-o isterie anti-administrație. Acest stat, ca să funcționeze, are nevoie de o administrație și de oameni profesioniști și dedicați. Ei există, dar într-adevăr nu are nevoie de oameni care joacă Candy Crush la birou”, a concluzionat Fritz.

Articolul Fritz: Nu avem nevoie de oameni care joacă Candy Crush la birou apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fritz a fost întrebat, miercuri seara, la B1 TV, dacă USR va avea candidat la Primăria Bucureşti.

Preşedintele USR a răspuns afirmativ: „nu va fi stabilit de mine, ci de membrii USR”.

Fritz a adăugat că nu este un secret că îl apreciază pe Cătălin Drulă: „Îl consider pe Cătălin Drulă un candidat excelent şi va fi un primar superb pentru USR”.

Articolul Fritz despre un candidat din partea USR la Primăria Bucureşti: Drulă ar fi „un primar superb” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la B1 TV dacă crede că PSD ar putea ieşi de la guvernare şi cum ar arăta un executiv fără social-democraţi, Fritz a răspuns: „Dacă ar fi existat o variantă, să avem un guvern în care un partid să fie în opoziţie, un partid democratic pro-european şi să putem să facem aceste reforme într-un echilibru democratic mai sănătos, am fi făcut-o”.

Fritz a explicat că „faptul că PSD este la guvernare cu PNL, cu USR, cu UDMR, este tocmai manifestarea faptului că nu merge altfel, nici matematic, nici politic”.

Preşedintele USR a recunoscut că „clar că există tensiuni, clar că nu am devenit peste noapte cei mai compatibili din punctul de vedere ideologic”.

Referitor la necesitatea colaborării în ciuda diferenţelor, Fritz a subliniat că „ţara acum ne cere să sărim peste orgoliile noastre, peste interesele particulare ale fiecărui partid şi să facem acest act de sacrificiu pe care până la urmă îl cerem şi din partea cetăţenilor”.

Articolul Fritz: Nu suntem compatibili ideologic, dar guvernarea cu PSD era singura opțiune apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, la B1 TV, dacă coaliţia ia în calcul scenariul în care primul pachet ar putea pica la CCR, Fritz a răspuns: „un motiv de ce anumite măsuri pe care oamenii le aşteaptă pe bună dreptate nu au fost incluse în acest prim pachet, a fost tocmai acesta”.

Obiectivul a fost „să nu vulnerabilizăm întregul pachet cu prea multe măsuri care sunt dubitabile, care sunt extrem de controversate, care ar putea să vulnerabilizeze validitatea juridică a acestui pachet”.

Întrebat despre pensiile speciale, Fritz a declarat că „eu nu cred că o reformă reală poţi să o faci în două săptămâni sau într-o lună. Deci eu aş vedea asta mai degrabă în toamnă”.

„Ce n-aş vrea să facem este iarăşi să avem o reformă de ochii lumii, unde facem repede ceva ce arată bine şi toată lumea ştie că într-un an o să pice la Curtea Constituţională”, a subliniat preşedintele USR.

Fritz a concluzionat că, după experienţa de cinci ani de Primăria Timişoara, „nu există această baghetă magică” şi că „trebuie să ne alegem luptele, trebuie să facem lucrurile temeinic”.

Alianţa pentru Unirea Românilor a depus o sesizare de neconstituţionalitate împotriva Legii austerităţii adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, acuzând Executivul că impune măsuri abuzive fără dezbatere parlamentară şi că promovează o guvernare autoritară.

Articolul Dominic Fritz despre primul pachet de măsuri fiscale: Ar putea pica la CCR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va merge miercuri la Berlin. Vizita are ca scop întâlnirea dintre Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Cei doi vor vorbi în principal despre subiecte legate de politica internațională, potrivit agenției EFE.

„Cooperarea bilaterală şi temele de actualitate din politica europeană şi internaţională vor fi în centrul discuţiilor”, a transmis guvernul german într-un comunicat.

Un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat acest aspect în cadrul unei conferințe de presă.

„Subiectele de actualitate din politica europeană şi internaţională vor juca, fără îndoială, un rol foarte important în conversaţii”. El a mai spus că Merz și Macron vor face declarații de presă separate înainte de întâlnire.

Aceasta va fi prima vizită a lui Emmanuel Macron la Berlin de când Merz a devenit cancelar, în luna mai.

După ce a fost numit cancelar, Merz a mers la Paris pentru a se întâlni cu Macron.

Vizita lui Macron vine la scurt timp după ce Merz va semna, joi, un „acord de prietenie” cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. Prin acest acord, Germania vrea să aibă legături mai strânse și cu Marea Britanie.

Articolul Macron merge miercuri la Berlin pentru o întâlnire cu cancelarul Merz, axată pe afaceri internaționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, recunoaște că forțele navale românești au fost neglijate și avertizează că Marea Neagră va deveni o zonă cu multe provocări după terminarea războiului din Ucraina.

Întrebat despre situația forțelor navale, neglijată, ministrul a răspuns: „Da, au fost foarte neglijate. Asta e realitatea. Deci au fost cumva Cenușăreasa”.

Moșteanu a subliniat că „Marea Neagră va fi o mare a multor provocări”, mai ales după terminarea războiului din Ucraina.

„Vom avea de protejat infrastructuri energetice importante. Vom avea Neptun Deep. Vom fi cel mai mare producător de gaze”, a explicat ministrul, referindu-se la proiectele energetice din zona economică a Mării Negre.

Ministrul a menționat că România are deja „exerciții comune” și „misiuni comune cu turcii și bulgarii pentru deminare”. A precizat că deminarea „va trebui” să fie făcută și că aceasta „este o primă misiune comună și foarte, foarte mare”.

Moșteanu a anunțat că „vor trebui să fie misiuni de patrulare comune” în viitor, subliniind complexitatea provocărilor care vor apărea în Marea Neagră după încheierea războiului.

Articolul Moșteanu: Marea Neagră va aduce multe provocări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moşteanu a fost chestionat, miercuri seara, la Antena 3 CNN, care este opinia sa despre serviciul militar obligatoriu, în contextul în care mai multe state membre NATO din Europa se gândesc serios la reintroducerea acestuia.

„Eu cred că nu. Dacă mă întrebaţi apropos de declaraţii politice, eu cred că nu e nevoie de serviciu militar obligatoriu”, a răspuns Moşteanu.

Ministrul a precizat că ţările care discută această posibilitate, precum Germania şi Danemarca, au făcut doar „declaraţii politice până acum, n-au luat decizii”.

Referitor la viziunea sa asupra structurii forţelor armate, Moşteanu a afirmat: „Cred că e nevoie de o armată profesionistă bine înzestrată, bine motivată, şi, pe lângă asta, o rezervă voluntară consistentă”.

Articolul Ce spune ministrul Apărării despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă, în mandatul său, dronele lansate de ruși care ajung pe teritoriul României vor fi doborâte, Moșteanu a răspuns: „Dacă este un pericol, evident”.

Ministrul a precizat însă că „poate să fie mai mult pericol să-l dobori deasupra unei localități decât să o lași să cadă în câmp”, evaluarea fiind făcută de specialiștii militari în timp real.

Referitor la procedurile de intervenție, ministrul a explicat că există „un lanț de comandă foarte, foarte clar făcut între noi și parteneri, noi Armata Română și partenerii noștri NATO, în care se monitorizează și se intervine gradual și până la alerta ”jos””.

România are acum cadrul legal pentru a doborî dronele și că „se ridică avioanele de fiecare dată la nevoie”.

Întrebat despre protecția României, ministrul a răspuns că „noi, ca țară NATO, suntem bine protejați. Avem această umbrelă de protecție NATO”. Potrivit ministrului, există „o monitorizare foarte atentă a lucrurilor care se întâmplă la granița României” și că „trupele Armatei Române și ale partenerilor aliați sunt tot timpul pregătite, sunt în alertă”.

Ministrul a concluzionat că „soldații noștri, armata noastră este bine pregătită, bine interconectată cu trupele partenerilor și aliațiilor NATO” și că populația „poate să stea liniștită”.

Articolul Moșteanu: Dronele rusești care pun în pericol populația vor fi doborâte apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Conturilor Publice, Amélie de Montchalin, a anunțat oficial că în urma unei negocieri tehnice directe cu statele membre și instituțiile europene, contribuția Franței va scădea de la 7,3 miliarde la 5,7 miliarde de euro.

Această reducere a fost posibilă datorită unei reforme în trei componente, parte dintr-un efort mai amplu al guvernului francez de a controla deficitul public. Anunțul vine la o zi după ce premierul François Bayrou a prezentat un plan de economii în valoare de 43,8 miliarde de euro, menit să stabilizeze finanțele publice ale țării.

Ministrul de Montchalin a declarat că reducerea contribuției nu a fost o măsură unilaterală, ci rezultatul unei negocieri tehnice transparente și constructive cu toate statele contributoare nete. „Aceasta este o negociere tehnică. Comisia Europeană nu este o entitate externă cu care nu putem discuta”, a subliniat oficialul francez.

În contextul în care Comisia Europeană a lansat recent propunerea de buget pentru cadrul financiar multianual 2028–2034, estimat la 2.000 de miliarde de euro, Franța își aliniază angajamentele la obiectivele de responsabilitate fiscală și coeziune internă. Contribuția redusă reprezintă un pas important în direcția restabilirii echilibrului financiar, după ce Franța a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite publice din UE în 2024.

„Traiectoria noastră este controlată și sustenabilă. Responsabilitatea noastră este istorică”, a mai spus ministrul în fața comisiei de finanțe a Adunării Naționale.

Prin această economie semnificativă, Franța își consolidează poziția de actor responsabil în UE, demonstrând că disciplinarea bugetară poate fi realizată fără a compromite angajamentele europene.

Articolul O țară europeană a negociat să contribuie la bugetul Uniunii Europene cu 1,6 miliarde de euro mai puțin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, miercuri seara, la Antena 2 CNN, de ce vrea armata română ca tinerii să facă pregătire militară și cu ce scop sunt chemați rezerviștii la exerciții, Moșteanu a răspuns că orice armată modernă are nevoie de militari permanenți și o rezervă operațională.

„Partea de rezerviști a îmbătrânit, simplu spunând. Și noi ne înzestrăm, ne pregătim”, a explicat ministrul.

Ministrul a anunțat că sunt în lucru două proiecte importante – modificări la legea apărării naționale și la legea pregătirii populației pentru apărare. Potrivit acestuia, se va crea un cadru pentru o nouă formă de voluntariat militar în termen, cu sesiuni de pregătire de 4 luni.

Referitor la situația rezerviștilor operaționali care sunt chemați la exerciții, Moșteanu a spus că aceștia sunt convocați pentru actualizări de bază de date și pentru a ști „în caz de mobilizare, să știm unde te găsim și să știi și tu la ce unitate te prezinți”. Ministrul a subliniat că „este un lucru absolut normal de structurarea informațiilor într-un stat”.

Moșteanu a abordat și problema dezinformării, menționând că există un site oficial – inforadar.mapn.ro – unde armata explică toate știrile false care circulă pe rețelele sociale.

Ministrul se referea la speculațiile conform cărora armata îi pregătește pe tineri pentru că România intră în război: „Nimeni nu vrea război. Asta să fie foarte clar. Ne uităm însă că nu putem să întoarcem capul, să ignorăm faptul că pică drone lângă noi”.

Ministrul a explicat că armata se pregătește conform principiului „prepare for the worst, expect the best” și că ceea ce se întâmplă în armata română este „absolut normal față de ce se întâmplă în alte țări NATO”.

Articolul Moșteanu: Armata dezvoltă noi forme de voluntariat militar pentru a întineri rezerva operațională apare prima dată în Mediafax.