Mediafax

ragoș Pîslaru a explicat, la Digi 24, de ce le cere angajaților să meargă îmbrăcați decent la serviciu, spunând că existau colegi care veneau „ca la plajă” sau „ca la piață”.

„Se pare că sunt niște colegi mai speciali care consideră că e OK dacă vin îmbrăcați complet neadecvat, ca și cum au venit în vacanță sau la plajă”, a declarat ministrul.

Pîslaru a precizat că nu e vorba de vreo uniformă sau de costum și cravată, ci de „reguli de bun simț și de respect”: „Nu mergi în șlapi, în pantaloni scurți. E vorba de a avea o ținută minim îngrijită”.

Ministrul a dat exemplul unui comentariu primit recent despre angajații IT: „Am primit chiar un comentariu dacă vin IT-iștii cu tricou cu Metallica, dacă e ok sau nu. Da, evident că nu asta e problema, poți să vii cu ce tricou vrei tu. Problema este să fii îngrijit”.

Circulara face parte dintr-o serie de măsuri prin care Pîslaru încearcă să „pună casa în ordine” la MIPE, printre care interzicerea folosirii mașinilor de serviciu în interes personal și oprirea deplasărilor considerate inutile.

„Marea majoritate a angajaților respectă aceste reguli de bun simț, însă sunt și excepții”, a mai spus ministrul.

Articolul Dragoș Pîslaru face ordine la minister: Sunt angajați care vin la serviciu „ca la plajă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Peste 450 de muncitori au fost reținuți într-un raid desfășurat joi de autoritățile federale americane la o fabrică de baterii auto Hyundai-LG, aflată în construcție în statul Georgia. Autoritățile investighează posibile încălcări ale legislației muncii și imigrației, iar persoanele reținute sunt suspectate că lucrau ilegal pe șantierul fabricii.

Descinderea a dus la oprirea lucrărilor și a provocat reacții ferme din partea Coreei de Sud, care a cerut ca drepturile companiilor și cetățenilor săi să fie respectate în cadrul aplicării legii americane.

Raidul a fost efectuat de o echipă mixtă formată din mai multe agenții federale, inclusiv Serviciul pentru Imigrație și Vămi (ICE), Biroul Federal de Investigații (FBI) și Agenția Antidrog a Statelor Unite (DEA), și face parte dintr-o anchetă privind practici ilegale de angajare în cadrul acestui proiect industrial de amploare.

„Desfășurăm activ o investigație autorizată judiciar privind angajările ilegale. Se fac arestări”, a declarat Steven Schrank, agent special responsabil de investigații pentru securitate internă în statul Georgia, citat de The Guardian.

Producția de baterii pentru Hyundai și Kia, blocată înainte de start

„Avem un mandat de percheziție pentru întregul șantier. Toate lucrările trebuie să înceteze imediat”, a comunicat un agent al diviziei Homeland Security Investigations (HSI), o ramură a Departamentului pentru Securitate Internă responsabilă cu investigarea infracțiunilor legate de imigrație și muncă ilegală, potrivit imaginilor video apărute pe rețelele sociale.

Fabrica – o investiție de 4,3 miliarde de dolari realizată de Hyundai Motor Group și LG Energy Solution, urma să înceapă producția de baterii la finalul anului, pentru modelele electrice Hyundai, Kia și Genesis. Este parte a unui plan mai amplu, de 12,6 miliarde de dolari, prezentat ca fiind cea mai mare investiție industrială din istoria Georgiei.

Proiect susținut politic, oprit de autorități

Incidentul a provocat îngrijorare la Seul, iar Ministerul de Externe al Coreei de Sud a cerut explicații. „Activitățile economice ale companiilor noastre și interesele cetățenilor sud-coreeni nu trebuie să fie încălcate în mod nejustificat în cursul aplicării legii de către autoritățile americane”, a transmis vineri, într-un comunicat oficial, purtătorul de cuvânt al diplomației sud-coreene, Lee Jae-woong.

Proiectul, considerat esențial pentru strategia de electrificare a Hyundai în SUA, a fost susținut puternic de guvernatorul republican Brian Kemp, care l-a prezentat drept o victorie economică pentru stat.

Amprenta lui Trump asupra politicii de imigrație

Raidul are loc în contextul intensificării politicilor anti-imigrație promovate de președintele Donald Trump, care a promis în campania sa deportări în masă. De altfel, Serviciul pentru Imigrație și Vămi este tot mai criticat pentru faptul că reține un număr tot mai mare de muncitori fără antecedente penale, nu doar persoane cu trecut infracțional, după cum arată chiar cifrele agenției.

În paralel, un raid similar a avut loc și în statul New York, unde zeci de lucrători au fost reținuți la o fabrică de batoane energizante. Guvernatoarea democrată Kathy Hochul a reacționat ferm: „Nu vom accepta niciodată ca agenți de imigrație mascați să despartă familii și să abandoneze copii”.

Lucrările suspendate, muncitorii în detenție

Un purtător de cuvânt al companiei Hyundai-GA Battery a declarat că firma cooperează pe deplin cu autoritățile și a decis să suspende temporar lucrările pe șantier. Producția efectivă de vehicule electrice, aflată în altă unitate a grupului, nu a fost afectată, potrivit unui comunicat Hyundai.

Potrivit relatărilor, cei reținuți sunt ținuți în centre de detenție ale agenției americane pentru imigrația, în așteptarea clarificării statutului lor legal.

Articolul Raid federal în SUA: câteva sute de muncitori sud-coreeni reținuți pe șantierul unei fabrici Hyundai apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sursele au precizat că aeronavele ar urma să ajungă în regiune săptămâna viitoare, pentru a sprijini operațiunile împotriva organizațiilor narco-teroriste desemnate de Washington.

Tensiunile au escaladat după un atac aerian american din această săptămână care a scufundat o ambarcațiune venezueleană și a ucis 11 persoane, acțiune motivată de lupta antidrog.

Administrația Trump a încercat în mod constant să lege regimul lui Nicolás Maduro de activități de narcotrafic, acuzându-l inclusiv că ar conduce banda Tren de Aragua, desemnată organizație teroristă.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth l-a caracterizat pe Maduro drept „un lider al unui stat narcotic”:

Liderul venezuelean a declarat luni că SUA intenționează o „schimbare de regim prin mijloace militare”.

Prezența militară americană în sudul Caraibelor include șapte nave de război, cu peste 4.500 de marinari și pușcași marini, precum și exerciții amfibii desfășurate în Puerto Rico.

Articolul Statele Unite trimit avioane F-35 în Caraibe pe fondul luptei antidrog apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

57% dintre părinți declară că resimt stres odată cu apropierea noului an școlar, procent mai ridicat în rândul mamelor (63%), comparativ cu tații (50%). În schimb, 33% dintre părinți se declară relaxați, mai ales cei cu venituri de peste 7.000 lei (44%), conform studiului Reveal Marketing Research.

În ceea ce privește copiii, aproape jumătate (48%) sunt descriși de părinți ca având o atitudine neutră față de începutul școlii, 32% manifestă entuziasm, iar 20% se confruntă cu anxietate și îngrijorare, potrivit sursei citate.

Jumătate dintre părinți consideră cheltuielile de început de an școlar o povară financiară

În ceea ce privește implicațiile, 54% dintre părinți consideră că aceste costuri reprezintă o parte semnificativă din venitul lunar, 52% spun că au dus la amânarea altor cheltuieli, 45% afirmă că sunt greu de acoperit din venitul lunar, iar 43% au fost nevoiți să apeleze la economii sau împrumuturi.

Conform datelor studiului, dintre părinții care au cheltuit mai mult anul acesta, 53% estimează o creștere a costurilor cu 10–20% față de anul trecut, iar 28% consideră că acestea au crescut cu 20–40%.

Pentru a se adapta la noul context economic, părinții au dezvoltat diverse strategii de economisire. Cele mai des menționate sunt cumpărarea strictului necesar (55%), alegerea produselor aflate la promoții sau utilizarea cardurilor de fidelitate (43%), reutilizarea rechizitelor și hainelor din anii anteriori (29%) și orientarea către mărcile proprii sau branduri mai accesibile (25%).

În ceea ce privește locurile preferate pentru achiziții, cei mai mulți părinți aleg hypermarketurile și supermarketurile (64%), librăriile și papetăriile fizice (35%), magazinele online de profil (19%) sau discounterii, bazarurile și piețele (19%), conform sursei citate.

Articolul Studiu: pentru 6 din 10 părinți pregătirile de școală aduc mai mult stres decât bucurie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Concret, semnatarii acestui proiect de lege vor amenzi de la 5.000 lei la 20.000 de lei pentru comportamente „lipsite de respect” față de funcționarii publici.

Propunerea legislativă, iniţiată de 36 parlamentari ai UDMR şi minorităţi, prevede ca persoanele care solicită verbal informații de interes public vor avea obligația să respecte programul afișat la sediul instituției, dar și să adopte un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice.

În cazul în care regulile nu sunt respectate, persoana poate fi evacuată din incinta instituției publice.

În plus, proiectul de lege stipulează că va fi considerată contravenție și se va sancționa cu amendă între 5.000 și 20.000 de lei manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant.

Proiectul de lege prevede și introducerea de noi texte în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

„Persoanele care solicită verbal informaţii publice au obligaţia de a respecta programul stabilit (…) şi să înfăţişeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, personalul de pază şi ordine sau organul de poliţie, după caz, va proceda la evacuarea persoanei care nu respectă aceste prevederi (…) din incinta autorităţii sau instituţiei publice”, se mai menționează în proiectul de lege.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Articolul Proiect de lege depus la Senat. Amenzi de până la 20.000 de lei pentru comportamente „lipsite de respect” față de funcționarii publici apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fundația Regală Margareta a României organizează, pe 25 octombrie 2025, ziua de naștere a Majestății Sale, Regele Mihai, Concertul Regal Caritabil, în prezența Familiei Regale a României și a partenerilor și invită publicul iubitor de artă să i se alăture.

Veniturile obținute din vânzarea biletelor se vor îndrepta spre tineri cu vârste între 14 și 24 de ani, care studiază muzica sau artele vizuale, fără posibilități financiare.

Soliști: Mezzosoprana Ramona Zaharia și tenorul George Vîrban, alături de Orchestra New Hope, dirijată de David Crescenzi și Corul Național Român, dirijat de Daniel Jinga.

Biletele sunt disponibile pe frmr.ro pe eventim.ro.

„Concertul Regal Caritabil nu este doar o celebrare a muzicii, ci un gest de susținere pentru valorile artistice autentice și a unei noi generații culturale a României.

Fondurile obținute vor sprijini generația 2026 de bursieri ai programului Tinere Talente, tineri artiști cu potențial, dar resurse financiare limitate.

Din anul 2009, cu 470 de burse, mentorat și promovare au fost sprijiniți tineri cu vârsta între 14 şi 24 de ani, care studiază muzica sau artele vizuale, să-și depășească greutățile financiare și să continue să-și exprime valoarea artistică”, se menționează în comunicatul emis de Fundația Regală Margareta a României.

Articolul Concert caritabil susținut de Fundația Regală Margareta a României, pentru susținerea tinerilor artiști fără posibilități financiare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Printre numeroasele activități ostile, punerea în pericol a unui avion care o transporta pe președinta Comisiei Europene este cea mai clară ilustrare a acestei amenințări”, a declarat ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys. Oficialul a subliniat că acțiunile ostile nu sunt incidente izolate.

Ambasadorul Lituaniei la UE, Nerijus Aleksiejūnas, a adăugat că navele comerciale au refuzat uneori intrarea în portul Klaipėda din motive de siguranță, iar piloții sunt supuși unui stres considerabil, necesitând instruire suplimentară. Acesta a menționat și riscurile din activitățile agricole prin oprirea sistemelor inteligente de drenaj.

Autoritatea lituaniană de reglementare a comunicațiilor a anunțat că n luna august peste 1.000 de aeronave și 33 de nave lituaniene au întâmpinat astfel de probleme.

Lituania avertizează că Rusia intensifică aceste acțiuni cu surse din Kaliningrad care au o rază de 400 de kilometri.

Autoritățile de la Vilnius au adus subiectul pe agenda Uniunii Europene susținând că blocul trebuie să ofere un răspuns colectiv.

Articolul Lituania avertizează că bruiajele GPS sunt o amenințate reală și în creștere din partea Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O amendă record, de 2,95 miliarde de euro, a fost impusă de Executivul european companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în piața tehnologiei de publicitate online, acuzând-o de „auto-favorizare” a propriilor servicii în detrimentul concurenței.

Decizia, anunțată oficial vineri de Comisia Europeană, vine pe fondul tensiunilor comerciale tot mai intense cu administrația SUA, după ce președintele Donald Trump a amenințat cu tarife vamale de represalii împotriva statelor care impun reglementări companiilor americane din sectorul tehnologic.

Google: „Vor fi afectate mii de afaceri europene”

„Această decizie impune schimbări care vor afecta mii de afaceri europene, făcând mai dificilă generarea de venituri”, a declarat Lee-Anne Mulholland, șefa globală pentru afaceri de reglementare la Google, citată de Financial Times.

Investigația, începută în 2021, a vizat modul în care Google și-a promovat platforma proprie de publicitate online, limitând accesul rivalilor și consolidându-și dominația. Bruxelles-ul a ordonat companiei americane nu doar să înceteze aceste practici, ci și să implementeze măsuri structurale pentru reducerea influenței sale în lanțul adtech, adică în întregul sistem prin care sunt cumpărate, vândute și afișate reclamele online.

 Compania va contesta amenda în instanță

Anunțul oficial, programat inițial pentru începutul săptămânii, a fost amânat în ultimul moment de comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič, din rațiuni diplomatice. Cu toate acestea, el a declarat că „susține pe deplin investigația” coordonată de comisara europeană pentru concurență, Teresa Ribera.

Google are la dispoziție 60 de zile pentru a transmite Comisiei cum intenționează să se conformeze deciziei. Între timp, compania a confirmat că va contesta amenda în instanță.

Recidivă pentru gigantul tech american

Sancțiunea se adaugă unei serii de dosare antitrust deschise de Uniunea Europeană împotriva gigantului din Silicon Valley, precum și amenzii de 4,12 miliarde de euro din 2018, impusă pentru practicile anticoncurențiale asociate sistemului Android.

În Statele Unite, Google a scăpat recent de o măsură extremă propusă de Departamentul de Justiție: despărțirea companiei în mai multe entități distincte, din cauza poziției sale dominante pe piața tehnologiilor de publicitate online. Deși o hotărâre anterioară constatase că Google a creat un monopol ilegal, un judecător federal a decis că impunerea unei divizări ar fi prea severă. În locul acesteia, instanța a impus măsuri corective mai blânde, cum ar fi interzicerea contractelor exclusive și obligativitatea ca Google să partajeze mai multe date cu competitorii.

Articolul Comisia Europeană amendează Google cu 2,95 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Partidul REPER ia act de decizia domnului Octavian Berceanu de a-și retrage candidatura la funcția de președinte și la Primăria Municipiului București, și de a demisiona din partid, rezultatul neacceptării unei reguli comune de majoritate absolută în alegerea președintelui unui partid. REPER este o organizație construită pe baza unor reguli clare și a unui Statut pe care fiecare membru îl acceptă în momentul aderării. Aceste reguli sunt respectate cu strictețe, tocmai pentru a garanta corectitudinea proceselor democratice interne. Decizia domnului Octavian Berceanu de a-și retrage candidatura la funcția de președinte și de a demisiona din partid a fost luată în contextul în care, din păcate, a ales să se abată de la regulile statutare. Organizația înțelege necesitatea justificării publice a unei asemenea decizii, dar nu și utilizarea de insulte și calomnii. REPER rămâne fidel misiunii sale, un partid care respectă legea, Statutul și deciziile forurilor interne, chiar și atunci când acestea sunt dificile sau incomode. Aceasta este diferența dintre responsabilitatea colectivă și orgoliul personal”, transmite partidul.

În ceea ce privește procesul electoral, conform statutului REPER, alegerea președintelui din primul tur se face cu majoritate absolută: „Această condiție nu a fost întrunită. În urma contestaţiilor depuse conform regulilor statutare, decizia Consiliului Naţional, forul suprem de conducere al partidului, a fost de a organiza al doilea tur de scrutin, ce va avea loc sâmbătă, 5 septembrie. REPER a respectat regulile. Dacă acest lucru constituie un motiv de demisie, atunci organizația îi urează mult succes domnului Berceanu în cariera politică și în înțelegerea felului în care funcționează democrația și respectul pentru lege într-o entitate politică. REPER rămâne o organizație deschisă, incluzivă, care nu va abdica nicicând de la un principiu fundamental: deciziile se iau democratic, transparent și statutar, nicidecum pe baza de presiuni interne sau publice. Partidul merge mai departe cu responsabilitate și determinare, consolidându-și identitatea de partid pro-european, democratic și matur, care are ca misiune reprezentarea interesului public și o Românie Europeană, în formă și spirit, democrația liberală, statul de drept și aplicarea strictă a regulilor chiar și pentru politicienii cu notorietate, indiferent de zvonuri, conspirații și insulte”.

Anunțul lui Octavian Berceanu

Octavian Berceanu a anunțat vineri că demisionează de la conducerea REPER și renunță la calitatea de membru al partidului.

El a spus, într-un mesaj postat vineri pe Facebook, că a fost ales sâmbata trecută președinte al Partidului REPER.

„La puțin timp după acest moment, foarte mulți din vechea conducere au suferit un blocaj, și au crezut că se răstoarnă partidul peste ei pentru că au pierdut președinția partidului, și s-au gândit la un plan B. Planul B pe care l-a venit în minte a fost anularea alegerilor pentru președinte, pentru că scorul a fost de 168 de voturi la 167, cât a avut contracandidata de la Cluj, și într-o adunare generală întâmplată acum două zile au considerat că votul este irelevant pentru membrii din REPER, pentru că am o majoritate simplă, și au anulat acest vot, și s-au decis mai departe să facă un nou proces electoral, fără să întrebe membrii, ci doar reprezentanții din adunarea generală, unde nu a fost unanimitate, bineînțeles”, a spus Berceanu.

El susținea că demersul este „total în afara legislației”.

„Este un exemplu de proaste practici în politica din România în interiorul partidelor care nu îl regăsim doar la REPER și în cealalte partide uneori. E un motiv pentru mine ca să mă retrag din calitatea de membru al partidului REPER și să îndemn colegii să iasă la vot în interiorul partidului pentru că nu au vrut majoritatea dintre ei să iasă la vot. Un partid în care votează doar 335 de membri cu voturi valide înseamnă populația a trei scări de bloc în blocul în care locuiesc în Crângaș”, a adăugat el.

Octavian Berceanu anunța că nu mai este candidatul REPER pentru Primăria Capitalei. Acesta acuza că REPER s-a transformat într-o micro-filială a PNL Cluj.

Articolul REPER reacționează la declarațiile lui Octavian Berceanu, după ce și-a anunțat demisia din partid apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Statul are încă restanțe de miliarde de lei pentru compensarea facturilor pentru perioada în care acestea au fost emise cu un preț plafonat.

Prețul la energie electrică a crescut în facturile români de la 1 iulie, când a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor.

Mai concret, în facturile consumatorilor este luat în calcul prețul reliberalizat al energiei, și nu cel plafonat, stabilit în funcție de trei tranșe de consum.

Înainte de 1 iulie, conform actelor normative succesive care au reglementat schema de plafonare începând din anul 2022, diferența dintre prețul real și cel plafonat este acoperită de stat, după ce sumele sunt verificate și validate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Responsabil pentru decontarea sumelor aferente consumatorilor casnici este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar pentru cei non-casnici, Ministerul Energiei, care au transmis cele mai recente date la solicitarea Mediafax.

„Schema de compensare a fost susținută de furnizori”

De la momentul facturării și până la aceste diferențe sunt însă suportate de furnizori, după cum au atras atenția în mod repetat organizațiile reprezentative.

„Prin măsurile de plafonare adoptate de autorități, consumatorii casnici au plătit prețuri subvenționate, de 0,68 lei, 0,80 lei sau maximum 1,30 lei/kWh, în funcție de tranșa de consum. Practic, diferența dintre prețul real și tariful achitat de client era acoperită de la bugetul de stat.  În practică, schema de compensare a fost susținută de furnizori, statul având încă de decontat acestora aproximativ 6–8 miliarde de lei. Odată cu eliminarea acestei subvenții, întreaga valoare a facturii este suportată integral de către consumator”, transmitea Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din Romania (AFEER) într-un comunicat de presă transmis pe 26 august, în contextul în care în cutiile poștale ale românilor începuseră să intre facturile cu consumul aferent lunii iulie, cu prețul reliberalizat.

Și Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) – care dețin aproximativ jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România –explica, într-un interviu pentru Mediafax publicat pe 1 septembrie, că prețurile de pe piața angro nu au crescut la 1 iulie 2025, ci până la 1 iulie, statul a ținut facturile artificial mai mici, acoperind diferența față de prețul real din piață.

„Această datorie către furnizori s-a acumulat și a ajuns la aproximativ 7 miliarde lei. Odată eliminată plafonarea, facturile reflectă din nou costul real al energiei electrice – un cost care exista și înainte, dar era ascuns. Plafonarea a fost o măsură excepțională, gândită pentru a atenua șocul global al pieței energiei. Însă, menținută timp de patru ani, ea a creat distorsiuni: a rupt legătura dintre preț și consum, a descurajat investițiile în eficiență energetică, a transferat costurile către furnizori și bugetul public, iar odată introdusă, ea a devenit foarte greu de retras pentru că a creat așteptări nerealiste în rândul consumatorilor”, a explicat Daniela Dărăban.

Cât a plătit și cât mai are de decontat statul

Din informațiile transmise la solicitarea Mediafax, statul, prin ANRE, mai are de validat și ulterior de decontat, prin Ministerele Energiei și al Muncii, peste 4,7 de miliarde de lei.

Reprezentanții Ministerul Energiei au răspuns, pe 29 august, la solicitarea Mediafax că, la data de 28 august, Ministerul Energiei nu are sume eligibile pentru plată și neachitate aferente facturilor consumatorilor noncasnici.

„În contextul viitoarelor plăți, comunicăm că sunt înregistrate cereri de decontare pentru care s-a achitat avansul de 40% în conformitate cu prevederile OUG nr. 27/2022, cu modificările și completările ulterioare, care sunt în analiză la ANRE în vederea verificării și validării sumelor solicitate la compensare. Valoarea totală rămasă de plată a acestor cereri după validarea de către ANRE este de aproximativ 1,1 miliarde de lei”, au precizat oficialii Ministerului Energiei.

Și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale au detaliat stadiul compensărilor, într-un răspuns primit vineri, 5 septembrie, la solicitarea trimisă pe 29 august.

Potrivit oficialilor, la data de 4 septembrie, situația plăților efectuate și a sumelor aflate în curs de analiză era următoarea:

• 194.755.640,43 de lei – reprezintă avans de 40% din valoarea sumelor solicitate de furnizori prin cererile de decontare depuse în perioada 14 iulie – 29 august 2025, precum și suma aferentă valorilor de compensație comunicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) la data de 14 august 2025;

Sume aflate în analiză la ANRE:

• 3.215.947.200,48 de lei – reprezintă diferența de plată dintre sumele solicitate de furnizori și avansul de 40% achitat de ANPIS; sumele pot suferi modificări în funcție de valoarea finală transmisă de către ANRE;
• 429.796.013,63 de lei – reprezintă valoarea cererilor de regularizare aferente perioadei aprilie 2022 – august 2024, depuse de furnizori până la data de 31 iulie 2025, aflate de asemenea în proces de analiză la ANRE.

„Prin urmare, la data de 04.09.2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are de achitat către furnizorii de energie suma de 194.755.640,43 lei, diferența totală de 3.645.743.214,11 de lei urmând a fi achitată ulterior, în conformitate cu art. 9 alin. (10) lit. b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale, cu modificările și completările ulterioare, după validarea sumelor de către ANRE (conform Anexei nr. 4 a ordonanței) și după transferul fondurilor corespunzătoare de către Ministerul Finanțelor în contul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială”, au conchis oficialii Ministerului Muncii.

Din informațiile Mediafax, ANRE a validat o sumă totală de peste 27,5 miliarde de lei pentru decontarea diferențelor de preț din schemele de plafonare reglementate încă din 2021.

Este vorba de OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” și „succesoarea” ei, OUG nr. 27 din 18 martie 2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Din acest total, aproximativ 21,5 de miliarde de lei sunt sumele decontate pentru energie electrică și peste 6 miliarde de lei, pentru gaze naturale.

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la gaze naturale este încă în vigoare până la 31 martie 2026, dată până la care statul acordă ajutorul de 50 de lei pentru facturile la curent ale românilor cu venituri mici.

Articolul Facturile la curent au crescut, dar statul nu a achitat toate sumele pentru compensarea plafonării de până la 1 iulie. Cifrele Ministerului Energiei și al Muncii apare prima dată în Mediafax.