Mediafax

CSM a publicat luni un comunicat de presă.

„Faţă de articolele de presă mediatizate pe parcursul ultimelor zile, referitoare la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie în temeiul legislaţiei anterioare abrogate, Consiliul formulează următoarele precizări pentru informarea corectă a opiniei publice: Legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii. Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie s-a realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană”, a transmis CSM.

În prezent, legea prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.

La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei șapte magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013, a mai anunțat CSM. În plus, CSM a arătat că și alte categorii profesionale beneficiază de locuințe de serviciu.

„Regimul juridic al locuințelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajați și nu este specific categoriei profesionale a magistraților, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare. Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici”, a adăugat CSM.

CSM a mai spus că actualele informații au ca scop „amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”.

„Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situații normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale. În acest context, reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”, a precizat CSM.

Articolul CSM susține că informațiile despre închirierea locuinţelor de serviciu ale magistraţilor nu sunt corecte: „au ca scop amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Intenția comasării CNA cu ANCOM, anunțate public de Kelemen Hunor, în ideea de a face economii la bugetul de stat, a fost criticată dur de Mircea Toma, membru CNA, în podcastul HotSpot, al lui Laurențiu Ungureanu.

Este un demers cu „multiple vicii”, spune Mircea Toma, care nu doar că încalcă legislația europeană, dar e un atentat la protecția surselor jurnalistice.

„Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav”

„Noi nu am fost întrebaţi, nu am văzut planul. Ştim doar informal că există o intenţie, din declaraţia publică făcută de Hunor Kelemen, ştim că există un proiect care e pe masa premierului, care nu are o părere proastă despre el. Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav, dacă deciziile la nivelul guvernului se iau la modul ăsta”, a spus Mircea Toma.

O asemenea comasare e contraproductivă nu doar din punctul de vedere al legislației comunitare, ci și financiar, mai ales că salariile din cele două structuri ale statului sunt extrem de diferite, spune Mircea Toma:

„CNA are 117 angajaţi la ora asta. Ei bine, 100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. E valoarea absolută a salariilor.

În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, doar că ale lor sunt în euro. Or, valoarea unui euro e de 5 lei.

În media, au 6.000 de euro la nivelul experţilor – la noi, experţii, inspectorii din teritoriu şi monitorizarea au 6.000 de lei. Preşedintele CNA are 9.000 de lei net. Preşedintele ANCOM are 9.000 de euro. Şi de unde tundem? Evident, de la cei care iau mai puţin”.

„Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”

„În Uniunea Europeană, există 27 de CNA-uri. Dintre acestea, 5 sunt mixate, iar restul de 22 sunt „curate”. Cele 5 au fost mixate până în 2018, când Comisia Europeană a modificat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale cu un articol explicit care interzice amestecarea autorităţilor de reglementare în niciun fel.

Or, în cazul comasării, noi am încălca această directivă. Totuşi, dintre cele 5, una este exemplară: cea maghiară. Unde avem un „model” de democraţie în ce priveşte gestionarea, din punct de vedere al Guvernului, a mass-media.

Ei au pus CNA-ul maghiar cu un organism de reglementare a presei scrise, cu poşta maghiară, iar totul e condus de o persoană numită politic. E o dramă din punct de vedere al democraţiei. Berlusconi a mai fost aşa în Italia! Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”, a spus Mircea Toma.

Acesta a amintit și de volumul enorm de muncă de la CNA, în condițiile în care numărul petițiilor înregistrate la CNA doar în prima jumătate a anului a fost dublu față de tot ce s-a înregistrat anul trecut.

Amenzile CNA nu sunt o sperietoare pentru nimeni

„Amenda maximă e de 200.000 de lei. Apoi, urmează sancţiunile care pot conduce la limitarea licenţei: întrerupere de 5 minute, întrerupere de 3 ore sau înjumătăţirea licenţei de la 9 ani la 4 ani şi jumătate.”

„În jumătatea aceasta din 2025, în care am avut şi campanie electorală, am aplicat amenzi în bani de 700.000 de lei. Din aceştia, 500.000 au fost amenzi la Realitatea Plus. 180.000 – România TV. Şi 20.000 – toate celelalte posturi de televiziune şi radio din ţară. Se uită-n ochii noștri și spun: „Puteți să ne amendați cât vreți!”.

Articolul Mircea Toma, CNA: „100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, numai că ale lor sunt în euro” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele României a publicat luni un mesaj pe rețeaua de socializare care este însoțit de patru linkuri către documente care aduc dovezi legate de interferența Rusiei.

„Îi îndemn pe cei care încă se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 din România să citească comunicatele de mai jos. Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene. NATO, UE și Marea Britanie confirmă că Rusia desfășoară în statele europene, inclusiv în România, agresiuni de natură cibernetică, manipulare și dezinformare, inclusiv în campaniile electorale”, a scris Nicușor Dan.

Președintele avertizează că dovedirea acestor interferențe reprezintă un proces de durată.

„Evident, statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024. Dacă vă uitați însă la documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii prin care dezvăluie acțiuni ale GRU (al patrulea link de mai jos) veți observa că, inclusiv pentru state recunoscute pentru activitatea lor de intelligence, dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”, a precizat Nicușor Dan.

Linkurile publicate de președintele Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook:

https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_237067.htm

https://www.consilium.europa.eu/…/hybrid-threats…/…

https://www.gov.uk/…/uk-sanctions-russian-spies-at-the…

https://www.gov.uk/…/profile-gru-cyber-and-hybrid…

Articolul Nicușor Dan, mesaj celor care se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din România: NATO, UE și Marea Britanie confirmă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În 2023, 60,0% dintre elevii din învățământul liceal teoretic (general) din Uniunea Europeană au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau opționale din trunchiul comun. Aceasta reprezintă o scădere de 0,8 puncte procentuale față de 2022 (60,8%), arată un sondaj Eurostat.

În învățământul profesional liceal (n.r. licee tehnologice sau profiluri vocaționale precum arte, sport, pedagogic etc.), procentul a fost de 34,8%, în creștere cu 1 punct procentual față de 2022 (33,8%).

În 9 țări din UE, peste 90% dintre elevii din liceele teoretice au studiat două sau mai multe limbi străine. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Franța (99,8%), România (99,1%) și Cehia (98,5%).

La polul opus, cele mai mici procente s-au înregistrat în Portugalia (6,7%), Irlanda (10,4%) și Spania (22,4%).

România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în licee

În ceea ce privește învățământul profesional liceal, România a fost singura țară din UE unde aproape toți elevii (97,2%) au studiat două sau mai multe limbi străine în 2023, urmată de Finlanda (85,0%) și Polonia (78,0%).

Cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Malta (0,0%), Spania și Grecia (ambele 0,1%).

Engleza, cea mai studiată limbă străină în UE

În 2023, limba engleză a fost cea mai studiată limbă străină în învățământul liceal general și profesional din UE, cu un procent de 96,0%, respectiv 80,1% dintre elevi care o învățau.

În învățământul teoretic, spaniola s-a situat pe locul al doilea (27,1%), urmată de germana (21,2%), franceza (20,8%) și italiana (3,2%).

În învățământul profesional, germana a fost pe locul al doilea (18,1%), urmată de franceză (14,1%), spaniolă (6,6%) și rusă (2,3%).

Articolul Surpriză în educație: România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în licee apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut luni în cadrul unei conferințe de presă.

Premierul a vorbit despre o „creștere accelerată a cheltuielilor pe care nu o mai putem susține în următorii ani”. Potrivit șefului Guvernului bugetul alocat în acest an domeniului sanitar este de 77 de miliarde de lei.

Ilie Bolojan a mai spus că este nevoie de o rectificare bugetară de cel puțin 10 miliarde de lei. Bolojan a arătat că totalul cheltuielilor pentru sănătate este la nivelul de 16% din veniturile curente la bugetul de stat față de 11% cât era în anii precedenți.

Premierul a anunțat că a doua problemă majoră este că sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor și nici în percepția pacienților privitoare la sistem.

„Prin măsurile pe care le propunem rezolvăm o bună parte din aceste probleme atacând cauzele”, a adăugat Bolojan.

Potrivit acestuia, cauzele sunt legate de conducerile spitalelor care nu performează, de cheltuielile salariale disproporționate, de serviciile umflate și de fraude, de întârzierea digitalizării, de supraconsumul de medicamente și de procedurile inadecvate. De asemenea, Bolojan a enumerat socializarea cheltuielilor și privatizarea profiturilor, lipsa criteriilor de performanță și numirile unor șefi de secții de persoane din afara spitalului.

Articolul Ilie Bolojan despre problemele sistemului sanitar: o creștere accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dacă vara aceasta va fi amintită pentru un scandal viral, acela este cel din 16 iulie, când Andy Byron, CEO-ul companiei tehnologice Astronomer, și directoarea de resurse umane a firmei, Kristin Cabot, au fost surprinși într-un moment de intimitate de „Kiss Cam” (ecranul sărutului), în timpul unui concert Coldplay la Boston, notează El Pais.

Byron, căsătorit și tată a doi copii, a fost filmat îmbrățișând-o tandru pe Cabot. Când și-au dat seama că sunt pe ecran, cei doi s-au desprins brusc și au încercat stângaci să disimuleze momentul – prea târziu însă. Chiar și Chris Martin a remarcat scena: „Ori au o aventură, ori sunt foarte timizi”, a spus pe scenă, adăugând apoi: „Sper că nu am făcut nimic greșit.”

Momentul a devenit rapid viral, fiind răspândit prin videoclipuri, meme-uri și reacții pe rețelele sociale. Compania Astronomer a fost nevoită să emită mai multe declarații, inclusiv privind care dintre angajații săi se aflau la concert.

Solistul a anunțat publicul înainte de momentul Kiss Cam

La cel mai recent show al trupei, pe 19 iulie, la stadionul Camp Randall din Wisconsin, Chris Martin a glumit înainte ca „Kiss Cam”-ul să fie din nou activat:

„Am vrea să salutăm câțiva dintre voi din public”, a spus cu complicitate. „Vom face asta folosind camerele și vă vom arăta pe ecranul mare. Așa că, vă rog, dacă nu v-ați machiat, machiați-vă acum.”

Dincolo de glume, scandalul a adus prejudicii majore de imagine pentru Astronomer. După anunțul demisiei lui Byron — precedată de suspendarea acestuia — compania a precizat pe platforma X (fosta Twitter) că incidentul nu reflectă valorile și cultura organizației și că „standardele de comportament și responsabilitate cerute liderilor” nu au fost respectate.

Nu a mai fost nimeni surprins de Kiss Cam

Compania a mai clarificat că femeia care apare în videoclip râzând și ducându-și mâna la față, lângă cei doi, nu este angajată Astronomer. Deși presa a identificat-o drept Alyssa Stoddard, compania a declarat că aceasta nu a fost prezentă la concertul din 16 iulie și că „niciun alt angajat nu apare în acel video.” Situația profesională a lui Cabot nu a fost comentată.

Andy Byron fusese CEO al Astronomer din iulie 2023 și anterior ocupase funcții de conducere în companii din domeniul software și tehnologic. La scurt timp după ce filmarea a devenit virală, soția sa și-a eliminat numele de familie de pe contul de Facebook, pe care ulterior l-a și șters.

Unul dintre videoclipurile care au surprins infidelitatea și au circulat pe TikTok a adunat deja 120 de milioane de vizualizări. Din fericire pentru fanii Coldplay, cei prezenți la concertul din 19 iulie spun că de data aceasta nu a mai fost nimeni surprins de „Kiss Cam.”

Articolul Solistul trupei Coldplay, gest neașteptat în timpul unui nou concert, după momentul viral „Kiss Cam”  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Tibet, a început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume, un mega-proiect de 167 de miliarde de dolari, mai costisitor decât Stația Spațială Internațională, care urmează să depășească Barajul celor Trei Defileuri, deja cea mai mare sursă unică de energie verde din lume. Noul baraj va genera până la 70 GW de energie verde, iar finalizarea sa este estimată la un deceniu, potrivit Bloomberg.

Proiectul gigant, lansat oficial vineri chiar de premierul chinez Li Qiang, constă în cinci baraje în cascadă pe râul Yarlung Tsangpo, unul dintre numeroasele râuri mari alimentate de ghețarii Tibetului, al cărui debit asigură apă potabilă, irigații și energie hidroelectrică pentru mai mult de 1,3 miliarde de oameni din zece țări.

Pericol pentru sute de milioane de oameni care trăiesc în aval

Reprezentanții indieni avertizează că acest „baraj monstruos” poate avea consecințe catastrofale pentru regiunile din aval.

Tapir Gao, membru al partidului guvernamental indian Bharatiya Janata Party, a declarat:

„Acest baraj ar însemna un dezastru pentru nord-estul Indiei și Bangladesh”, iar Ministerul Afacerilor Externe al Indiei solicită „transparență și consultare cu țările din aval”, subliniind riscurile pentru milioane de oameni dependenți de râul Brahmaputra.

Râul Brahmaputra din India și Bangladesh este alimentat chiar de râul Yarlung Tsangpo din Tibet, pe care China construiește barajele.

Acestea ar putea restricționa debitul râului, vital pentru irigații, apă potabilă și energia hidroelectrică în aceste zone dens populate.

Reducerea fluxului de apă va provoca secete severe, scăderea producției agricole și deteriorarea ecosistemelor fragile, afectând milioane de oameni.

Mai mult, există temeri că Beijingul ar putea folosi controlul asupra apei ca o pârghie politică în disputa regională, amplificând astfel tensiunile deja existente.

Apa, noua armă geopolitică

Pentru că apa a devenit un atu strategic și o sursă de tensiune în Asia de Sud, unde râurile traversează granițe multiple.

Recent, India a întrerupt un tratat privitor la apă cu Pakistanul, vechi de 65 de ani, și se pregătește pentru încheierea tratatului cu Bangladesh privind Gangele.

Pe fondul tensiunilor istorice dintre China și India, guvernul indian reacționează prin accelerarea propriului proiect hidroelectric Upper Siang în regiunea de graniță Arunachal Pradesh, care ar putea genera 11.500 megawați: „China a început deja construcția barajului și nu putem sta degeaba. Trebuie să acționăm”, a explicat Ojing Tasing, ministrul transporturilor în guvernul statului Arunachal Pradesh.

Proiectul chinez, deși promite o producție imensă de energie verde și reducerea emisiilor cu 300 de milioane de tone anual, ridică mari semne de întrebare ecologice și geopolitice.

Ecologiștii avertizează asupra impactului asupra biodiversității și asupra comunităților locale din Tibet, iar experții sunt îngrijorați de riscul seismologic în această zonă montană.

Barajul chinez ar putea schimba echilibrul apelor transfrontaliere din Asia de Sud, adăugând un nou strat de complexitate în relațiile deja tensionate dintre Beijing și New Delhi.

Articolul Cel mai mare baraj hidroelectric din lume, construit de China, poate fi un un dezastru pentru India și Bangladesh apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarațiile au fost făcute luni.

„Eu nu pot să fiu de acord cu abordarea investițiilor din birou, să discutăm investițiile una cate una (…) Premierul va avea un partener în PSD dacă facem lucrurile așezat (…) dacă nu facem lucrurile, așa cum am zis mai devreme, de PR”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele interimar al PSD a mai spus că se împotrivește înghețării a peste 2.000 de investiții locale.

„Sunt optimist că lucrurile catalogate drept excese, și sunt excese, vor fi corectate (…) Sunt lucruri care nu pot fi gestionate așa, trebuie să fie discutate în coaliție”, a transmis Grindeanu.

El a mai declarat că relația sa cu Ilie Bolojan nu este rece. „Nu, deloc, din contra”, a răspuns Grindeanu adăugând că „nu este blocaj în coaliție”.

Articolul Grindeanu, despre înghețarea investițiilor: nu este blocaj, dar lucrurile nu pot fi gestionate așa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Campionatul are loc la Palatul Olimpic (Noul Palat al Sporturilor), reunind cei mai buni scrimeri specializați în sabie, floretă și spadă, atât în probe individuale, cât și pe echipe.

România participă cu un lot numeros, alcătuit din sportivi la toate cele trei arme, astfel:

Sabie masculin: Răzvan Ursachi, Radu Nițu, Vlad Covaliu, George Dragomir.

Sabie feminin: Andreea Lupu.

Antrenori: Valeryi Shturbabin (sabie feminin și masculin), Tiberiu Dolniceanu (sabie masculin).

Floretă feminin: Mălina Călugăreanu, Rebeca Cîndescu, Ingrid Miti Bikfalvi.

Antrenor: Florin Gheorghe.

Spadă feminin: Alexandra Predescu, Bianca Benea, Natalia Constantin, Theodora Ion

Antrenor: Octavian Zidaru.

Articolul Campionatul Mondial de Scrimă debutează la Tbilisi. România trimite sportivi la toate armele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Organizatorii italieni au anunțat luni că anulează concertul dirijorului pro-Kremlin Valery Gergiev, în urma unei revolte politice.

Gergiev, un susținător fervent al liderului rus Vladimir Putin, urma să concerteze în cadrul prestigiosului festival Un’Estate da Re, organizat la impresionantul Palat Regal din Caserta, din secolul al XVIII-lea, situat lângă Napoli, pe 27 iulie.

Ar fi fost primul său concert în Uniunea Europeană de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, acum trei ani.

Prezența lui Gergiev în programul festivalului a stârnit numeroase critici săptămâna trecută. Spectacolul „riscă să transmită un mesaj greșit”, a declarat ministrul italian al culturii, Alessandro Giuli.

Yulia Navalnaia s-a pronunțat și ea împotriva evenimentului

Yulia Navalnaia, soția regretatului lider al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, s-a pronunțat și ea împotriva evenimentului.

Gergiev susține anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 și a dirijat concerte naționaliste după ocuparea regiunii georgiene Osetia de Sud, în 2008.

După ce Putin a lansat invazia totală a Ucrainei în 2022, marile opere și festivaluri din Europa au întrerupt colaborarea cu Gergiev, care a refuzat să condamne războiul din Ucraina, încă de la începutul său.

Gergiev a mai fost deja exclus de la instituții culturale de anvergură: La Scala, Filarmonica din Munchen, Carnegie Hall.

Sancționat și de Canada

Numele lui apare pe Lista Navalnîi 50 și este sancționat, de asemenea, și de Canada, pentru relația strânsă cu Kremlinul.

Gergiev este acuzat, de asemenea, de faptul că se folosește de fundația sa de artă pentru câștig personal.

Ucraina și mai multe țări din UE au interzis în mod constant artiștii de operă pro-Kremlin, susținând că aceștia fac parte din aparatul de propagandă al Rusiei și nu trebuie separați de agenda imperialistă a Kremlinului.

Comisia Europeană s-a implicat și ea, presând un organizator din Spania să se asigure că niciun fond european nu este alocat concertelor în care apare Gergiev.

Articolul Dirijorul rus Valery Gergiev, cunoscut pentru relația sa strânsă cu Putin, a fost interzis la prestigiosul festival Un’Estate da Re, în Napoli apare prima dată în Mediafax.