Mediafax
Andreea (nume fictiv) lucrează într-o agenție de comunicare și marketing. Șeful ei, Álvaro (de asemenea nume fictiv), o cheamă brusc în birou și îi spune, ca și cum i-ar oferi un compliment mascat în ordine: „Vreau să conduci un nou proiect de branding. Este urgent și foarte important pentru companie.”
„Firma cu care lucrăm vrea cât mai curând posibil să primească cele mai bune idei pentru a-și gestiona eficient marca, să-și definească clar identitatea și valorile, să se poziționeze mai bine pe piață și să creeze o imagine pozitivă în rândul clienților și consumatorilor. Nu e nimeni mai pregătit decât tine pentru a conduce acest proiect, așa că am nevoie să-mi spui chiar azi dacă preiei inițiativa, ca să ne putem apuca imediat de treabă”, încheie șeful Andreei.
Aparenta „ofertă” pe care Álvaro i-o face Andreei este un exemplu clasic de manipulare emoțională, o formă frecventă de control psihologic, prin care o persoană încearcă să controleze, să influențeze sau să domine pe alta și să-i dirijeze comportamentul în beneficiul propriu, folosind strategii mentale foarte subtile.
Psihologul Claudia Nicolasa explică: „Unii manipulatori, cu profiluri machiavelice, privesc oamenii ca pe un instrument sau un mijloc pentru atingerea unui scop, îi evaluează în funcție de cât de mult îi apropie de obiectivele lor și se consideră îndreptățiți să îi manipuleze pentru a-i face să acționeze conform așteptărilor lor”, citează EFE.
Când întărim, fără să vrem, manipularea emoțională
Claudia Nicolasa este psiholog, antreprenor și creator de conținut digital. În cartea sa „E manipulare și nu știi” (Zenith), ea identifică diferitele tipuri de manipulatori, descrie tehnicile lor de control emoțional și oferă instrumente practice și eficiente pentru a le face față.
Specialista explică faptul că unele persoane devin victime ale manipulării din partea partenerului de viață, a șefului, a prietenilor sau chiar a membrilor familiei, fiind conduse de nevoia de afecțiune și siguranță, și ajung să repete tipare toxice fără să poată ieși din ele.
„Problema nu este doar că alții ne manipulează, ci că adesea noi înșine întărim această manipulare”, subliniază Nicolasa.
De exemplu, de câte ori nu am cedat unei cereri doar pentru că ne simțeam vinovați, sau am evitat să spunem „nu” de teamă să nu declanșăm un conflict?, se întreabă specialista.
„Aceste dinamici nu doar că mențin controlul pe care alții îl au asupra noastră, dar ne hrănesc propriile capcane mentale.”
„Când o persoană nu este conștientă de propriile vulnerabilități și impulsuri, poate cădea în capcana auto-manipulării, sabotându-se, mințindu-se și luând decizii greșite care îi afectează și pe cei apropiați, pe care îi folosește inconștient pentru a-și alina durerile, fricile sau lipsurile”, subliniază Nicolasa.
„Manipulăm și ne lăsăm manipulați pentru că, în adâncul minții noastre, există părți din noi (învățături inconștiente, condiționări, prejudecăți, temeri, dorințe sau răni) pe care nu le înțelegem și nu știm să le gestionăm – iar asta ne face să cădem în capcane mentale.”
Aplică amânarea asertivă
Revenind la încercarea lui Álvaro de a o manipula pe Andreea – o situație reală descrisă de Nicolasa, cu numele personajelor schimbate – psihologul arată că pacienta a reușit să gestioneze momentul folosind o tehnică foarte eficientă: amânarea asertivă.
„Când Álvaro i-a propus Andreei să conducă proiectul, capcana era deja pregătită. El miza pe grabă, pe presiune și pe nevoia Andreei de a demonstra că e capabilă”, spune Nicolasa.
Andreea mai trăise astfel de episoade. Acceptase sarcini fără să le evalueze, se epuizase și ajunsese să muncească contratimp, în timp ce laudele le primea altcineva.
De data aceasta, Andreea a respirat adânc, și-a acordat câteva secunde și a aplicat tehnica amânării asertive – pe care o exersase mental de când începuse să observe aceste tipare.
I-a răspuns șefului pe un ton calm: „Îți mulțumesc pentru încredere. Știu că e un client important care merită tot ce e mai bun din partea noastră și, tocmai de aceea, vreau să mă gândesc puțin înainte să îți dau un răspuns potrivit. Am nevoie să verific timpul și volumul de muncă, ca să pot analiza dacă pot oferi calitatea necesară. Mâine dimineață îți confirm.”
Andreea nu a spus «nu», dar nici nu a răspuns automat cu un «da». A rupt ritmul emoțional impus de șef”, subliniază Nicolasa. Când cineva vrea să iei o decizie rapid, aproape niciodată nu e pentru că îi pasă de binele tău, ci pentru că știe că, dacă reflectezi, s-ar putea să spui «nu».”
Autoapărare psihologică
Potrivit Nicolasei, această amânare i-a redat Andreei controlul asupra propriei judecăți. Ea avea fraza pregătită, pentru că știa că poate veni un moment ca acesta.
„Exersase formule simple, asertive și clare pentru a câștiga timp, precum: «O să mă gândesc atent, pentru că este important» sau «Prefer să analizez, ca să-ți ofer un răspuns potrivit».”
Sunt fraze scurte, dar încărcate de sens: comunică stăpânire de sine, maturitate și, mai ales, faptul că nu te vei lăsa controlat.
„Când suspectezi că cineva te manipulează într-o conversație, amână răspunsul”, recomandă psihologul.
Andreea a folosit timpul rămas cu înțelepciune. A analizat proiectul, și-a evaluat volumul de muncă actual, s-a consultat cu o colegă de încredere. Acea pauză strategică nu doar că i-a oferit un respiro logistic, ci i-a redus și reactivitatea emoțională – un avantaj important într-un context presant.
„Deși această tehnică pare simplă, forța ei constă în faptul că oprește manipularea încă din faza inițială. Manipulatorul vrea grabă și reacții automate, dar tu, când aduci în ecuație pauză, reflecție și un «îți răspund mâine» bine plasat, recuperezi ceva esențial: capacitatea de a decide din libertate, nu din frică”, afirmă Nicolasa.
În final, psihologul amintește că în cartea sa descrie și alte tehnici utile de apărare psihologică împotriva manipulării, precum „banca de ceață”, care constă în a răspunde neutru și vag – recunoscând superficial ceea ce spune celălalt, dar fără a-ți compromite poziția sau a alimenta conflictul.
Articolul Cea mai comună formă de control folosită de șefi: manipularea emoțională. Cum o recunoști și cum o combați apare prima dată în Mediafax.