Mediafax

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, a spus despre partidele din opoziție că au făcut circ, duminică, la votul Parlamentului privind cele patru moțiuni de cenzură depuse. Acesta consideră că a fost „un demers care s-a dovedit demagogic și populist, toate fiind respinse”.

„Au început prin a se certa dacă să participe sau nu la ședință, pentru a nu se întruni cvorumul necesar și să amâne votul pentru mâine, și au continuat prin a nu-și vota toți propriile moțiuni. Jenant”, a scris președintele Senatului, duminică, într-o postare pe Facebook.

Abrudean precizează că partidele AUR, SOS și POT și-au câștigat locul în Parlament datorită votului „unor oameni cinstiți, dornici să fie reprezentați și respectați”.

„Este regretabilă această atitudine iresponsabilă care pare mereu a fi împotriva oricărui parcurs bun pentru România și oricărei evoluții pozitive”, potrivit lui Abrudean.

Articolul Președintele Senatului: Partidele din opoziție au făcut circ în Parlament apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Donald Trump a declarat, duminică, faptul că ia în considerare noi sancțiuni împotriva Rusiei, la o zi după un atac aerian masiv asupra Ucrainei, fără precedent prin amploarea sa, potrivit Le Figaro.

Întrebat la Casa Albă de un jurnalist dacă este pregătit să lanseze o nouă etapă de sancțiuni împotriva Rusiei, președintele american a răspuns afirmativ.

În cursul zilei de duminică, ministrul american al Finanțelor, Scott Bessent, afirmase că Statele Unite sunt „pregătite să intensifice presiunea” asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând apel ca și europenii să procedeze la fel.

Declarațiile apar după cel mai important atac aerian rusesc asupra Ucrainei de la începutul conflictului, care a făcut cinci victime, ilustrând din nou impasul discuțiilor diplomatice pentru încetarea ostilităților.

Vicepreședintele american JD Vance a avut vineri o convorbire „foarte productivă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a relatat Scott Bessent, care a discutat și el cu aceasta. „Vorbim despre ce pot face împreună UE și Statele Unite. Și suntem pregătiți să creștem presiunea asupra Rusiei”, a declarat duminică ministrul la NBC. „Dar avem nevoie ca partenerii noștri europeni să ne urmeze”, a adăugat el.

Președintele american a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului său de război, și a impus deja Indiei taxe vamale suplimentare semnificative. Donald Trump este „foarte nemulțumit” de achizițiile de petrol rusesc făcute de unele țări din UE, a mai afirmat joi Volodimir Zelenski.

„Dacă Statele Unite și UE pot conveni asupra unor sancțiuni suplimentare, asupra unor taxe vamale pentru țările care cumpără petrol rusesc, economia Rusiei se va prăbuși. Iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”, a subliniat duminică Scott Bessent.

Articolul Donald Trump pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sebastian Burduja, deputat al României, atrage atenția că Parlamentul, respingând moțiunile de cenzură ale AUR, a rămas „de partea bună a istoriei”. Potrivit acestuia, România are nevoie de fapte concrete, integritate și curaj.

„Ore lungi astăzi în Parlamentul României. Moțiunile de cenzură ar trebui să fie momente de substanță, cu dezbateri pe bune, argumente și cifre. În fapt, au fost doar un prilej pentru o țară întreagă să constate — sper — diferența dintre fapte și vorbe, dintre fond și forme, dintre soluții și populism, dintre asumare și lașitate, dintre unitate și dezbinare”, a spus Burduja.

Potrivit deputatului, România a rămas „de partea bună a istoriei”. România trebuie să meargă înainte cu fapte concrete, integritate și curaj, pentru a ne face bine. De acest lucru, se ocupă Ilie Bolojan, a scris Burduja.

„În tot acest timp, Parlamentul, templul democrației, se zbate la sub 10% cotă de încredere. Și se prăbușește în fiecare zi în mediocritate și circ. Aici ar trebui să ajungă ‘elita’ — oameni corecți, cu școala făcută la zi, specialiști cu idei de dezvoltare, profesioniști respectați. Au devenit excepția, nu regula. Apuse sunt vremurile în care lideri de talia lui Nicolae Iorga și Ionel Brătianu se duelau pe principii? Răsfoiesc, din când în când, volumele cu dezbateri parlamentare din trecut, cu gândul că țara noastră merită mai mult”.

Sebastian Burduja mai precizează că pentru cei care gândesc la fel există o singură chemare: să se implice. Parlamentul reflectă exact societatea românească a zilelor noastre. Sunt prea mulți oameni buni, competenți și integri care aleg să rămână pe margine, din resemnare, teamă sau comoditate. Aceasta ne costă pe toți.

„Și nu, nu toți politicienii sunt la fel. Și da, e nevoie de toți. Dreptul de a critica este simetric cu obligația de a ne implica. Înainte, împreună”, conchide deputatul.

Articolul Burduja: Parlamentul, templul democrației, se zbate la sub 10% cotă de încredere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Indicele FAO al prețurilor la alimente, care măsoară modificările prețului unui coș de cumpărături de bază comercializate la nivel internațional, s-a situat la 130,1 puncte în august, comparativ cu o valoare revizuită de 130,0 în iulie. Acesta a fost cu 6,9% mai mare decât în ​​urmă cu un an, scrie ESM.

Aceasta a fost cea mai mare valoare din februarie 2023, dar totuși cu 18,8% sub vârful atins în martie 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Prețurile uleiului vegetal au crescut cu 1,4% în august, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Uleiurile de palmier, floarea-soarelui și rapiță au fost stimulate de planurile Indoneziei de a-și extinde obligativitatea utilizării biodieselului, în timp ce uleiul de soia a scăzut pe fondul așteptărilor privind o ofertă amplă.

Indonezia depune eforturi pentru a crește conținutul obligatoriu de ulei de palmier din biodieselul său, în încercarea de a reduce dependența de combustibilii fosili importați.

• Prețurile cerealelor au scăzut pentru a cincea lună consecutiv, cu 0,8% mai puțin decât în ​​iulie.
• Prețurile grâului au scăzut pe fondul recoltelor mari din Uniunea Europeană și Rusia.
• Prețurile porumbului au crescut, determinate de cererea mai mare de furaje și etanol din SUA.
• Prețurile orezului au scăzut, în principal din cauza scăderii prețurilor indiene la minimele ultimilor trei ani, pe fondul slăbiciunii rupiei și al concurenței intense dintre exportatori.

Alte mărfuri

Indicele prețurilor cărnii a crescut cu 0,6%, atingând un nivel record, determinat de cererea puternică de carne de vită din Statele Unite și China.

Prețurile cărnii de ovine au crescut, cele de porc s-au menținut constante, iar prețurile cărnii de pasăre au scăzut din cauza abundenței ofertelor din Brazilia.

Prețurile lactatelor au scăzut cu 1,3%, pe măsură ce cotațiile untului, brânzei și laptelui praf integral au scăzut din cauza cererii scăzute de pe piețele asiatice.

Prețurile zahărului au crescut ușor cu 0,2% după cinci luni de scădere, deoarece îngrijorările legate de randamentele trestiei de zahăr din Brazilia și cererea globală mai puternică au depășit perspectivele îmbunătățite ale recoltelor din India și Thailanda.

Într-un raport separat, FAO a prognozat o producție globală record de cereale de 2,961 miliarde de tone în 2025, față de 2,925 miliarde de tone cât se estimase anterior. Se preconizează că producția va fi cu 3,5% mai mare decât cea din urmă cu un an, în principal datorită perspectivelor îmbunătățite pentru porumb.

Previziunile privind producția de porumb au crescut în Statele Unite, Brazilia și Mexic, determinate de randamente record și de extinderea suprafeței cultivate. Se preconizează că producția din UE va scădea din cauza vremii secetoase și a randamentelor reduse.

Articolul Prețurile alimentelor la nivel mondial, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moțiunea de cenzură depusă de AUR după asumarea răspunderii guvernului pe proiectul privind pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare a fost respinsă duminică de plenul Parlamentului.

Pentru adoptarea moțiunii au fost înregistrate 119 voturi, sub cele 233 necesare.

Au fost înregistrate 120 voturi, din care 119 pentru adoptarea moțiunii.

Prezența la ședința comună a celor două camere a fost de 377 de parlamentari.

AUR a depus moțiunea de cenzură după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pe proiectul privind pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare.

AUR condamnă ceea ce descrie ca fiind impozite și taxe sufocante, care paralizează întreprinderile și antreprenorii români.

Articolul Planul lui Simion a dat greș: toate cele patru moțiuni AUR au fost respinse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Excesul de proteine nu este pur și simplu eliminat din organism prin urină sau fecale. Acesta rămâne în corp și are diverse efecte, scrie Science Alert.

Proteina reprezintă o sursă de energie, așa că a consuma mai multe proteine înseamnă a lua mai multă energie.Când consumăm mai multă energie decât avem nevoie, organismul transformă surplusul în țesut adipos pentru depozitare.

Există unele afecțiuni pentru care trebuie evitat consumul excesiv de proteine. De exemplu, persoanele cu boli renale cronice ar trebui să își monitorizeze atent aportul de proteine, sub supravegherea unui dietetician, pentru a evita afectarea rinichilor.

Există, de asemenea, o afecțiune numită intoxicare cu proteine, care apare atunci când se consumă prea multe proteine fără a se obține suficiente grăsimi, carbohidrați și alți nutrienți.

Aceasta este cunoscută și sub numele de „malnutriție proteică” sau „rabbit starvation”, un termen asociat exploratorului Vilhjalmur Stefansson la începutul secolului XX, care observa că cei care se hrăneau aproape exclusiv cu iepuri (cunoscute pentru carnea lor slabă) se îmbolnăveau rapid și grav.

De unde provin proteinele contează

Putem obține proteine din surse vegetale (cum ar fi fasolea, lintea, cerealele integrale) și surse animale (cum ar fi ouăle, produsele lactate, carnea sau peștele).

Un aport ridicat de proteine din surse animale a fost asociat cu un risc crescut de deces prematur la vârstnici (în special din cauza cancerului).

De asemenea, consumul ridicat de proteine animale este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2.

Pe de altă parte, consumul mai mare de proteine din surse vegetale este asociat cu:

• un risc mai scăzut de deces din cauza cancerului,
• un risc redus de diabet de tip 2
• îmbunătățirea nivelului colesterolului din sânge.

Multe surse animale de proteine sunt, de asemenea, relativ bogate în grăsimi, în special grăsimi saturate.

Un consum ridicat de grăsimi saturate contribuie la creșterea riscului de boli cronice, cum ar fi bolile de inimă. Mulți australienii consumă deja mai multe grăsimi saturate decât este recomandat.

În schimb, multe surse vegetale de proteine sunt și surse de fibre alimentare, pe care majoritatea oamenilor nu le consumă suficient.

Un aport mai mare de fibre ajută la reducerea riscului de boli cronice (cum ar fi bolile de inimă) și sprijină sănătatea digestivă.

Găsirea echilibrului

Per ansamblu, sursa de proteine – și echilibrul între proteinele animale și vegetale – este mai important decât simpla creștere a aportului de proteine.

Proteinele, grăsimile și carbohidrații lucrează împreună pentru a menține organismul sănătos și funcțional.

Avem nevoie de toți acești macronutrienți, împreună cu vitaminele și mineralele, în proporțiile corecte pentru a sprijini sănătatea.

Articolul Ce se întâmplă când mănânci prea multe proteine? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația președintelui Donald Trump intenționează să vizeze mai multe companii pentru aplicarea legilor privind imigrația, după un raid asupra unei facilități Hyundai din statul Georgia, care a dus la sute de arestări, a declarat duminică un înalt oficial al Casei Albe, scrie Reuters.

Vorbind la emisiunea „State of the Union” de la CNN, responsabilul Casei Albe pentru controlul frontierelor, Tom Homan, a spus că administrația va intensifica acțiunile la locurile de muncă. „Vom face mai multe operațiuni de control în companii”, a spus Homan. „Nimeni nu angajează un imigrant ilegal din bunătate. Îi angajează pentru că pot fi puși să muncească mai mult, să fie plătiți mai puțin și pentru a submina competiția care angajează cetățeni americani”.

Oponenții măsurilor lui Trump și unele grupuri de afaceri afirmă că mari industrii americane, inclusiv agricultura, turismul și procesarea cărnii, depind de imigranți fără statut legal.

Autoritățile americane de imigrație au arestat 475 de persoane pentru încălcarea legislației privind imigrația, în timpul raidului de joi asupra facilității Hyundai, majoritatea dintre acestea fiind cetățeni sud-coreeni. Guvernul sud-coreean a anunțat duminică faptul că muncitorii vor fi repatriați odată ce procedurile administrative vor fi finalizate.

Un oficial al Serviciului de Imigrație și Vamă (ICE) a declarat vineri, într-o conferință de presă, că unele dintre persoanele arestate la facilitate au trecut ilegal granița sau și-au depășit perioada de ședere pe viză. Un alt oficial ICE a declarat că mulți dintre cei reținuți aveau vize turistice sau de afaceri, care nu includ drept de muncă.

Arestările din Georgia au venit pe fondul unei retorici mai dure a lui Trump privind imigrația ilegală. Trump și oficialii săi au sugerat că administrația ar putea trimite trupe ale Gărzii Naționale și ofițeri federali la Chicago pentru a combate criminalitatea și imigrația ilegală.

Pe platforma Truth Social, sâmbătă, Trump a publicat un meme inspirat din filmul despre războiul din Vietnam „Apocalypse Now” (1979), care prezenta imaginea orizontului din Chicago în flăcări, cu elicoptere, evocând atacul aerian mortal asupra unui sat vietnamez din film.

La CNN, Homan a apărat meme-ul, criticat puternic de locuitorii din Chicago și de alții pentru imaginile cu tentă militară și pentru sugestia că orașul ar fi o țintă militară. El a spus că mesajul a fost scos din context și că administrația Trump duce război doar împotriva criminalilor și a celor care încalcă legile imigrației.

Articolul Administrația Trump anunță intensificarea acțiunilor împotriva imigranților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat lipsa direcției guvernului în ceea ce privește pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, duminică, în Parlament la dezbaterile pe cea de-a patra moțiune de cenzură.

„Ne spune onoratul guvern că vrea să facă reformă. Păi, oameni buni, pentru a face reformă ar trebui să aveți o viziune integrată despre țara asta, despre viitorul ei, să știți unde vreți să o duceți și să o faceți într-un mod coordonat. Dar observăm că guvernul nu știe, nu are nicio țintă de reducere a deficitului bugetar”, spune Peiu.

Liderul senatorilor AUR susține că nu doar opoziția vede lipsa de direcție a guvernului, ci și piețele. La început, când actualul executiv a fost instalat, investitorii au avut ceva încredere, influențați de discursul lui Ilie Bolojan, și dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut până la 7,11%. Acum însă, lipsa unei ținte de reducere a deficitului pune sub semnul întrebării această încredere.

„Dar ei vor să dea investitorilor străini minoritari drepturi pe care statul român nu le are la companiile unde este minoritar. Mergem mai departe și vorbim de agenții și instituții autonome. Păi, din toate zecile de autorități, au redus discuția la trei. Dar și acolo, superficial: nimic despre Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care stă de ani de zile pe un miliard de euro și a făcut cadastru sistematic pentru 394 de localități din cele peste 3.300 pe care le are România. Nimic despre Autoritatea Feroviară Română (AFER), care și-a emis un ordin de ministru, pe vremea când ministru era reputatul ce confunda avocații cu cine știe ce, prin care ia 0,5% din valoarea producției fizice pentru orice lucrare în feroviar. Nu contează că vine inspectorul, stă 3 ore și se uită la o cutie pe care nu o înțelege sau stă 14 ore și încearcă să dezlege o limbă pe care nu o înțelege, pentru că i-ați angajat fără să știe limbi străine”, a mai precizat liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu susține că dacă guvernul ar fi venit cu un plan clar de reducere a agențiilor și instituțiilor autonome la doar 20, nimeni nu ar fi avut obiecții. El arată că un program credibil ar fi trebuit să pornească de la nivelul actual al veniturilor fiscale, de 27% din PIB, și să fixeze limite clare: maximum 8% din PIB pentru cheltuieli de personal și 4,5% pentru bunuri și servicii. În opinia sa, un asemenea set de măsuri ar fi fost concret și realist, însă executivul nu a venit cu astfel de propuneri.

Articolul Petrișor Peiu: Ei vor să dea investitorilor străini minoritari drepturi pe care statul român nu le are apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nu vorbim despre un simplu set de măsuri fiscale, ci despre viitorul României, susține premierul Ilie Bolojan la dezbaterea în Parlament a moțiunii privind pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, depusă de opoziție.

„România nu poate fi repusă pe calea dezvoltării și nu poate evita complicațiile bugetare, dacă nu facem acest efort de reforme profunde. În toată această perioadă, am avut și voi continua să susțin trei direcții, să punem ordine în finanțele țării noastre, să asigurăm o bună guvernare și să lucrăm cu respect pentru cetățenii. Astăzi nu vorbim despre un simplu set de măsuri fiscale, ci despre viitorul României. Vorbim despre reașezarea țării noastre, morală, economică și socială. Reformele pe care le propunem aduc mai multă transparență, mai multă ordine și mai multă corectitudine pentru toți românii. Am decis să angajăm răspunderea Guvernului pe pachetul fiscal, pentru că în România nu mai are timp”, a transmis Bolojan.

Potrivit prim-ministrului, statul riscă să intre în complicații bugetare și mai mari, ce pot degenera într-o criză economică. Reformele propuse nu sunt doar cifre sau tabele. Acestea înseamnă transparență, reguli clare și corectitudine pentru toți. Înseamnă respect pentru cetățenii. În afara complicațiilor bugetare. Creștere economică încetinită în Europa, reașezarea lanților valorice globale și noi bariere comerciale, precizează Bolojan.

„Cine se gospodărește mai bine va avea de câștigat. Cine face ordine la el acasă, oferă stabilitate și siguranță cetățenilor. Vă asigur că dacă luăm decizii corecte și ferme acum, România va reveni de la jumătatea anului viitor pe o traiectorie de creștere. Obiectivele noastre sunt simple. Să reducem deficitul bugetar cât mai aproape de 6% în 2026, stabilizând finanțele țării. Să accesăm fonduri europene și să alocăm resurse pentru investițiile publice, pentru a ne asigura creștere economică în continuare. Să asigurăm condiții egale pentru firmele române și străine. Să stabilim reguli bune pentru toți, pentru a avea comportamente corecte. Și în final, să reașezăm pe principii morale scara valorilor din România. În moțiune se spune că guvernul favorizează corporațiile. Total fals. Nu e doar un fake news. E opusul adevărului concret. Noi, de fapt, limităm exportul de profit, impunem deduceri plafonate, digitalizăm colectarea și sprijinim firmele corecte. În moțiunea pe fiscalitate, de exemplu, se spune că scad veniturile la buget”, spune șeful Guvernului.

Articolul Bolojan: România va reveni de la jumătatea anului viitor pe o traiectorie de creștere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Se estimează că Rusia va produce aproape 2.500 de rachete de înaltă precizie în 2025, a declarat Vadym Skibitsky, adjunctul șefului agenției ucrainene de informații militare, într-un interviu acordat duminică, potrivit The Kyiv Independent.

Moscova a intensificat producția de armament și loviturile aeriene în ultimele luni, în ciuda eforturilor conduse de SUA de a negocia încetarea ostilităților.

Pe lângă producția de rachete, Rusia plănuiește să producă până la sfârșitul anului 2025 o gamă largă de echipamente militare moderne, inclusiv 57 de avioane de luptă, precum Su-57, Su-35, Su-34 și Su-30.

De asemenea, pe listă se află aproape 250 de tancuri T-90M, 1.100 transportoare blindate de personal BTR-3 și BTR-82A și 365 de sisteme de artilerie, conform lui Skibitsky.

Acesta a adăugat că Rusia accelerează atât dezvoltarea de noi arme, cât și modernizarea arsenalului existent.

Producția de drone rusești, inclusiv modele precum Geran (o adaptare a dronei Shahed, proiectată în Iran), Garpiya și diverse drone cu vizualizare în primă persoană (FPV), crește, de asemenea, semnificativ.

Rusia concentrează eforturile de dezvoltare a rachetelor pe trei direcții: extinderea razei de acțiune, îmbunătățirea preciziei și creșterea eficienței focoaselor, a precizat Skibitsky.

Aceste eforturi nu vizează doar războiul în curs din Ucraina, ci fac parte și din pregătiri pe termen lung pentru un posibil conflict cu NATO până în 2030.

„Lovirea țintelor din Ucraina necesită un anumit radius de acțiune, dar pregătirea pentru un război cu NATO până în 2030 necesită o rază mult mai mare,” a spus Skibitsky. „Acesta este exact aspectul pe care Rusia îl include în programele sale de arme”.

Încercând să se desprindă de dependența de ajutorul occidental, și Ucraina își intensifică propria producție de apărare. În 2025, Ucraina se așteaptă să producă 3.000 de rachete și 30.000 de drone de lungă distanță, a declarat pe 3 ianuarie fostul prim-ministru Denys Shmyhal.

Între timp, amploarea atacurilor rusești continuă să crească. De la începutul lunii septembrie, Rusia a lansat peste 1.300 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene și până la 50 de rachete asupra teritoriului ucrainean, a spus, sâmbătă, președintele Volodymyr Zelensky.

Rusia a făcut cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă împotriva Ucrainei, lansând, duminică, un număr record de 810 drone în timpul nopții.

Articolul Rusia intenționează să producă aproape 2.500 de rachete de înaltă precizie apare prima dată în Mediafax.