Mediafax

Campania de retragere vizează anumite modele produse între 2015 şi 2019: Lincoln Navigator, Lincoln MKC, Mustang, Ranger, Transit, Transit Connect, Econoline, Edge, Expedition, F-250 SD, F-350 SD, F-450 SD şi F-550 SD.

Administraţia Naţională pentru Siguranţa Rutieră (NHTSA) a precizat luni, într-un raport privind siguranţa, că Ford are cunoştinţă de 18 accidente legate de această problemă a camerei, dar nu şi de vreo vătămare corporală.

Instituţia a adăugat că proprietarii vehiculelor vor fi notificaţi prin poştă şi rugaţi să ducă maşinile la un dealer Ford sau Lincoln pentru ca sistemul camerei pentru marşarier să fie verificat şi, dacă este necesar, înlocuit. Serviciul va fi efectuat gratuit.

Articolul Ford retrage de pe piaţă 1,5 milioane de vehicule pentru verificări tehnice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Partidul Laburist din Norvegia a reușit să își asigure un al doilea mandat la conducerea țării, după ce blocul de centru-stânga a câștigat la limită alegerile generale desfășurate luni. Cu 87 din cele 169 de locuri din parlament, coaliția condusă de premierul Jonas Gahr Støre a depășit opoziția de dreapta, care a obținut 82 de mandate, într-un scrutin marcat de tensiuni sociale și teme economice majore.

„Rezultatul arată că este posibil ca social-democrații să câștige alegeri chiar și atunci când forțele de dreapta sunt în ascensiune în Europa”, a declarat premierul norvegian în fața susținătorilor laburiști adunați la Oslo, citat de Politico.

Rezultat istoric pentru dreapta populistă

Surprinzător, Partidul Progresist, o formațiune populistă de dreapta, și-a dublat scorul din alegerile anterioare, ajungând la aproximativ 24% din voturi. Acest rezultat istoric a propulsat formațiunea pe locul doi în parlament, devansând Partidul Conservator, care a suferit una dintre cele mai grave înfrângeri din ultimele decenii. Lidera conservatorilor, Erna Solberg, a recunoscut eșecul și și-a asumat responsabilitatea pentru rezultat.

Campania electorală a fost dominată de dezbateri legate de costul vieții, taxele pe avere și viitorul fondului suveran al Norvegiei, în valoare de 2.000 de miliarde de dolari, dar și de politica externă în contextul războaielor din Ucraina și Gaza.

„Efectul Stoltenback” a relansat laburiștii

Un rol important în redresarea laburiștilor în sondaje l-a avut revenirea fostului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a devenit ministru de finanțe în februarie. Așa-numitul „efect Stoltenback” a generat o creștere de 10 puncte procentuale în sprijinul pentru Partidul Laburist, la doar câteva zile după numirea sa.

Jonas Gahr Støre se află la conducerea Norvegiei din 2021, în fruntea unui guvern de coaliție minoritară de centru-stânga, iar noul mandat îi consolidează poziția într-un climat politic european tot mai polarizat.

Articolul Laburiștii rezistă valului populist și câștigă alegerile în Norvegia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Grupul german Rheinmetall va furniza Ucrainei sisteme mobile de apărare antiaeriană Skyranger, concepute special pentru combaterea dronelor, a declarat CEO-ul companiei, Armin Papperger, pentru postul ZDF.

Conform Kyiv Independent, contractul urmează să fie semnat la Londra pe 10 septembrie, iar primele unităţi vor ajunge în Ucraina până la sfârşitul acestui an.

Sistemele Skyranger, care pot fi montate inclusiv pe tancuri Leopard, pot asigura protecţia unei suprafeţe de 4 pe 4 kilometri, fiind eficiente împotriva atacurilor cu drone.

Spre deosebire de rachetele folosite de sisteme precum NASAMS, Patriot sau IRIS-T, fiecare lovitură cu muniţia Skyranger costă în jur de 4.000 de dolari, mult mai puţin decât costul unei drone Shahed, estimat între 10.000 şi 193.000 de dolari, în funcţie de origine.

Sistemul foloseşte un tun revolver de 30 sau 35 mm, cu rază de acţiune de până la 4.000 de metri, şi muniţie programabilă Oerlikon Ahead, care explodează înainte de a atinge ţinta, eliberând subproiectile de tungsten ce sporesc şansele de distrugere a dronelor.

Decizia de a dota Ucraina cu aceste sisteme vine în contextul intensificării atacurilor aeriene ruseşti.

Doar în iulie 2025, Rusia a lansat 6.129 de drone Shahed, de 14 ori mai multe decât în aceeaşi lună din 2024.

Kievul a făcut din contracararea acestor atacuri o prioritate în strategia de apărare pentru 2025.

Rheinmetall a devenit un furnizor esenţial pentru Ucraina, livrând deja tancuri, obuze de 155 mm, mortiere şi drone de supraveghere, iar Skyranger ar urma să întărească semnificativ capacitatea de apărare aeriană a Kievului.

Articolul Germania trimite Ucrainei sisteme mobile Skyranger pentru apărarea antiaeriană apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administraţia Meteorologică Naţională din China a anunţat marţi că nordul ţării a înregistrat cel mai lung sezon ploios din ultimele peste şase decenii, în timp ce la nivel naţional vara 2025 a fost cea mai călduroasă din 1961 până acum.

Ploile musonice au început cu o săptămână mai devreme decât în mod obişnuit, a precizat Huang Zhou, director adjunct al Administraţiei Meteorologice, într-o conferinţă de presă.

În acelaşi timp, China s-a confruntat cu temperaturi extreme: media naţională a fost de 22,3 grade Celsius, cu 1,1 grade peste normal şi egalând recordul atins în 2024.

Per total, au fost consemnate 13,7 zile de caniculă, cu aproape şase zile mai multe decât media pentru perioada iunie-august, scrie Reuters.

Fenomenul a fost generat de interacţiunea dintre un sistem subtropical de presiune ridicată, care aduce vreme caldă şi uscată, şi musonul est-asiatic, care a împins ploi torenţiale dinspre sud -estul Asiei.

Precipitaţiile au provocat sute de decese şi pagube de miliarde de dolari.

În doar o săptămână, la final de iulie, în districtele montane Huairou şi Miyun din Beijing a căzut cantitatea de precipitaţii aferentă unui an, declanşând inundaţii fulger care au devastat sate şi au ucis 44 de oameni, cel mai grav episod de acest tip după 2012.

Deşi nu publică statistici oficiale privind decesele provocate de caniculă, un raport din The Lancet estima că în 2022 valurile de căldură au cauzat 50.900 de decese în China, dublu faţă de 2021.

Articolul China, lovită de vară extremă. Cel mai lung sezon ploios și recorduri istorice de căldură în același timp apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

CCR va judeca pe 24 septembrie cele patru sesizări depuse de AUR.

Parlamentarii AUR au atacat la CCR legile privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

AUR a atacat la CCR proiectele pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea.

„Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”.

„Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului.

Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse duminică.

Articolul Curtea Constituțională judecă pe 24 septembrie sesizările AUR împotriva pachetelor de legi asumate de Guvernul Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Duelul are o miză importantă pentru parcursul tricolorilor în lupta pentru calificarea la Mondialul din America de Nord.

Partida se va disputa la Nicosia și va începe la ora 21:45.

În tribune sunt așteptați aproximativ 5.000 de suporteri români, conform Federației Române de Fotbal.

Înaintea confruntării cu Cipru, România se află pe locul 3 în Grupa H, cu 6 puncte acumulate în patru partide, în urma Bosniei-Herțegovina (12 puncte) și Austriei (9 puncte). Ciprioții ocupă poziția a patra, cu 3 puncte, în timp ce San Marino e pe ultima poziție fără niciun punct.

Partida dintre Cipru și România va putea fi urmărită în direct la Prima TV.

„Cipru s-a schimbat, a progresat treptat, noul antrenor a adus un aspect important din fotbalul grec și cipriot. Agresivitate, viteza, jocul aerian sunt pe primul loc. Își folosesc la maximum calitățile lor, joacă cu minge lungă și ieșire cu mingea a doua. Se vede în progresul pe care l-au făcut, punând în dificultate Bosnia și Austria”, a declarat Mircea Lucescu, la conferința premergătoare jocului.

România vine după o înfrângere severă în fața propriilor suporteri: vineri, tricolorii au pierdut amicalul cu Canada, disputat pe Arena Națională, scor 0-3.

Lotul României pentru partida cu Cipru

Programul grupei H

• Marți, 9 septembrie: Bosnia și Herțegovina – Austria, Cipru – ROMÂNIA (21:45)
• Joi, 9 octombrie: Austria – San Marino, Cipru – Bosnia și Herțegovina (21:45)
• Duminică, 12 octombrie: San Marino – Cipru (16:00), ROMÂNIA– Austria (21:45)
• Sâmbătă, 15 noiembrie: Cipru – Austria (19:00), Bosnia și Herțegovina – ROMÂNIA (21:45)
• Marți, 18 noiembrie: Austria – Bosnia și Herțegovina, ROMÂNIA– San Marino (21:45)

Articolul Ce post de televiziune transmite meciul Cipru – România din preliminariile pentru Campionatul Mondial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Vom prezenta şoi şi în zilele următoare pe ceea ce am gândit noi pe programul PSD de relansare economică. Şi asta a fost rostul discuţiilor mele astăzi cu mai mulţi miniştri. Şi cu secretarul general guvernului, de asemenea şi cu vicepremierul, şi cu ministrul sănătăţii, şi cu cel al muncii, şi al energiei, şi al transportului”, a declarat marţi Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD.

Acesta spune că propunerile vor fi trimise către coaliţie atunci când vor fi finalizate.

Articolul PSD va prezenta joi programul de relansare economică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Uniunea Europeană a îndeplinit 80% din planul de a livra 2 milioane de obuze Ucrainei, a anunţat marţi, în Parlamentul European, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas.

„Ne propunem să ajungem la 100% până în octombrie. Tot acest efort este pentru ca Ucraina să se poată apăra, să îşi protejeze civilii şi să respingă agresiunea”, a spus Kallas.

Conform Kyiv Independent, iniţiativa comună, propusă de Kallas în urmă cu un an, face parte din sprijinul extins al UE pentru Kiev, în contextul invaziei ruse.

În aprilie, doar jumătate din muniţia planificată fusese strânsă din statele membre, ceea ce arată un progres semnificativ în ultimele luni.

Planul de livrare a obuzelor este legat de un fond mai amplu de apărare pentru Ucraina, în valoare de 40 de miliarde de euro, care nu are încă unanimitate în rândul liderilor europeni.

Potrivit lui Kallas, din februarie 2022 şi până acum, ţările UE au oferit Ucrainei aproape 169 de miliarde de euro, din care peste 63 de miliarde de euro au reprezentat ajutor militar. „Curajul Ucrainei, sprijinit de comunitatea internaţională, a împiedicat Rusia să-şi atingă obiectivele militare. Dar nu este suficient. Singura opţiune este să creştem presiunea asupra Rusiei şi să intensificăm sprijinul pentru Ucraina”, a mai adăugat şefa diplomaţiei europene.

În paralel, Ucraina a primit în acest an încă un milion de obuze de calibru mare printr-un program separat coordonat de Cehia, după cum a anunţat premierul ceh Petr Fiala. Totuşi, opoziţia de la Praga a avertizat că ar putea opri această iniţiativă dacă va câştiga alegerile din octombrie.

Articolul UE a livrat 80% din obuzele promise Ucrainei. Termenul pentru completarea stocului este octombrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prim-ministrul francez François Bayrou a pierdut luni un vot crucial de încredere privind eforturile sale de reducere a deficitului bugetar, ceea ce a dus la căderea guvernului său și la agravarea crizei care a împins deja costurile de împrumut ale Parisului aproape de nivelul maxim atins de la criza datoriilor din zona euro.

La 3,47%, costurile de împrumut pe 10 ani ale Franței sunt pest cele ale Greciei care se situează la 3,35%, și se apropie de Italia, cu 3,51%, două țări considerate de mult timp drept țări riscante de investitori.

„Franța este noua periferie”, a declarat Kevin Thozet, membru al comitetului de investiții al administratorului francez de active Carmignac.

Rata dobânzii suplimentare plătită pentru obligațiunile franceze pe 10 ani față de obligațiunile germane de referință — o măsură a costurilor suplimentare de împrumut pe care investitorii le solicită pentru a împrumuta Parisului — a crescut din nou la 0,8 puncte procentuale marți, pe fondul continuării nervozității cu privire la perspectivele economice.

Prima de risc suplimentară plătită pentru obligațiunile guvernamentale franceze devine „noua normalitate”, a afirmat Thozet. Europa se mișcă cu „viteze diferite… Franța se află pe banda lentă, Germania și Europa de Sud accelerează”.

Criza politică complică situația

Demiterea lui Bayrou exercită presiune asupra președintelui Emmanuel Macron pentru a găsi o soluție la impasul parlamentar, astfel încât să prevină tulburările sociale și nervozitatea piețelor. Palatul Élysée a anunțat că va numi un nou premier în zilele următoare.

Planurile lui Bayrou, inclusiv ideea nepopulară de a elimina două zile de sărbătoare națională, urmau să reducă deficitul Franței la 4,6% din PIB anul viitor, de la 5,4% anul acesta. Propunerile sale vor fi acum lăsate deoparte, iar succesorul său va avea sarcina de a elabora un nou pachet fiscal pentru 2026, care va fi aproape sigur diluat în efortul de a convinge opoziția să se abțină și să îl aprobe.

Raportul dintre datoria Franței și PIB a crescut la 113% anul trecut, potrivit Eurostat, de la 101% în 2017, când Macron și-a început mandatul prezidențial. Se preconizează că acesta va ajunge la 118% până în 2026. Agenția de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al țării în decembrie.

Rivalele S&P Global și Fitch au o perspectivă negativă, Fitch urmând să publice vineri ultima sa revizuire a ratingului.

Articolul Este Franța noul om bolnav al Europei? Parisul se împrumută la costuri mai mari ca Grecia. Noua criză politică complică situația apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sabrina Voinea, în vârstă de 18 ani, prezentă la Jocurile Olimpice din 2024 şi medaliată cu aur la sol la etapa de Cupă Mondială de la Doha din luna aprilie, are programat să participe la trei aparate: bârnă, sol şi sărituri, potrivit listei de start a Federaţiei Internaţionale de Gimnastică.

Alături de Sabrina Voinea, lotul României le mai cuprinde pe sportivele de 17 ani Bianca Gabriela Visovan şi Miruna Botez.

Competiţia are loc la Accor Arena din Paris.

Articolul România are trei gimnaste înscrise în concurs la Cupa Mondială Challenge de la Paris apare prima dată în Mediafax.